M-am trezit cu gândul la Maria. Oare cum e să ai 16, 20 sau 25 de ani, să-ţi apară un înger şi să înceapă să-ţi vorbească: “Bucură-te! Domnul este cu tine! Nu te teme, căci ai aflat har! Vei zămisli şi vei naşte un Fiu, Fiul celui Preaînalt, şi-i vei pune numele Isus…” (cf. Lc 1, 26-38)?! Cutremurător!
Un înger şi o femeie care s-au văzut pentru prima dată au negociat colaborarea omului la misiunea răscumpărătoare a lui Dumnezeu. Cu ce curaj s-a aventurat Dumnezeu spre om, spre Maria, dar şi cu câtă încredere a răspuns Maria. E fascinant negoţul lor: Maria se tulbură, pune întrebări; îngerul linişteşte, dă răspunsuri, dă garanţii. Şi Preacurata acceptă: “Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Lc 1,38). Câtă înţelepciune şi responsabilitate în acest răspuns condensat.
Acelaşi înger, aceeaşi propunere şi o femeie a timpului nostru e posibil să fi avut o finalitate de genul: “Aha! Ok. Hai că văd eu cum fac. Mă descurc! Deşi cred că e cam devreme pentru copii, familie, responsabilitate…” Şi rămânea aşa. Şi eventual când îngerul era pe picior de plecare mai adăuga: “Hei, şi cu Iosif cum rămâne?! Chiar crezi că o să înţeleagă şi o să creadă toate astea?” Iar îngerul ar fi încercat să o liniştească şi să-i spună că va avea Domnul grijă de toate, inclusiv de Iosif, îl va face să creadă şi să înţeleagă. Şi totul s-ar fi terminat cu o replică a “umanismului” modern: “În fine, lasă că mă descurc eu!”.
De fapt, am scris toate astea pentru că mă frământă o întrebare legată de modul în care oamenii de astăzi îşi asumă responsabilitatea sau fug de ea. Şi anume, de ce oare nu avem o invocaţie atât de necesară în litania lauretană: Maica responsabilităţii roagă-te pentru noi?! Pentru noi cei care parcă prea des, din ce în ce mai des, spunem că “merge şi aşa” sau “mă descurc eu”. Avem nevoie de o maică a responsabilităţii, de un exemplu autentic de responsabilitate.
Da, sfântă fecioară Marie, maică a responsabilităţii, maică a credinţei, roagă-te pentru noi şi fă-ne responsabili. Dă-ne curajul să îndrăznim asemenea ţie care ai contat nu pe forţele tale, ci pe puterea Cuvântului, pe forţa lui Dumnezeu.
Să cerem în această lună mai darul responsabilităţii şi harul curajului de a îndrăzni mai mult, bazaţi nu pe forţele noastre, ci pe puterea lui Dumnezeu.
Luna mai este luna sfintei fecioare Maria, Maica responsabilităţii!
