Arhiva pentru februarie 20th, 2014

Discriminare

Saracul care strigaTrebuie să o recunoaștem: nu putem să-i iubim pe toți la fel. Încă facem discriminări, încă avem preferințe, încă avem mult de muncit cu noi înșine până să atingem perfecțiunea la care ne cheamă Domnul. De fapt, știm că pe acest pământ suntem într-o continuă luptă pentru desăvârșire până vom ajunge la plinătatea pregătită pentru noi în ceruri. Dacă este un drept și o necesitate ca să ne căutăm și să ne alegem prietenii, nu la fel este în relația cu săracii: nu avem voie să alegem săracii pe care să-i iubim și să-i separăm de cei pe care îi disprețuim. Cei care au credință în Isus Cristos, Domnul slavei, nu trebuie să facă nici un fel de deosebire între persoane. Astăzi suntem și noi întrebați: „oare nu i-a ales Dumnezeu pe cei săraci în ochii lumii, nu i-a îmbogățit prin credință și nu i-a făcut moștenitori ai împărăției, pe care a promis-o celor care îl iubesc?”.

Ba da, i-a ales! Ei, săracii, sunt preaiubiții Domnului. Însuși Dumnezeu, în persoana lui Isus Cristos, s-a făcut sărac, a trăit între săraci, a iubit săracii. Ei au un singur răspuns la întrebarea Domnului: „Cine sunt eu pentru voi?”. Ei răspund: „Pentru noi, cei săraci, tu Doamne, ești singura noastră avuție, tu ești forța zilei de astăzi și speranță pentru ziua de mâine. Noi nu trăim decât din ceea ce tu ne oferi zi de zi”. Săracii sunt slăbiciunea lui Dumnezeu și a lor este împărăția cerurilor. Săracii au puterea să ne smulgă din propriul egoism. Ei ne dau posibilitatea de a exersa dragostea față de aproapele.

Oare de ce îi iubește atât de mult Dumnezeu pe cei săraci? Ce caută și ce găsește în ei? În ei găsește ceea ce caută deseori și în noi: dependența de un altul care e mai mare, care are mai mult, care poate mai mult. Ne-am obișnuit să fim independenți și autosuficienți și pentru aceasta refuzăm prezența oamenilor și a lui Dumnezeu. Însă cei săraci caută mereu să se apropie, să fie în relație cu un altul de care depinde existența lor: îi caută pe oameni și pe Dumnezeu. Și pentru aceasta Dumnezeu îi iubește. Ei sunt întruparea acelor voci care se roagă fără încetare: „Tatăl nostru, care ești în ceruri…. dă-ne nouă astăzi pâinea cea de toate zilele”, pentru că ei știu cel mai bine că atunci „când un sărac strigă, Domnul îl aude”.

Reține

„Fericiți cei săraci în duh pentru că a lor este împărăția cerurilor” (Mt 5,3). Dar fericiți și cei care-i iubesc pe săraci, pentru că aceștia îi vor întimpina la intrarea în casa Tatălui și vor da mărturie în favoarea lor.

Joi, 20 februarie 2014 

Joi din saptamâna a 6-a de peste an
Sf. Elefterie, ep.
Iac 2,1-9; Ps 34; Mc 8,27-33

LECTURA I
Oare nu i-a ales Dumnezeu pe cei săraci? Voi însă l-aţi înjosit pe cel sărac.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Iacob 2,1-9
Fraţii mei, 1 voi care aveţi credinţa în Isus Cristos, Domnul slavei, să nu faceţi nici un fel de deosebire între persoane. 2 Să ne închipuim că în adunarea voastră sosesc în acelaşi timp un om îmbrăcat în haine luxoase, cu inele de aur în degete, şi un om sărac cu haine ponosite. 3 Voi v-aţi îndrepta către omul care poartă haine luxoase şi i-aţi spune: „Dumneata aşază-te aici, în locul acesta bun”, iar săracului i-aţi zice: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Şezi jos la picioarele mele!” 4 A proceda în acest fel, nu înseamnă a face deosebire între unul şi altul şi a-i judeca pe alţii după principii nedrepte? 5 Ascultaţi, fraţii mei preaiubiţi; oare nu i-a ales Dumnezeu pe cei săraci în ochii lumii, nu i-a îmbogăţit prin credinţă şi nu i-a făcut moştenitori ai împărăţiei, pe care a promis-o celor care îl iubesc? 6 Însă voi l-aţi dispreţuit pe cel sărac. Nu vedeţi voi că cei bogaţi vă asupresc şi vă târăsc în faţa tribunalelor? 7 Ei sunt cei care insultă numele sfânt al Domnului, care a fost invocat asupra voastră. 8 Desigur, sunteţi pe cale cea bună când împliniţi legea împărăţiei, după cuvântul Scripturii: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. 9 Dar atunci când faceţi deosebire între persoane, voi săvârşiţi un păcat şi această lege arată clar vinovăţia voastră.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 34,2-3.4-5.6-7 (R.: 7a) R.: Când un sărac strigă, Domnul îl aude. 2 Voi binecuvânta pe Domnul întotdeauna, lauda lui va fi fără încetare pe buzele mele. 3 Să se laude sufletul meu în Domnul! Să audă cei blânzi şi să se bucure. R.

4 Slăviţi-l pe Domnul împreună cu mine, să înălţăm numele lui împreună. 5 Când îl caut pe Domnul el îmi răspunde şi mă eliberează de tot ce mă înspăimântă. R.

6 Priviţi la Domnul şi veţi fi luminaţi, şi feţele voastre nu vor avea de ce să se ruşineze. 7 Cel sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat şi l-a mântuit din toate necazurile. R.

ALELUIA In 6,64b.69b
(Aleluia) Cuvintele tale, Doamne, sunt duh şi viaţă; tu ai cuvintele vieţii veşnice. (Aleluia)

EVANGHELIA
Tu eşti Mesia… Fiul Omului trebuie să îndure multe.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 8,27-33
În acel timp, 27 împreună cu ucenicii săi, Isus se îndrepta către satele din ţinutul Cezareii lui Filip. Pe drum i-a întrebat pe ucenici: „Cine spun oamenii că sunt eu?” 28 Ei i-au răspuns: „Unii spun că eşti Ioan Botezătorul, alţii că eşti Ilie, iară alţii că eşti unul dintre profeţi”. 29 Atunci el i-a întrebat: „Dar voi cine spuneţi că sunt eu?” Simon Petru i-a răspuns: „Tu eşti Cristos”. 30 El le-a poruncit să nu vorbească nimănui despre el. 31 Atunci, pentru prima dată, le-a făcut cunoscut că Fiul Omului trebuie să îndure multe şi să fie respins de către bătrâni, de către marii preoţi şi de către cărturari, că trebuie să fie ucis şi după trei zile să învie. 32 Isus le-a spus aceasta în mod deschis. Atunci Petru l-a luat de o parte şi a început să-i facă reproşuri vii. 33 Însă Isus s-a întors, a privit la ucenicii săi şi l-a mustrat pe Petru, spunându-i: „Pleacă din faţa mea, Satană! Gândurile tale nu sunt cele ale lui Dumnezeu, ci sunt cele ale oamenilor”.

Cuvântul Domnului

 

%d blogeri au apreciat: