De câte ori?

iertareaDe multe ori când auzim de cifre gândul ne zboară la orele de matematică din clasele primare. Câtă trudă cu calculele, câte dificultăţi să învăţăm adunarea şi scăderea, tablele înmulţirii şi împărţirii. Oare Isus prin evanghelia de astăzi ne cere să facem calcule atunci când spune „că trebuie să iertăm de şaptezeci de ori câte şapte”? Nicidecum! Aşa cum am mai auzit „Dumnezeu ştie să numere numai până la unu”. Nu va calcula niciodată. Cel care ne ţine socoteala păcatelor şi de care trebuie să ne temem este Diavolul, contabilul greşelilor noastre. Cifrele menţionate sunt expresia faptului că trebuie să iertăm mult. Numerele menţionate de Isus sunt simbolul iertării fără măsură, aşa cum şi Dumnezeu ne iată întotdeauna totul. La el nu există „de câte ori?” sau „până când să te mai iert?”. La el există doar suava strigare: „Păcatele îţi sunt iertate”.

Însă această iubire a Domnului manifestată în viaţa noastră prin iertare cere şi aportul nostru. Şi noi trebuie să iertăm. Şi nu orice fel de iertare, ci „din inimă”, total. Dacă suntem creştini şi modelul nostru este Cristos nu are ce să caute în viaţa noastră expresia: „Te iert, dar nu te uit”. E dureros să vezi cum peste unele greşeli nu se aşterne niciodată iertarea aproapelui. Însă e atât de mângâietor să ierţi şi să fii iertat, să plângi de bucurie la auzirea cuvintelor „Te iert” sau „Păcatele îţi sunt iertate. Mergi în pace”.

Când am iertat ultima dată? Când am cerut ultima dată iertare? Haideţi să oferim astăzi balsamul mângâietor al iertării aproapelui nostru care aşteaptă gestul nostru de iubire de mult timp. Dacă în această zi aproapele nostru vine la noi „cu sufletul zdrobit şi cu duhul umilit”, dacă împovărat de greutăţile vieţii ne imploră „Îngăduie-mă, ai milă de mine”, să fim generoşi. Să ne lăsăm cuprinşi de milă amintindu-ne de bunătatea şi îndurarea Domnului revărsate în viaţa noastră. Cerând îndurare şi mai ales oferind iertare vom descoperi adevărul cuvântului lui Dumnezeu: niciodată nu rămân dezamăgiţi cei care se încred în Domnul şi iartă asemenea lui! Cei care fac voinţa sa, care iartă totul din inimă, se vor bucura de mângâierea îndurării sale: i se iartă toată „datoria”. Viaţa noastră, atunci când iertăm, devine plăcută Domnului ca o jertfă de bună mireasmă.

Reţine

Astăzi voi întări în mine şi în cei din jurul meu această convingere: niciodată nu rămân dezamăgiţi cei care îşi pun încrederea în Domnul, cei care urmând îndemnul său oferă iubire şi iertare celor din jur. Astăzi voi ierta!

Marţi, 5 martie 2013 

Marti din saptamâna a 3-a din Post
Ss. Luciu I, pp.; Teofil, ep; Adrian din Cezareea, m.

 

LECTURA I
Primeşte-ne pe noi, cei care-ţi oferim un suflet zdrobit şi un duh umilit.

Citire din cartea profetului Daniel 3,25.34-43
25 Azaria, aruncat în cuptorul cu foc, se ruga astfel, stând în mijlocul flăcărilor: 34 „Te rugăm, Doamne, pentru numele tău, nu ne părăsi pentru totdeauna şi nu da uitării legământul tău; 35 nu-ţi îndepărta îndurarea de la noi, din iubire pentru Abraham, prietenul tău, pentru Isaac, slujitorul tău, şi pentru Israel, sfântul tău, 36 cărora le-ai făgăduit să le înmulţeşti urmaşii ca stelele cerului şi ca nisipul mării. 37 Doamne, am ajuns cel mai mic dintre toate popoarele şi suntem astăzi umiliţi pe tot pământul, din cauza păcatelor noastre. 38 Nu mai avem acum nici căpetenie, nici conducător, nici profet, nici ardere de tot, nici jertfă, nici prinos, nici ardere de tămâie, nici loc unde să oferim pârga roadelor ca să dobândim îndurarea ta. 39 Primeşte-ne totuşi pe noi, cei care îţi oferim un suflet zdrobit şi un duh umilit, ca şi cum ţi-am oferi o ardere de tot de berbeci şi de viţei, o jertfă de mii de miei graşi; 40 aceasta să fie astăzi jertfa noastră în faţa ta, ca să-ţi fie plăcută ţie, căci nu rămân dezamăgiţi cei care se încred în tine. 41 Şi acum te urmăm din toată inima, ne temem de tine şi căutăm faţa ta. Nu ne lăsa în înjosire, 42 ci fă cu noi după bunătatea ta şi după îndurarea ta cea mare; 43 eliberează-ne, Doamne, prin lucrările tale minunate şi fă ca numele tău să fie preamărit”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 24,4bc-5ab.6-7bc.8-9 (R.: cf. 10)
R.: Căile tale, Doamne, sunt adevăr şi îndurare.
4bc Arată-mi, Doamne, căile tale,
condu-mă pe cărările tale.
5ab Povăţuieşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă,
căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele! R.

6 Aminteşte-ţi, Doamne, de bunătatea şi îndurarea ta,
pentru că ele sunt veşnice.
7bc Adu-ţi aminte de mine în îndurarea ta,
pentru bunătatea ta, Doamne! R.

8 Domnul este bun şi drept,
el arată păcătoşilor calea.
9 El conduce pe cei umili în dreptate
şi învaţă pe cei smeriţi căile sale. R.

VERS LA EVANGHELIE Ioel 2,12-13
Acum, spune Domnul, întoarceţi-vă la mine din toată inima,
căci eu sunt milostiv şi îndurător.

EVANGHELIA
Dacă nu veţi ierta fraţilor voştri, nici Tatăl vostru nu vă va ierta.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,21-35
În acel timp, Petru, apropiindu-se de Isus, l-a întrebat: 21 „De câte ori va trebui să iert pe fratele meu care greşeşte împotriva mea? Până la a şaptea oară?” 22 Isus i-a zis: „Nu-ţi spun până la a şaptea oară, ci până la şaptezeci de ori câte şapte! 23 De aceea împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a hotărât să se socotească cu slujitorii săi. 24 Şi începând să se socotească, i-au adus pe unul care-i datora zece mii de talanţi. 25 Şi fiindcă nu avea de unde să-i dea înapoi, stăpânul a poruncit să fie vândut el, soţia lui, copiii lui şi tot ce avea şi să plătească datoria. 26 Atunci slujitorul s-a aruncat la picioarele lui şi l-a rugat zicând: «Îngăduie-mă şi-ţi voi restitui totul». 27Cuprins de milă, stăpânul acelui slujitor i-a dat drumul şi i-a iertat şi datoria. 28 Când a ieşit, slujitorul acela a întâlnit pe unul, care era slujitor ca şi el şi care îi era dator cu o sută de dinari. Aruncându-se asupra lui, îl strângea de gât, zicându-i: «Plăteşte-mi datoria!» 29 Atunci tovarăşul său i s-a aruncat la picioare şi l-a rugat: «Îngăduie-mă şi-ţi voi restitui totul!» 30 Dar el nu a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până ce va plăti datoria. 31 Când au văzut ceilalţi slujitori cele întâmplate, s-au întristat adânc şi s-au dus şi au povestit stăpânului lor toate cele petrecute. 32 Atunci stăpânul l-a chemat pe slujitorul acela şi i-a zis: «Slugă rea, eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. 33Oare nu se cuvenea să ai şi tu la rândul tău milă de tovarăşul tău, aşa cum eu am avut milă de tine?» 34 Şi, mâniat, stăpânul l-a dat pe mâna călăilor, până ce va plăti toată datoria. 35 Tot aşa vă va face şi Tatăl meu ceresc, dacă nu va ierta fiecare din inimă fratelui său”.

Cuvântul Domnului

 

Reclame
paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: