Arhiva pentru iulie 19th, 2014

În trecut se vorbea despre „Dumnezeu care ne iubește”; astăzi ne vorbesc despre „Dumnezeu care ne incomodează”. Iar noi?!

Timpul fara DumnezeuCât de bine putem parafraza și actualiza evanghelia acestei zile. Dacă în acel timp „fariseii au ieșit și au ținut sfat împotriva lui Isus ca să-l dea la moarte”, în zilele noastre mai marii acestei lumi se adună și discută ce să facă cu Dumnezeu și cu însemnele sale: să le mai țină în mijlocul lor sau să le arunce? Astăzi nu doar că omul nu vrea să mai accepte ceea ce Dumnezeu i-a rânduit, condiția și limitele sale, ci vrea mai mult, vrea totul: să decidă în locul lui Dumnezeu, ba chiar să-l ucidă pe Dumnezeu și să fie el singur stăpânul absolut. În trecut se vorbea despre „Dumnezeu care ne iubește”; astăzi ne vorbesc despre „Dumnezeu care ne incomodează”. Și nu doar că nu-l mai iubesc pe Dumnezeu, că nu-l mai vor în viața lor, ci vor să îl îndepărteze din toate inimile, de pe tot pământul, definitiv. Iar noi?! Noi ce facem pentru Domnul? Noi de partea cui suntem? Care este rolul și locul lui Dumnezeu în viața noastră?

Și astăzi, ca și atunci, chiar dacă oameni s-au hotărât să se lipsească de el, să-l izgonească, el, Domnul, rămâne același. El este cel care și astăzi îi vindecă pe cei bolnavi, face bine celor care nu-i refuză ajutorul. Așa cum omul nu se schimbă în răutatea sa și în dorința de a trăi fără Dumnezeu, nici Domnul nu se schimbă în hotărârile sale de a ne iubi cu o iubire veșnică. Putem exclama cu recunoștință: ce bine că Dumnezeu nu se răzgândește în iubirea ce ne-o poartă!

Domnul, în iubirea sa, ne atrage atenția: „Vai de cei care încă din așternuturile lor fac planuri nelegiuite și uneltesc răul, pentru ca dis-de-dimineață, îndată ce au posibilitatea, să-l și facă”. Vai de noi dacă în inima noastră urzim planuri împotriva Domnului și a celor mici ai săi. Vai nouă dacă nu încercăm să învățăm și să imităm bunătatea și blândețea Domnului: „Nu se va certa, nici nu va striga; glasul lui nu se va auzi în piețele publice. Trestia frântă nu o va rupe și fitilul care fumegă nu-l va stinge până când nu va face să triumfe dreptatea”.

În această zi avem posibilitatea să urzim planuri rele, să ne adunăm împreună cu cei care vor să decidă asupra existenței lui Dumnezeu și a prezenței sale. Dar tot astăzi avem posibilitatea să ne bucurăm de existența pe care Domnul ne-a oferit-o și să-l preamărim pentru bunătatea și iubirea ce ni le poartă. Noi decidem dacă ne trăim ziua cu Dumnezeu sau împotriva lui!

Reține

Ferice de omul care poate simți cum Domnul îi spune: „Iată unul dintre prietenii mei, unul dintre aceia pe care îi iubesc și în care îmi aflu toată bucuria”.

Sâmbăta, 19 iulie 2014 

Sâmbata din saptamâna a 15-a de peste an
Ss. Epafra, ep. m.; Macrina, calug.
Mih 2,1-5; Ps 9; Mt 12,14-21

 

LECTURA I
Au râvnit la pământ şi la case şi le-au luat cu de-a sila.
Citire din cartea profetului Mihea 2,1-5
1 Vai de cei care încă din aşternuturile lor fac planuri nelegiuite şi uneltesc răul, pentru ca dis-de-dimineaţă, îndată ce au posibilitatea, să-l şi facă. 2 Dacă râvnesc la pământul cuiva, îl iau cu de-a sila; dacă râvnesc case, şi le iau; îl iau pe stăpân cu casă cu tot, pe om cu moştenire cu tot. 3 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: „Iată, eu pun la cale împotriva acestui neam un prăpăd, în care vă veţi afunda până la gât; nu veţi mai umbla cu capul sus, căci va fi un timp de groază. 4 În acea zi vor face pentru voi un cântec satiric şi vor intona o cântare de jale: «Am fost jefuiţi de tot ce aveam, ne-a fost înstrăinată moştenirea, nimeni nu ne-o mai dă înapoi, ogoarele noastre au fost împărţite între păgâni!» 5 Nu veţi mai avea pe nimeni care să asigure împărţirea pământului tras la sorţi în adunarea Domnului”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 9,1-2.3-4.7-8.14 (R.: 12b)
R.: Ascultă, Doamne, rugăciunea celui asuprit!
1 Pentru ce stai aşa departe, Doamne,
pentru ce te ascunzi în vreme de necaz?
2 Cel nelegiuit, în mândria lui, asupreşte pe cei nenorociţi
şi ei cad victimă curselor urzite de mâna lui. R.

3 Atunci nelegiuitul se făleşte cu isprăvile lui,
el, asupritorul, îl batjocorăşte şi îl nesocoteşte pe Domnul.
4 Nelegiuitul, în obrăznicia lui, îl dispreţuieşte pe Domnul
şi spune: „Domnul nu pedepseşte!
Nu există Dumnezeu!”
Iată toate gândurile lui. R.

7 Gura lui este plină de blesteme,
de înşelăciuni şi viclenie;
sub limbă are numai răutate şi fărădelege.
8 Stă la pândă după garduri
şi ucide pe cel nevinovat în locuri dosnice;
ochii lui pândesc pe cel sărman. R.

14 Dar tu vezi necazul şi suferinţa,
pe toate le vezi şi le iei în mâinile tale.
Ţie ţi se încredinţează cel sărac
şi tu vii în ajutorul orfanului. R.

ALELUIA 2Cor 5,19
(Aleluia) Dumnezeu a împăcat lumea cu sine prin Cristos, iar nouă ne-a încredinţat misiunea de a vesti lumii împăcarea. (Aleluia)

EVANGHELIA
Le-a poruncit să nu-l facă cunoscut. Astfel s-a împlinit cuvântul profetului.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 12,14-21
În acel timp, 14 Fariseii au ieşit şi au ţinut sfat împotriva lui Isus ca să-l dea la moarte. 15 Aflând aceasta, Isus a plecat de acolo; mulţi au mers după el şi el a vindecat pe toţi bolnavii, 16 dar le-a poruncit cu asprime să nu-l facă cunoscut. 17 Astfel trebuia să se împlinească cuvântul rostit de profetul Isaia: 18 „Iată Servitorul meu pe care l-am ales, preaiubitul meu în care îmi aflu toată bucuria. Voi pune Duhul meu peste el şi el va vesti popoarelor dreptatea. 19 Nu se va certa, nici nu va striga; glasul lui nu se va auzi în pieţele publice. 20 Trestia frântă nu o va rupe şi fitilul care fumegă nu-l va stinge până când nu va face să triumfe dreptatea. 21 Popoarele păgâne îşi pun speranţa în numele lui”.

Cuvântul Domnului