Arhiva pentru octombrie 22nd, 2013

Un om pe care nu-l pot uita

Ioan Paul al II-leaExistă oameni care nu dispar niciodată din viaţa noastră. Îi întâlnim poate pentru o clipă sau doar auzim vorbindu-se despre ei şi pur şi simplu nu-i mai uităm. Ba mai mult, ne raportăm la ei, ne calculăm viaţa, virtuţile, totul în funcţie de modul lor de a fi şi de a trăi. Oamenii de caracter nu trec neobservaţi prin istorie, ci o modelează lăsându-şi amprenta peste curgerea timpului. Pe unii dintre ei îi declarăm maeştri ai artelor, ai culturii, ai istoriei, ai vieţii. Iar pe cei plini de har îi ridicăm la cinstea altarelor. Ei sunt sfinţii şi fericiţii noştri, iar printre ei se numără şi fericitul Ioan Paul al II-lea, papă al mileniului trei, papă al săracilor, al tinerilor, al tuturor oamenilor de bunăvoinţă.

În această zi, în urmă cu 35 de ani (22 octombrie 1978), la Roma, „martorul speranţei” îşi inaugura pontificatul cu aceste cuvinte: „O, Cristoase! Fă ca eu să pot să devin şi să fiu servitor al puterii tale unice! Servitor al puterii tale dulci! Servitor al puterii tale care nu cunoaşte apus! Fă ca eu să pot fi un servitor! Mai mult, servitor al servitorilor tăi…

Nu vă fie frică să-l primiţi pe Cristos şi să acceptaţi puterea lui!

Nu vă fie frică! Deschideţi, ba chiar deschideţi larg porţile lui Cristos!

În faţa puterii sale salvatoare deschideţi graniţele statelor, sistemele economice precum şi cele politice, domeniile vaste de cultură, de civilizaţie, de dezvoltare. Nu vă fie frică! Cristos ştie „ce este înlăuntrul omului”. Numai el ştie asta!

Astăzi aşa de des omul nu ştie ce are înlăuntrul său, în adâncul sufletului său, al inimii sale. Aşa de des este nesigur de sensul vieţii sale pe acest pământ. Este invadat de îndoiala care se transformă în disperare. Deci permiteţi-i – vă rog, vă implor cu umilinţă şi cu încredere – permiteţi-i lui Cristos să vorbească omului. Numai el are cuvinte de viaţă, da, de viaţă veşnică”.

Fericitul Părinte continuă să strige către inimile noastre ca să izgonim orice frică de a iubi şi de a sluji: iubirea (lui Dumnezeu) ne ridică pe cele mai înalte culmi, dar doar slujirea (oamenilor) este cea care ne menţine acolo. Altfel cădem! Doar iubindu-l pe Dumnezeu şi slujindu-i pe oameni putem da timpului o altă valoare, ne putem pune amprenta asupra istoriei, putem deveni oameni de caracter, oamenii de care lumea are nevoie.

Reţine

„Nu vă fie frică! Deschideţi, ba chiar deschideţi larg porţile lui Cristos! Permiteţi-i lui Cristos să vorbească omului”. Fericitul Ioan Paul al II-lea se roagă pentru noi şi ne vrea asemenea lui, asemenea lui Cristos.

Marţi, 22 octombrie 2013 

Marti din saptamâna a 29-a de peste an Fer. Ioan Paul al II-lea, pp.

LECTURA I Dacă datorită unui singur om a domnit moartea, cu atât mai mult cei drepţi vor domni în viaţă datorită unuia singur, lui Isus Cristos.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 5,12.15b.17-19.20b-21 Fraţilor, 12 după cum printr-un singur om, păcatul a intrat în lume, iar prin păcat moartea, tot astfel moartea a trecut la toţi oamenii, deoarece toţi oamenii au păcătuit în cel dintâi om. 15b Dar dacă prin greşeala unuia toţi au fost daţi morţii, cu cât mai mult nu i-a copleşit pe toţi harul lui Dumnezeu care a fost dat printr-un singur om, Isus Cristos. 17 Dacă datorită greşelii unui singur om care a păcătuit, a domnit moartea, cu atât mai mult, datorită unuia singur, lui Isus Cristos, vor domni în viaţă cei care primesc cu prisosinţă harul care îndreptăţeşte. 18 Aşadar, precum prin greşeala unuia a venit osânda pentru toţi oamenii, tot aşa prin dreptatea unuia a venit pentru toţi oamenii îndreptăţirea care dă viaţă. 19 Căci precum prin neascultarea unui om au devenit păcătoşi cei mulţi, tot aşa prin ascultarea unuia vor deveni drepţi cei mulţi. 20b Acolo unde a prisosit păcatul, harul a prisosit şi mai mult; 21 după cum păcatul a domnit aducând moartea, tot aşa trebuie să domnească şi harul care, aducând dreptatea, să dea viaţă veşnică prin Isus Cristos Domnul nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 39,7-8a.8b-9.10.17 (R.: cf. 8a şi 9a) R.: Iată, vin, Doamne, ca să împlinesc voinţa ta! 7 Tu nu doreşti nici jertfe, nici ofrande; tu mi-ai deschis urechile: nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă de ispăşire. 8a Atunci am zis: „Iată, vin!” R.

8b În sulul cărţii este scris despre mine: 9 trebuie să împlinesc voinţa ta, Dumnezeule. Aceasta mă bucură, legea ta este în adâncul inimii mele. R.

10 Vestesc îndurarea ta, în adunarea cea mare; nu-mi închid buzele, tu ştii lucrul acesta, Doamne! R.

17 Să se bucure şi să se veselească în tine toţi cei care te caută; cei care doresc mântuirea ta să zică fără încetare: „Preamărit fie Domnul!” R.

ALELUIA Lc 21,36 (Aleluia) Vegheaţi mereu şi rugaţi-vă, spune Domnul; ca să vă învredniciţi să staţi drept înaintea Fiului Omului. (Aleluia)

EVANGHELIA Fericiţi sunt servitorii pe care stăpânul, la întoarcere, îi va găsi veghind.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,35-38 În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 35 „Fiţi gata, îmbrăcaţi şi cu făcliile aprinse; 36 să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, gata să-i deschidă îndată când va veni şi va bate la uşă. 37 Fericiţi sunt servitorii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind. Vă spun adevărul: îşi va lua haina de lucru, le va porunci să se aşeze la masă şi îi va servi. 38 Fie că va veni la miezul nopţii, fie că va veni spre ziuă, şi-i va găsi veghind, ferice de ei”.

Cuvântul Domnului