Omul care a avut grijă de „comoara lui Dumnezeu”

Sfantul IosifCu greu putem uita ziua când pentru prima dată ni s-a oferit ceva preţios spre îngrijire. Fie că trebuie să avem grijă de o persoană importantă sau de un lucru preţios, emoţiile sunt puternice. Trebuie să ai grijă să nu faci nimic ce ar putea păta încrederea pe care ceilalţi au investit-o în tine. Nu este uşor să fii mereu atent, să fii prudent, să fii generos. Unii au reuşit şi privim spre ei cu admiraţie. Ştim că există oameni care au trăit nu pentru a domni, ci pentru a sluji; nu pentru a vorbi, ci pentru a asculta; nu pentru a se realiza pe ei înşişi, ci pentru realizarea celor încredinţaţi.

Unui astfel de om îi este dedicată toată luna martie, în special această zi. Este vorba despre sfântul Iosif. El este numit „Patronul Bisericii Universale”, dar şi „părintele noii evanghelizări” sau „Sfântul Patron al celui de-al treilea mileniu”. Merită toate aceste nume. Ba chiar trebuie să punem sub protecţia sa lumea întreagă dacă ne gândim la misiunea sa nobilă: a avut grijă de Isus şi de preacurata fecioară Maria. Dumnezeu i-a încredinţat tot ce avea mai preţios: pe Fiul său, pe Preacurata şi Biserica. Oare dacă a reuşit să-şi îndeplinească misiunea sa şi a avut grijă de „comoara lui Dumnezeu”, nu va reuşi la fel de bine să aibă grijă şi de noi?

Oare cum e să ai grijă de Cristos? Oare această nobilă misiune, trăită şi împlinită de sfântul Iosif, nu este acum şi misiunea noastră? În noi trebuie să se regăsească viaţa lui Iosif: atenţia lui faţă de Cristos trebuie să devină atenţia noastră faţă de acelaşi Domn. Aşa cum sfântul Iosif s-a îngrijit de cele sfinte, la fel şi noi trebuie să avem grijă de tot ceea ce este sfânt în noi şi în jurul nostru: sufletul nostru, sufletul aproapelui, Biserica, sacramentele, cuvântul divin etc.

Esenţialul vieţii lui Iosif a fost să aibă grijă de Cristos: să-l primească, să-l crească, să-l ocrotească. Astăzi, acest tată purtător de grijă ne vorbeşte nouă şi ne prezintă principala misiune a creştinului: să aibă grijă de Cristos. Să avem grijă de Cristos prezent în Euharistie adorându-l şi primindu-l în suflet. Să avem grijă de Cristos prezent în cuvântul Evangheliei ascultându-l şi predicându-l. Să avem grijă de Mântuitorul nostru prezent în ceilalţi, mai ales în cei mici şi săraci, iubindu-i şi slujindu-i.

Reţine

Astăzi voi avea grijă de Cristos: îl voi primi în sfânta Euharistie; îl voi vizita în cei bolnavi; îl voi sluji în cei săraci şi flămânzi.

Marţi, 19 martie 2013 

† SF. IOSIF, sotul Sf. Fc. Maria
; Fer. Marcel Callo, m.

 

LECTURA I
Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său.

Citire din cartea a doua a lui Samuel 7,4-5a.12-14a.16
În zilele acelea, 4 Domnul i-a vorbit profetului Natan zicând: 5a „Du-te şi spune slujitorului meu David: Aşa vorbeşte Domnul. 12 Când se vor sfârşi zilele vieţii tale şi tu vei zăcea alături de părinţii tăi, eu voi pune după tine un urmaş, care se va naşte din tine, şi-i voi întări domnia. 13 El îmi va zidi o casă şi eu îi voi întări pentru vecie tronul său de domnie. 14a Eu voi fi pentru el un tată şi el va fi pentru mine un fiu. 16 Casa ta şi domnia ta vor dăinui veşnic înaintea mea. Tronul tău va fi întărit pe vecie”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 88,2-3.4-5.27 şi 29
R.: Fericit este slujitorul credincios.


2
 Milostivirea Domnului în veci o voi cânta,
cu gura voi spune din neam în neam adevărul tău.
3 Tu ai spus: „Iubirea mea e dăruită pe veci!”
O dată cu cerurile ai statornicit adevărul tău. R.

4 „Am făcut legământ cu alesul meu,
iată ce i-am promis cu jurământ slujitorului meu, David:
5 Îţi voi întări seminţia pe veci,
din neam în neam îţi voi păstra scaunul de domnie. R.

27 El îmi va spune: «Tu eşti Tatăl meu,
Dumnezeul meu, stânca mea şi mântuirea mea!».
29 Lui îi dau pe veci iubirea mea
şi legământul meu va dăinui veşnic împreună cu el”. R.

LECTURA A II-A
El a crezut nădăjduind împotriva oricărei nădejdi.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 4,13.16-18.22
Fraţilor, 13 Dumnezeu a promis lui Abraham şi urmaşilor lui că vor primi lumea ca moştenire, nu prin împlinirea Legii, ci prin îndreptăţirea care vine prin credinţă. 16 De aceea, prin credinţă devine cineva moştenitor, aşa încât este un dar gratuit. Astfel promisiunea este sigură pentru toţi urmaşii lui Abraham, nu numai pentru cei care sunt supuşi Legii, dar şi pentru cei care au credinţa lui Abraham.17 După cum este scris: „Am făcut din tine părintele unui mare număr de popoare!”; el este tatăl nostru în faţa lui Dumnezeu în care a crezut, a lui Dumnezeu care dă viaţă morţilor şi care cheamă la existenţă ceea ce nu există. 18 El a crezut, sperând împotriva oricărei speranţe şi astfel a ajuns părintele unui mare număr de popoare, după cuvântul Domnului: „Aşa de numeroşi vor fi urmaşii tăi!”22 De aceea spune Scriptura: „Pentru credinţa sa Dumnezeu l-a socotit drept”.

Cuvântul Domnului

ALELUIA Ps 111,7
(Aleluia) Inima celui drept este în siguranţă
pentru că se încrede în Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Iosif a făcut aşa cum i-a poruncit îngerul Domnului.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 1,16.18-21.24a
Iacob l-a avut de fiu pe Iosif, logodnicul Mariei, din care s-a născut Isus, care se numeşte Cristos. 18Şi naşterea lui Isus Cristos a fost aşa: Maria, mama lui, era logodită cu Iosif. Mai înainte ca să locuiască ei împreună, s-a aflat că a zămislit de la Duhul Sfânt. 19 Iosif, logodnicul ei, fiind drept şi nevrând s-o facă de ocară, a voit să o lase în ascuns. 20 Dar după ce cugetase el acestea, iată că îngerul Domnului i se arătă în vis şi-i zise: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să o iei la tine pe Maria, logodnica ta, căci ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. 21 Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui pe poporul său de păcate”. 24a Trezindu-se din somn, Iosif a făcut aşa cum i-a poruncit îngerul Domnului.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

EVANGHELIA
Cât de îngrijoraţi am fost tatăl tău şi cu mine, căutându-te!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,41-51a
În fiecare an părinţii lui Isus mergeau de sărbătoarea Paştelui la Ierusalim. 42 Când copilul avea doisprezece ani, ei au mers la Ierusalim ca de obicei. 43 Terminându-se zilele de sărbătoare, pe când se întorceau acasă, copilul Isus a rămas în Ierusalim, dar părinţii lui n-au băgat de seamă. 44Socotind că este împreună cu tovarăşii lor de drum, au mers cale de o zi, înainte de a-l căuta printre rude şi cunoscuţi. 45 Negăsindu-l, s-au întors la Ierusalim continuând să-l caute. 46 După trei zile l-au găsit în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări. 47 Toţi care îl auzeau rămâneau uimiţi de priceperea şi răspunsurile lui. 48 Văzându-l, părinţii lui au rămas înmărmuriţi şi mama lui i-a zis: „Fiule, de ce ne-ai făcut aceasta? Cât de îngrijoraţi am fost, căutându-te, tatăl tău şi cu mine”. 49 Dar el le-a zis: „Cum de m-aţi căutat? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui meu?” 50 Dar ei n-au înţeles cele spuse de el. 51a El a coborât cu ei, a venit la Nazaret şi era supus lor.

Cuvântul Domnului

Reclame
paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: