Arhiva pentru octombrie 2013

Primul care a pictat portretul Preacuratei

Mama Maria si Pruncul IsusFiecare creştin are în jurul său cel puţin o imagine cu sfânta Maria. Sunt multe imaginile care ne-o prezintă pe Mama noastră cerească. Dacă mergem prin biserici sau prin galerii de artă simţim că este o competiţie în a o prezenta cât mai frumoasă pe Regina lumii. Avem mereu prezent chipul Preacuratei, dar câţi dintre noi ştim cine a pictat acel chip, acele imagini? De cele mai multe ori artistul ne este necunoscut, dar această necunoaştere nu ştirbeşte nimic din frumuseţea realizărilor.

Mi-am amintit de aceste imagini frumoase cu Sfânta Fecioară, pentru că există o tradiţie conform căreia primul care a zugrăvit portretul Preacuratei a fost sfântul Luca. Nu ştim dacă este o legendă sau un fapt real, însă ştim că în evanghelie el ne-a lăsat o imagine copleşitoare a Mamei noastre cereşti şi îşi merită titlul de „patronul pictorilor”.

Sfântul Luca, prin felul în care ne-o prezintă pe Sfânta Maria ca Mamă plină de iubire şi pe Dumnezeu ca Tată milostiv, ne ajută să ne simţim copiii unei familii desăvârşite, copleşiţi de dragoste. Din scrierile sale, atât din evanghelie, cât şi din Faptele apostolilor, noi înţelegem esenţa mesajului său: suntem iubiţi şi ocrotiţi de însuşi Dumnezeu, suntem mai presus de toate vrăbiile din lume, suntem cei în întimpinarea cărora aleargă Tatăl, cei în cinstea cărora face sărbătoare şi pe care, după suferinţele acestei vieţi, îi aşează direct în braţele lui Abraham.

Puţini sunt cei care ar putea să prezinte omului de astăzi milostivirea lui Dumnezeu aşa cum o face sfântul Luca în evanghelie. El a preluat de la Isus cuvintele şi faptele, parabolele şi minunile care ne ajută să înţelegem iubirea Tatălui mereu milostiv, iertător, vindecător. Totodată, prin scrierile sale şi prin viaţa sa, el îi invită pe oameni să devină „samariteanul milostiv”: să fim oameni care aduc celorlalţi ajutor, alinare şi vindecare. Pentru toate acestea şi pentru că tradiţia spune despre el că era medic, sfântul Luca este cunoscut astăzi şi ca patronul medicilor, al celor care aduc alinare.

Să-i amintim astăzi în rugăciunile noastre pe artiştii care ne umplu viaţa cu frumuseţea operelor lor. Să-i amintim şi pe medicii care de-a lungul vieţii ne-au ajutat şi ne-au vindecat. Prin mijlocirea sfântului Luca şi a sfintei Maria, tămăduitoarea  bolnavilor, dragostea faţă de Dumnezeu să vindece toate infirmităţile noastre.

Reţine

Dacă Tatăl nostru este plin de milostivire şi Mama noastră ne copleşeşte cu iubirea sa, trebuie să fim la rândul nostru milostivi şi plini de dragoste. Suntem chemaţi să aducem alinare şi să devenim sfinţi.

Vineri, 18 octombrie 2013 

Vineri din saptamâna a 28-a de peste an SF. LUCA, ev.

LECTURA I Numai Luca este cu mine.

Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Timotei 4,10-17a Preaiubitule, 10 Dima m-a părăsit de dragul acestei lumi şi a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus în Galaţia, iar Tit s-a dus în Dalmaţia. 11 Numai Luca este cu mine. Adu-l pe Marcu împreună cu tine, căci el îmi va fi de mare ajutor. 12 Pe Tihic l-am trimis la Efes. 13 Când vei veni adu-mi mantia, pe care am lăsat-o în Troa, la Carp; adu-mi şi cărţile, mai ales pergamentele. 14 Alexandru fierarul mi-a făcut mult rău: el va primi de la Domnul răsplată pentru faptele lui. 15 Păzeşte-te şi tu de el, pentru că este un duşman înverşunat al învăţăturii noastre. 16 Când m-am prezentat la proces, prima dată, pentru apărare, nimeni nu m-a susţinut; toţi m-au părăsit. Dumnezeu să nu le ia în seamă lucrul acesta. 17a Domnul a fost însă alături de mine şi m-a întărit, ca să pot vesti Evanghelia până la capăt, şi să o audă toate popoarele.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 144,10-11.12-13ab.17-18 (R.: cf. 12) R.: Prietenii tăi, Doamne, cântă slava împărăţiei tale.

10 Să te laude pe tine, Doamne, toată făptura şi sfinţii tăi să te binecuvânteze; 11 să proclame slava împărăţiei tale şi să-ţi facă cunoscută puterea. R.

12 Sfinţii tăi să descopere tuturor oamenilor măreţiile tale, slava plină de măreţie a împărăţiei tale. 13ab Împărăţia ta e împărăţie veşnică, şi stăpânirea ta va dăinui din neam în neam. R.

17 Domnul este drept în toate căile sale, milostiv în toate lucrările sale. 18 Domnul este lângă cei care-l cheamă, lângă cei care-l cheamă din toată inima. R.

ALELUIA Cf. Lc 7,22 (Aleluia) Domnul m-a trimis să aduc săracilor vestea cea bună. (Aleluia)

EVANGHELIA De secerat este mult, iar lucrătorii puţini.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,1-9 În acel timp, Domnul a ales încă şaptezeci şi doi de ucenici şi i-a trimis doi câte doi înaintea sa, în fiecare cetate sau loc pe unde avea să treacă el. 2 Şi le-a zis: „De secerat este mult, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe stăpânul secerişului să trimită lucrători la secerişul său. 3 Mergeţi! Iată, eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. 4 Nu luaţi cu voi nici bani, nici desagă, nici sandale şi nu salutaţi pe nimeni pe drum. 5 În orice casă veţi intra, spuneţi mai întâi: «Pace acestei case!». 6 Şi de se află acolo un fiu al păcii, pacea pe care i-o doriţi va coborî asupra lui; altfel se va întoarce la voi. 7 Rămâneţi în acea casă, mâncaţi şi beţi ceea ce vi se dă, căci cine munceşte are dreptul la plată. Nu vă mutaţi din casă în casă. 8 Când veţi intra într-o localitate şi veţi fi primiţi, mâncaţi ce vi se va pune înainte, 9 vindecaţi bolnavii care se află acolo şi spuneţi oamenilor: «Împărăţia lui Dumnezeu este aproape de voi!»”.

Cuvântul Domnului

Să vină peste mine foc şi cruce, haite de fiare, tăierea cărnii…

Sfantul-Ignatiu-din-AntiohiaFilmele şi romanele de groază sunt din ce în ce mai căutate, spun specialiştii. Oamenii sunt dornici de senzaţii tari şi caută tot felul de imagini sau texte care să le crească nivelul de adrenalină. Mai nou se zice că poţi slăbi urmărind filme horror. Totul e posibil. Din categoria acesta poate fi considerat şi următorul text: „Să vină peste mine foc şi cruce, haite de fiare, tăierea cărnii, împărţirea trupului, risipirea oaselor, strivirea mădularelor, măcinatul întregului trup, relele chinuri ale Diavolului”. Însă dacă se citeşte şi continuarea: „Să vină toate, numai să-l dobândesc pe Cristos”, se face lumină: nu suntem în faţa unor fragmente de groază, ci în faţa unei iubiri dusă până la martiriu, iubirea sfântului Ignaţiu.

Aceasta a fost rugăciunea omului dispus să păţească orice numai să-l dobândească pe Cristos. Viaţa lui a fost trăită în spiritul Apostolului: un cetăţean al cerului de unde l-a aşteptat ca mântuitor pe Isus, cel care va transforma sărmanul său trup într-unul plin de glorie.

Suntem în faţa unui om pentru care evanghelia nu a fost o opţiune, ci singura realitate, totul.  El a fost bobul de grâu căzut în pământ, măcinat de dinţii fiarelor şi plin de rod. În faţa morţii violente care se apropia de el pentru a-i oferi coroana martiriului, Ignațiu a scris: „Orice dorinţă a mea pământească este răstignită şi nu mai există în mine dorinţă pentru ceva material, ci doar apa vie, care şuşoteşte în mine şi îmi spune: vino la Tatăl. Nu-mi mai place nicio hrană coruptibilă, nici plăcerile acestei vieţi. Vreau doar pâinea lui Dumnezeu, care este trupul lui Cristos, vreau ca băutură sângele său, care este dragostea necoruptă”.

Dacă martiriul său ar fi fost filmat, imaginile teribile din arena romană nu s-ar fi putut difuza în timpul zilei, nici măcar la ştirile de la ora 17. Erau prea violente. Însă ceea ce s-a difuzat şi se va răspândi în continuare nu e filmul sfârşitului său, ci lumina învăţăturii sale, pecetluită cu martiriul. El este unul dintre cei care fac diferenţa între creştinii cu numele şi creştinii cu fapta, cu iubirea până la moarte. Noi ce fel de creştini suntem? Viaţa noastră este doar o poveste romanţată sau o realitate (uneori dură) a urmării lui Cristos răstignit pe cruce?! Cum trăim aşa vom şi muri!

Reţine

„Mulţi trăiesc ca duşmani ai crucii lui Cristos”. Mulţi! Dar eu? Ce este viaţa mea: o mărturie în favoarea evangheliei sau împotriva ei? Până unde sunt dispus să merg din dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele?

Joi, 17 octombrie 2013 

Joi din saptamâna a 28-a de peste an Ss. Ignatiu din Antiohia, ep. m. **; Osea, profet

LECTURA I Noi suntem cetăţeni ai cerului.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Filipeni 3,17-4,1 Fraţilor, 17 luaţi-mă drept model şi îndreptaţi-vă privirea spre cei care trăiesc după exemplul pe care vi-l dăm noi. 18 Căci v-am spus-o adesea şi acum vă repet cu lacrimi în ochi: mulţi trăiesc ca duşmani ai crucii lui Cristos. 19 Sfârşitul lor este pieirea, dumnezeul lor este pântecele, ei se fălesc cu cele ce sunt spre ruşinea lor şi nu se gândesc decât la cele pământeşti. 20 Noi însă suntem cetăţeni ai cerului; de acolo aşteptăm ca mântuitor pe Domnul Isus Cristos, 21 care va transforma sărmanul nostru trup, făcându-l asemenea trupului său glorios, prin puterea pe care o are de a-şi supune toate. 4,1 Deci, fraţii mei preaiubiţi, pe care atât de mult doresc să vă revăd, voi, care sunteţi bucuria şi răsplata mea, rămâneţi statornici în Domnul, preaiubiţilor!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 125,1-2ab.2cd-3.4-5.6 (R.: 5) R.: Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu bucurie.

1 Când Domnul a întors pe locuitorii Sionului din robie ni se părea că visăm. 2ab Atunci gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie şi buzele de cântări de veselie. R.

2cd Atunci se spunea între neamuri: „Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei”. 3 Într-adevăr, mari lucruri a făcut Domnul pentru noi; ne e plină inima de bucurie. R.

4 Întoarce, Doamne, robia noastră după cum întorci apele în ţinutul de miazăzi. 5 Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu veselie. R.

6 Cel care merge plângând când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii. R.

ALELUIA In 12,24 (Aleluia) Dacă bobul de grâu căzut în pământ nu moare, rămâne singur, iar dacă moare, aduce mult rod. (Aleluia) sau (Aleluia) Eu sunt grâul lui Dumnezeu şi trebuie să fiu măcinat pentru a deveni pâinea curată a lui Cristos. (Aleluia)

EVANGHELIA Dacă bobul de grâu căzut în pământ moare, aduce mult rod.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 12,24-26 În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 24 „Adevăr, adevăr vă spun: dacă bobul de grâu căzut în pământ nu moare, rămâne singur, iar dacă moare aduce mult rod. 25 Cine-şi iubeşte viaţa o va pierde, iar cine-şi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică. 26 Dacă-mi slujeşte cineva, să mă urmeze pe mine, şi unde sunt eu acolo va fi şi slujitorul meu. Dacă-mi slujeşte cineva, Tatăl meu îl va cinsti.

Cuvântul Domnului

Nu e frumos să arăţi cu degetul! Însă…

Judecata si condamnarea lui Isus la moarteDe mici copii am fost învăţaţi că nu e frumos să arăţi cu degetul. De altfel, am avut deseori ocazia să citim Codul bunelor maniere şi să confirmăm acest adevăr: arătatul cu degetul este nepoliticos. Însă când citim în această zi fragmentul evanghelic avem impresia că îl zărim pe Cristos cum îi „arată cu degetul” pe farisei, apoi pe învăţătorii Legii şi apoi, clar, şi pe noi: „Vai vouă!”. Ba chiar şi apostolul Paul pare să facă acelaşi lucru atunci când spune: „Tu, cu împietrirea ta şi cu inima ta care nu vrea să se întoarcă îţi agoniseşti mânie pentru ziua mâniei în care se va arăta dreapta judecată a lui Dumnezeu”. Şi cred că au şi motive să ne arate cu degetul.

Însă suntem în faţă unei „arătări cu degetul” doar dacă suntem superficiali. Cine coboară în profunzimea lecturilor de astăzi şi a întregului cuvânt al lui Dumnezeu descoperă diferenţa între „a arăta cu degetul” spre condamnare şi „a pune degetul pe rană” spre vindecare. Aici se realizează diferenţa pe care mai întâi trebuie să o observăm pentru ca apoi să o practicăm: Cristos nu identifică păcătosul pentru a-l condamna, ci scoate la suprafaţă răul din el pentru a-l vindeca. Cristos pune degetul pe rănile noastre şi în felul acesta ne descoperă adevărata cauză a situaţiei neplăcute în care ne aflăm.

Poate că aceasta este ziua în care trebuie să devenim şi noi asemenea lui Cristos, fără a încălca bunele maniere. Nu trebuie să mergem spre aproapele pentru a-l arăta cu degetul, însă trebuie să ne apropiem de el şi să „punem degetul pe rană”, acolo unde este cazul. De multe ori ne lipseşte acest curaj: vedem starea jalnică în care se află unii – şi spiritual şi material – dar nu avem curajul să le dezvăluim adevărata cauză pentru care au ajuns în această situaţie. Ne temem ca nu cumva să fim acuzaţi că noi, nevrednicii, arătăm cu degetul. Şi nu ar fi prima dată când am vrea să facem un bine şi (a)pare un rău. Totuşi, ne trebuie curajul de a striga împreună cu Isus: „Vai vouă pentru că…”. Dar aceasta nu înainte de a ne striga nouă înşine: „Vai mie…”! Şi completarea o ştie fiecare pentru sine: „Vai mie pentru că…”. Vino, Doamne Isuse, şi pune degetul pe rănile sufletului nostru spre vindecare.

Reţine

A fi asemenea lui Cristos sau a fi unul dintre ucenicii săi înseamnă şi să avem curajul să trecem de la „a arăta cu degetul” la „a pune degetul pe rană”. Numai aşa vom ieşi din indiferenţă şi ne vom manifesta adevărata dragoste faţă de aproapele.

Miercuri, 16 octombrie 2013 

Miercuri din saptamâna a 28-a de peste an Ss. Margareta M. Alacoque, calug. *; Hedviga, calug. *; Longin, m.

LECTURA I Dumnezeu va răsplăti pe fiecare după faptele sale.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 2,1-11 1 Tu, omule, care îi judeci pe păgâni – oricine ai fi – nu te poţi dezvinovăţi, căci tu, care îi judeci pe alţii, dar faci aceleaşi lucruri ca şi ei, judecându-i, te condamni pe tine însuţi. 2 Noi ştim că Dumnezeu îi va judeca după adevăr pe cei care săvârşesc astfel de lucruri. 3 Iar tu, omule, care îi judeci pe cei care săvârşesc astfel de lucruri, pe care le faci şi tu, crezi că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? 4 Sau poate îi dispreţuieşti bogăţiile de bunătate, de îngăduinţă şi de îndelungă răbdare? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? 5 Tu, cu împietrirea ta şi cu inima ta care nu vrea să se întoarcă îţi agoniseşti mânie pentru „ziua mâniei” în care se va arăta dreapta judecată a lui Dumnezeu. 6 El va răsplăti pe fiecare după faptele sale 7 şi anume: celor care fac binele cu stăruinţă şi astfel caută slava, cinstea şi nemurirea le va da viaţa veşnică, 8 însă pe cei care, din spirit de revoltă, se împotrivesc adevărului şi se supun nedreptăţii, îi va ajunge mânia şi urgia lui Dumnezeu. 9 Necaz şi strâmtorare va veni peste tot omul care săvârşeşte răul, întâi peste cei proveniţi dintre iudei, dar şi peste cei proveniţi dintre păgâni. 10 De mărire, cinste şi pace se va bucura tot omul care săvârşeşte binele, mai întâi cei proveniţi dintre iudei, dar şi cei proveniţi dintre păgâni: 11 căci Dumnezeu nu este părtinitor atunci când îi judecă pe oameni.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 61,2-3.6-7.9 (R.: cf. 13b) R.: Dumnezeu îl va răsplăti pe fiecare după faptele sale. 2 Numai în Dumnezeu îşi află sufletul meu odihna, de la el îmi vine ajutorul. 3 Numai el este stânca şi mântuirea mea, turnul meu de scăpare; de aceea nu mă clatin. R.

6 Numai în Dumnezeu îşi află sufletul meu odihna, el singur este speranţa mea. 7 Numai el este stânca şi mântuirea mea, turnul meu de scăpare; de aceea nu mă clatin. R.

9 Popor al Domnului, ai încredere în Dumnezeu în orice timp, revarsă-ţi inima în faţa lui. Dumnezeu este adăpostul nostru! R.

ALELUIA In 10,27 (Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc pe ele şi ele mă urmează. (Aleluia)

EVANGHELIA Vai vouă, fariseilor, şi vouă, învăţători ai Legii!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,42-46 În acel timp, 42 Domnul a spus: „Vai vouă, fariseilor! Voi daţi zeciuială din mentă, din rută şi din toate zarzavaturile, dar daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu. Pe acestea trebuie să le faceţi fără să le lăsaţi nefăcute pe celelalte! 43 Vai vouă, fariseilor, pentru că voi căutaţi locurile dintâi în sinagogi şi vă place să vă salute lumea prin pieţele publice. 44 Vai vouă, pentru că sunteţi ca nişte morminte, care nu se văd şi oamenii trec peste ele fără să-şi dea seama!” 45 Atunci unul dintre învăţătorii Legii a luat cuvântul: „Învăţătorule, spunând acestea, ne faci de ocară şi pe noi”. 46 Isus a răspuns: „Vai şi vouă, învăţători ai Legii, pentru că puneţi pe spinarea oamenilor sarcini cu neputinţă de purtat, pe care voi nici cu un deget nu le atingeţi”.

Cuvântul Domnului