Recomandare

De fiecare dată când accesez internetul mă simt de parcă aud vocea lui Dumnezeu din cartea Deuteronomului: „Pun astăzi înaintea ta viaţa şi binele, moarte şi răul…binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti!” (Dt 30,15.19). E o lume minunată reţeaua, dar nu toţi cei care o folosesc sunt oameni minunaţi sau fac minuni prin binele adus în viaţa celorlalţi. Unii folosesc internetul pentru a oferi valori, pentru a edifica. Alţii – şi cei mai mulţi din umbră, de după gardul laşităţii – abuzează de internet pentru a ofensa, a denigra, a devaloriza natura, persoana umană, valorile, Biserica, religia, pe însuşi Dumnezeu. Pentru aceştia din urmă ne rugăm, invocând harul convertirii, pe cei dintâi îi promovăm şi îi recomandăm.

Astăzi vă invit să vă odihniţi sufletul şi să luaţi o gură de aer proaspăt din blogul părintelui Ştefan Bortă, Perla credinţei.

Iată un fragment din cele postate pe blogul părintelui:

Hai, curaj, omule, fugi pentru un timp de ocupațiile tale, eliberează-te puțin de gândurile tale tumultuoase. Îndepărtează acum grijile tale apăsătoare și lasă deoparte activitățile tale obositoare. Acordă-i o clipă lui Dumnezeu și odihnește-te puțin în el.
Intră în cămăruța sufletului tău, alungă totul în afară de Dumnezeu și de ceea ce te poate ajuta să-l cauți și, închizând ușa, caută-l. Acum, vorbește, inima mea în­treagă, spune-i acum lui Dumnezeu: Caut fața ta, eu caut, Doamne, fața ta (Ps 26[27],8)….

Lectură rodnică tuturor!

Scurt, dar cuprinzător

„Ce mă dă pe bune pe spate e o carte care, după ce ai terminat-o de citit,
te face să-ţi doreşti ca autorul să-ţi fie prieten la cataramă
şi să poţi să-l suni ori de câte ori ai chef să stai de vorbă cu el”.

J.D. Salinger, De veghe în lanul de secară, Polirom, Iaşi 2011, 27.

Gânduri pentru şi despre preoţie

Dacă vrei înţelepciunea…

Să nu crezi că e suficientă lectura fără ungere, speculaţia fără devoţiune, cercetarea fără uimire, observaţia fără bucurie, angajarea fără evlavie, ştiinţa fără caritate, inteligenţa fără umilinţă, reflecţia fără înţelepciunea inspirată divin. (…)

Acesta este un fapt mistic şi extraordinar pe care nu‑l cunoaşte nimeni altul decât cel care‑l primeşte. Îl primeşte numai cel care‑l doreşte, nu‑l doreşte decât cel care este înflăcărat de focul Duhului Sfânt, pe care Cristos l‑a adus pe pământ. Iată pentru ce apostolul afirmă că această înţelepciune mistică este revelată de Duhul Sfânt. (…)

Dacă acum vrei să şti cum are loc drumul sufletului în Dumnezeu, întreabă harul şi nu ştiinţa, dorinţa şi nu intelectul, suspinul rugăciunii şi nu dorinţa de a citi, mirele şi nu învăţătorul, pe Dumnezeu şi nu pe om, ceaţa şi nu seninul, nu lumina, ci focul care înflăcărează toată fiinţa şi‑o introduce în Dumnezeu cu ungerea sa foarte suavă şi cu afectele cele mai arzătoare.

Sfântul Bonaventura de Bagnoregio
Itinerarium mentis in Deum
Prolog, 4; 7, 4.6
citat în Hubertus Blaumeiser – Tonino Gandolfo,
Aşa cum m-a iubit pe mine Tatăl…Presa Bună, Iaşi – 2010, 33.

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat: