De atâtea ori am auzit expresia: „Mai avea zile. A scăpat pentru că încă nu i-a venit ceasul”. Când supraviețuim unui accident, auzim spunându-se: „a mai avut zile” sau „a avut noroc”. Mulți dintre noi au suportat intervenții chirurgicale dificile și am auzit spunându-se: „Norocul lui că a dat peste un medic bun și a scăpat”. Totuși, în situațiile când scăpăm din ghearele morții (ca) printr-o minune, unde este Dumnezeu? Ce rol joacă el? De câte ori ne oprim și spunem: „Îți mulțumesc, Doamne”? Nu este el oare stăpânul vieții și al morții?

Lecturile de astăzi ne amintesc tocmai de acest stăpân al vieții. Domnul este cel care are toată puterea asupra omului și a vieții, asupra „sâmbetei” și a „templului”. Într-o lume atât de dornică și însetată de libertate, de lipsa oricăror „opreliști” ce mai poate face un stăpân, ce rol mai joacă? Cine are nevoie astăzi de un stăpân?

Chiar dacă nu conștientizăm, este bine că în fragilitatea noastră avem un „stăpân”, că avem pe cineva care ne veghează. Singurul care ne-ar putea povesti de câte ori am fost „salvați (ca) prin minune” din ghearele morții este îngerul nostru păzitor. Numai el poate da mărturie despre modul nostru „prăpăstios” de a trăi și de a umbla. Atât de des „pășim” distrați, uitând că suntem fragili și că orice clipă de „neatenție” ne poate smulge din această viață.

Este bine că avem un stăpân al vieții. Să nu ne temem de domnia sa asupra noastră, ci să ne amintim cuvântul său. Să înțelegem că planul său cu noi este de viață și nu de nimicire: „Vreau eu oare moartea celui păcătos? Nu doresc eu mai degrabă ca el să se întoarcă de la căile sale și să fie viu?” (Ez 18,23). Să medităm lecturile zilei și să înțelegem că Domnul este stăpânul vieții și nu al morții, este cel care ne vrea vii, în această lume și în viața veșnică. Ar fi atât de diferită viața pe acest pământ dacă toți am înțelege că Domnul ne vrea binele, că ascultă glasul rugăciunilor noastre și a dăruit „încă o zi” vieții noastre fragile. Dacă am înțelege aceasta nu ne-am mai lupta să-l alungăm din școli, din case, din viața noastră.

Această zi să ne ajute să reînsuflețim atenția față de viața noastră, să o prețuim cu tot ceea ce Domnul și Stăpânul nostru a pus în ea. Să ne amintim rugăciunea pe care o rosteau cu evlavie părinții și bunicii noștri: „De moarte grabnică și neprevăzută, mântuiește-ne, Doamne”.

Reține

Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: „Ți-am auzit rugăciunea și ți-am văzut lacrimile, voi adăuga la viața ta încă cincisprezece ani” (Is 38,5).

PS. Să înălţăm astăzi o rugăciune pentru victimele atacului terorist de ieri. Să ne rugăm pentru toţi cei aflaţi în avion doborât de o mână (şi o minte) criminală! Dumnezeu să-i primească în lăcaşurile sale iar celor ce i-au ucis să le dăruiască harul convertirii. Să ne rugăm pentru pace în lume!

Vineri, 18 iulie 2014 

Vineri din saptamâna a 15-a de peste an
Ss. Frederic, ep.; Emilian din Durostorum, m.
Is 38,1-6.21-22.7-8; Ps Is 38,10-12.16; Mt 12,1-8

 

LECTURA I
Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile.
Citire din cartea profetului Isaia 38,1-6.21-22.7-8
În zilele acelea, ¹ regele Ezechia s-a îmbolnăvit grav şi era pe moarte. Profetul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a spus: „Aşa vorbeşte Domnul: Fă-ţi testamentul, căci vei muri, nu te vei mai face bine!” ² Ezechia s-a întors la perete şi a făcut această rugăciune către Domnul: ³ „Ah, Doamne, adu-ţi aminte că toată viaţa mea ţi-am slujit cu credinţă şi cu inimă neîmpărţită şi am făcut totdeauna ceea ce a fost plăcut înaintea ta”. Şi Ezechia a izbucnit în hohote de plâns. ⁴ Atunci cuvântul Domnului a fost adresat lui Isaia: ⁵ „Mergi la Ezechia şi spune-i: «Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile, voi adăuga la viaţa ta încă cincisprezece ani. ⁶ Eu te voi elibera pe tine şi această cetate din mâna regelui Asiriei şi voi ocroti această cetate»”. ²¹ Isaia a zis: „Luaţi o turtă de smochine şi aplicaţi-o pe rană, astfel se va vindeca”. ²² Ezechia însă l-a întrebat pe Isaia: „Care va fi semnul prin care voi cunoaşte că voi intra din nou în templul Domnului?” Isaia i-a răspuns: ⁷ „Iată semnul pe care ţi-l dă Domnul, ca să-ţi arate că-şi va împlini promisiunea. ⁸ Voi face să se întoarcă înapoi cu zece grade umbra care s-a coborât deja pe cadranul solar al lui Ahaz”. Şi s-a văzut că soarele a dat înapoi cu zece grade.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Is 38,10ab.10c-11.12abcd. 16 (R.: 17b)
R.: În mâinile tale, Doamne, este sănătatea şi viaţa mea.
^10ab Spuneam: „În toiul vieţii mele
sunt nevoit să merg la porţile
locuinţei morţilor”. R.

^10c Am căutat restul anilor mei
¹¹ şi am zis: „Nu-l voi mai vedea pe Domnul pe pământul celor vii,
nu voi mai vedea pe nimeni
dintre cei rămaşi în lume. R.

^12abcd Locuinţa mea e smulsă şi luată de vânt departe de mine
ca o colibă de păstori;
ca un ţesător îmi taie firul vieţii
şi mă scoate din urzeală. R.

¹⁶ Doamne, ceea ce aşteaptă inima mea de la tine
este viaţa sufletului meu.
Tu care m-ai pus la încercare,
vindecă-mă, dă-mi iarăşi sănătatea”. R.

ALELUIA In 10,27
(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc pe ele şi ele mă urmează. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fiul Omului este stăpânul sâmbetei.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 12,1-8
¹ Într-o zi de sâmbătă, pe când Isus trecea printr-un lan de grâu, ucenicii săi, fiindu-le foame, au început să rupă spice şi să le mănânce. ² Văzând aceasta, fariseii i-au zis: „Iată că ucenicii tăi fac ceea ce nu este permis în zi de sâmbătă”. ³ Dar el le-a răspuns: „N-aţi citit ce a făcut David, când el şi însoţitorii săi erau înfometaţi? ⁴ Cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi au mâncat pâinile pentru ofrandă, pe care nici el, nici însoţitorii lui, ci numai preoţii aveau voie să le mănânce. ⁵ Sau n-aţi citit în Lege că în ziua de sâmbătă preoţii, în templu, calcă repausul de sâmbătă, fără să se facă vinovaţi de ceva? ⁶ Şi eu vă spun: Aici este vorba de unul mai mare decât templul. ⁷ Dacă aţi fi înţeles ce vrea să spună acest cuvânt: „Milă vreau şi nu jertfă”, nu i-aţi fi condamnat pe nişte oameni nevinovaţi.⁸ Pentru că Fiul Omului este stăpânul sâmbetei”.

Cuvântul Domnului