Sfânta Brigita, spre care Biserica ne invită să privim în această zi, vine dintr-un timp în care femeia se simțea împlinită când devenea model (nu fotomodel!): model pentru cei din jur, pentru copiii ei, model de sfințenie. A fi mamă, a fi o mamă-model, era o virtute, un scop, o împlinire. După cum o împlinire era și a te dedica slujirii celorlalți, fie prin viața consacrată contemplativă sau de apostolat.
Astăzi lucrurile par schimbate. Pentru mulți împlinirea vine nu prin formarea unui caracter, ci prin ajungerea la acel statut cunoscut de toți ca „femeia fatală”, femeia care domină, femeia emancipată, femeia care poate să aleagă dacă și cât și cum să fie mamă, să fie femeie, să fie soție etc. De fapt, nu vorbim doar despre femei, ci despre om în general. Nu se mai caută „omul model”, ci „omul fatal”, omul care poate totul și face doar ceea ce vrea și cum îi place.
Totuși, și astăzi Biserica încearcă să rămână fidelă chemării sale și pune în lumină ceea ce alții încearcă să uite sau să ascundă. În timp ce Biserica declară patroni ai Europei oameni de caracter și îi propune ca model de viață, noi ce fel de oameni căutăm să imităm? Cu cine vrem să ne asemănăm? Este adevărat că Isus Cristos este și rămâne pentru totdeauna modelul prin excelență. Însă de multe ori ne-ar prinde bine să privim și la cei care au reușit să-l imite, la cei care și-au trăit viața ca oameni de caracter, fiind oameni de rând, soție sau soț, mamă sau tată, laici sau clerici etc. Avem nevoie să redescoperim acei oameni care strălucesc fără să caute sau să facă senzaționalul. Strălucirea lor vine tocmai din caracterul pe care și l-au format: au refuzat compromisul, au iubit adevărul, au prețuit viața, au făcut binele, au cultivat frumosul.
Nu contează că suntem bărbați sau femei, că suntem căsătoriți sau celibatari, că suntem tineri sau bătrâni, săraci sau bogați. Nimic din toate acestea nu contează în drumul spre mântuire. Ceea ce contează este „să ne străduim întotdeauna să facem binele”, să căutăm să ne împlinim nu prin a fi „omul fatal”, ci „omul model”, omul de la care oricine are ceva de învățat, omul în care oricine poate întâlni prezența lui Dumnezeu. Lumea este plină de „femei fatale” și de „bărbați reușiți”, însă omenirea e însetată și are nevoie de „femeia model” și de „bărbatul de caracter”.
Reține
Modelul nostru nu trebuie să fie „omul ajuns”, ci omul prin care învățăm să ajungem la mântuire, femeile și bărbații care își trăiesc viața cucerind cerul, nu onorurile acestui pământ.
Miercuri, 23 iulie 2014
Miercuri din saptamâna a 16-a de peste an
SS. BRIGITTA, calug., patroana a Europei; Ezechiel, profet
Idt 8,2-8 (1Tim 5,3-10); Ps 10; Lc 2,36-38 (Mt 5,13-16)LECTURA I
Se temea mult de Dumnezeu.
Citire din cartea Iuditei 8,2-8
2 Manase, soţul Iuditei, din acelaşi trib şi din aceeaşi familie ca şi ea, a murit în timpul când se secera orzul. 3 Pe când supraveghea secerătorii pe câmp, a fost lovit de insolaţie, a căzut la pat şi a murit în oraşul său, Betulia, unde a fost înmormântat alături de părinţii săi. 4 Rămasă văduvă, Iudita a trăit singură, în casa ei, timp de trei ani şi şase luni. 5 Şi-a amenajat un cort pe terasa casei în care trăia împreună cu fiicele sale. 6 Ea şi-a pus o haină de pocăinţă şi purta îmbrăcăminte de văduvă. Postea în toate zilele, afară de sâmbăta şi ajunul sâmbetei, la lună nouă şi ajun de lună nouă precum şi în zilele de sărbătoare şi de bucurie ale poporului israelit. 7 Era frumoasă şi plină de farmec. Soţul ei îi lăsase aur, argint, slujitori, slujitoare, turme de vite şi ogoare pe care ea le stăpânea. 8 Nimeni nu putea spune ceva rău la adresa ei, pentru că ea se temea mult de Dumnezeu.Cuvântul Domnului
sau, la alegere:
LECTURA I
Văduva adevărată este aceea care a rămas singură şi care şi-a pus nădejdea în Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Timotei 5,3-10
3 Preaiubitule, ajută văduvele care nu au pe nimeni. 4 Dar dacă o văduvă are copii sau nepoţi, aceştia să înveţe că mai întâi ei au obligaţia să-i ajute pe cei din familia lor şi să întoarcă părinţilor lor ceea ce au primit de la ei, căci acest lucru este plăcut lui Dumnezeu. 5 Femeia cu adevărat văduvă este aceea care a rămas singură şi care, punându-şi nădejdea în Dumnezeu, nu încetează de a se ruga cu stăruinţă noaptea şi ziua. 6 Dimpotrivă, aceea care duce o viaţă desfrânată, deşi trăieşte, ea este deja moartă. 7 Îndeamnă să facă toate acestea pentru ca să nu fie vrednică de dojană. 8 Dacă cineva nu poartă grijă de ai săi, mai ales de cei din propria familie, s-a lepădat deja de credinţă şi este mai rău decât un necredincios. 9 O femeie, ca să poată fi înscrisă în rândul văduvelor care au o răspundere în Biserică, trebuie să aibă peste şaizeci de ani, să nu fi avut decât un singur bărbat, 10să fie cunoscută pentru faptele ei bune, să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeţi, să fi spălat picioarele credincioşilor, să fi ajutat pe cei necăjiţi. Într-un cuvânt, să se fi străduit întotdeauna să facă binele.Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 10,1-2.10-11.12-13.14-15
R.: Ascultă, Doamne, rugăciunea celor sărmani!
1 Pentru ce, Doamne, stai departe,
de ce te ascunzi la vreme de restrişte?
2 Cel Rău, în mândria lui, îl asupreşte pe cel sărman,
care cade în cursele pe care acesta i le întinde. R.10 Cel Rău se năpusteşte, stă la pândă
şi cei săraci se prăbuşesc sub puterea braţului său.
11 El spune în inima lui: „Dumnezeu a uitat,
şi-a întors faţa şi nu mai vede”. R.12 Scoală-te, Doamne Dumnezeule,
ridică-ţi mâna şi nu uita de cei sărmani.
13 De ce să-l dispreţuiască cel nelegiuit pe Dumnezeu,
spunând în inima lui: „Nu va cere socoteală”? R.14 Dar tu vezi, tu iei în seamă truda şi durerea
şi le iei în mâinile tale.
În tine se abandonează cel nenorocit;
tu vii în ajutorul orfanului.
15 Zdrobeşte braţul celui păcătos şi a celui nelegiuit,
pedepseşte-i răutatea ca să nu mai fie. R.ALELUIA Mt 5,8
(Aleluia) Fericiţi cei curaţi cu inima
căci ei îl vor vedea pe Dumnezeu. (Aleluia)EVANGHELIA
Ana vorbea despre prunc celor care aşteptau mântuirea în Ierusalim.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,36-38
În acel timp, era la templu şi Ana, profetesa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea trăise cu bărbatul ei şapte ani după căsătorie şi ajunsese acum la adânci bătrâneţi. 37 Fiind văduvă în vârstă de optzeci şi patru de ani, ea nu se îndepărta de templu, slujind zi şi noapte în post şi rugăciune. 38Venind şi ea în ceasul acela, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre prunc celor care aşteptau mântuirea în Ierusalim.Cuvântul Domnului
sau, la alegere:
EVANGHELIA
Voi sunteţi lumina lumii.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,13-16
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 13 „Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cu ce se va săra? Nu mai este bună de nimic; va fi aruncată afară şi oamenii o vor călca în picioare. 14 Voi sunteţi lumina lumii. Nu se poate ascunde o cetate aşezată pe un munte. 15 Nici nu pune cineva sub obroc o candelă aprinsă, ci o pune în sfeşnic pentru ca să lumineze tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune şi să-l preamărească pe Tatăl vostru din ceruri”.Cuvântul Domnului