Oamenii plini de înţelepciune au intuit bine valoarea frumuseţii. Am auzit de la Dostoievski că „Frumuseţea va salva lumea” , iar Balzac spunea că “Frumosul se simte, nu incape într-o definiţie”. Iată ceva din acest frumos salvator surprins nu în cuvinte, ci în imagini şi muzică. E superb!
Prea târziu te-am iubit…
Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi! (cf. Mt 23,8-12)
Posted in Muzica
6 răspunsuri la „Superb”
-
asta chear uneste oamenii si ii apropie. as dori si la noi asa ceva.
dar cred ca este diferenta civilizatiei. multumesc!ApreciazăApreciază
-
Reblogged this on The truth is beyond us.
ApreciazăApreciază
-
Superb.
ApreciazăApreciază
-
Da, asa este. E foarte frumos. Eu sincer imi amintesc cu placere ziua mondiala a tineretului si stiu doar ca imi lipsesc foarte mult acele intalniri. Îmi amintesc cu placere
ApreciazăApreciază
-
-
Impararia Cerurilor este asemenea unui aluat care dospeste, un aluat mic care cuprinde toata plamadeala. La aceasta m-am gandit cand am vazut acest minunat filmulet. Multumec.
ApreciazăApreciază
-
Daaaaaaaaaaa…. Asta mi-a amintit de un interviu! În drumul spre Madrid, pentru a participa la Ziua Mondială a Tineretului (ZMT), papa Benedict al XVI-lea a fost întrebat de către ziarişti: „Zilele Mondiale ale Tineretului sunt un timp foarte frumos şi trezesc multe entuziasme, însă după aceea tinerii se întorc acasă şi regăsesc o lume în care practica religioasă este în foarte puternică diminuare. Cum se poate da continuitate roadelor Zilelor Mondiale ale Tineretului? Credeţi că dau efectiv roade de lungă durată dincolo de momentele de mare entuziasm?” Răspunsul Sfântului Părinte poate fi aplicat şi Întâlnirii Naţionale a Tineretului Catolic (care începe peste câteva zile la Iaşi, pe 25 iulie!): „Semănatul lui Dumnezeu este mereu tăcut, nu apare imediat în statistici. Şi cu sămânţa pe care Domnul o pune pe pământ cu ZMT, este ca şi cu sămânţa despre care el vorbe şte în Evanghelie: ceva cade pe drum şi se pierde; ceva cade pe piatră şi se pierde; ceva cade printre spini şi se pierde; însă ceva cade pe pământ bun şi aduce rod mare. Chiar aşa este şi cu semănatul ZMT: mult se pierde – şi acest lucru este uman. Cu alte cuvinte ale Domnului: grăuntele de muştar este mic dar creşte şi devine un copac mare. Cu alte cuvinte iarăşi: desigur că mult se pierde, nu putem spune imediat: de mâine reîncepe o mare creştere a Bisericii. Dumnezeu nu acţionează aşa. Ci creşte în tăcere şi mult. Ştiu de la alte ZMT că s-au născut atâtea prietenii, prietenii pe viaţă; atâtea experienţe noi că Dumnezeu există. Şi pe această creştere silenţioasă ne încredem şi suntem siguri, chiar dacă statisticile nu vor vorbi mult, că realmente creşte sămânţa Domnului şi va fi pentru foarte multe persoane începutul unei prietenii cu Dumnezeu şi cu alţii, al unei universalităţi a gândirii, al unei responsabilităţi comune care realmente ne arată că aceste zile aduc roade”.
ApreciazăApreciază
-
Prea târziu te-am iubit... 
Lasă un comentariu