Ce este bârfa?
Clipul poate fi văzut și cu subtitrare în limba română accesând:
https://www.facebook.com/video.php?v=726799714018368&set=vb.100000650376061&type=3&theater
Arhiva pentru august 2014
Tu m-ai sedus și eu m-am lăsat sedus. Ai fost mai tare ca mine și m-ai biruit…
Încă puțin timp și luna august se termină. Odată cu ea spunem că se termină și vara și începem timpul recoltei, anotimpul roadelor câmpului. Unii vom culege mult, alții puțin, iar alții nimic, în funcție de cum și-a valorificat fiecare timpul. Însă toți suntem încurajați de tonul pozitiv cu care se încheie acest sezon. Toate lecturile ni se prezintă ca o adevărată declarație de dragoste. Prin fiecare cuvânt divin suntem încurajați, ni se amintește că suntem iubiți și am fost creați pentru a iubi.
Unele din cele mai multe căutări pe google, spun specialiștii, sunt declarațiile de dragoste. Tinerii nu mai au timp să fie romantici, să-și ardă inima și să-și stoarcă neuronii pentru a compune ceva irezistibil. E trist că se întâmplă așa, dar e mai ușor. Iar omul modern alege întotdeauna ceea ce este mai ușor și abia apoi se gândește dacă e bine, moral, constructiv etc. Însă puține declarații pot atinge splendoarea cuvintelor profetului Ieremia: „Tu m-ai sedus și eu m-am lăsat sedus. Ai fost mai tare ca mine și m-ai biruit… Îmi spuneam: Nu mă voi mai gândi la el, nici nu voi mai vorbi în numele lui! Dar, iată, în oasele mele și în inima mea era parcă un foc mistuitor. Mă sileam să-l stăpânesc, dar nu reușeam”. Dacă cineva se află într-un moment de lipsă de inspirație, cu siguranță poate folosi acest text pentru a-și exprima iubirea care trebuie să fie în noi ca un foc mistuitor imposibil de stăpânit. Și așa este: iubirea e de nestăpânit! Fie că vorbim de o iubire pozitivă, cum sunt iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de aproapele; fie că vorbim despre o iubire negativă, pătimașă: iubirea de arginți, iubirea de sine – egoismul: toate sunt greu de controlat. Marile iubiri sunt greu de stăpânit!
Declarație de dragoste sunt și cuvintele psalmistului: „Pe tine te caut dis de dimineață” sau „mă atașez de tine cu tot sufletul”. Cine nu dorește să audă din gura persoanei iubite aceste cuvinte?! Apoi viața apostolului Paul și întreaga evanghelie sunt o declarație de dragoste din care înțelegem că iubirea este tot ce contează. Doar prin iubire vom reuși să ne salvăm această viață.
Să răspundem invitației pe care Domnul ne-o adresează în această zi și să reaprindem în noi iubirea. Să formulăm astăzi adevărate declarații de dragoste prin faptele noastre. Să ne manifestăm iubirea.
Reține
„Nu vă luați după exemplul pe care îl dă lumea aceasta, ci schimbați-vă și reînnoiți felul vostru de a gândi ca să puteți recunoaște care este voința lui Dumnezeu: ce-i place lui, ce este bun și desăvârșit” (Rom 12,2).
Duminică, 31 august 2014
† DUMINICA a 22-a de peste an
Ss. Raimund Nonnatus, calug.; Nicodim; Iosif din Arimateea
Ier 20,7-9; Ps 62; Rom 12,1-2; Mt 16,21-27LECTURA I
Cuvântul Domnului îmi aduce zilnic ocară.
Citire din cartea profetului Ieremia 20,7-9
7 Tu m-ai sedus, Doamne, şi eu m-am lăsat sedus. Ai fost mai tare ca mine şi m-ai biruit. În fiecare zi sunt obiect de batjocură, toată lumea râde de mine, 8 căci ori de câte ori vorbesc, trebuie să strig: „Silnicie! Asuprire!”, aşa încât cuvântul Domnului îmi aduce zilnic ocară şi batjocură. 9 Îmi spuneam: „Nu mă voi mai gândi la el, nici nu voi mai vorbi în numele lui!” Dar, iată, în oasele mele şi în inima mea era parcă un foc mistuitor. Mă sileam să-l stăpânesc, dar nu reuşeam.Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 62,2.3-4.5-6.8-9 (R.: 2b)
R.: Sufletul meu e însetat de tine, Doamne, Dumnezeul meu!
2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineaţă.
Sufletul meu e însetat de tine, pe tine te doreşte trupul meu,
ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă. R.3 Mi-a fost dat să te văd în sanctuarul tău,
să văd puterea şi măreţia ta.
4 Bunătatea ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele te laudă. R.5 Te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi voi ridica mâinile mele invocând numele tău.
6 Ca şi cum m-aş sătura cu mâncăruri alese,
aşa se desfată buzele mele când gura mea te laudă. R.8 Tu eşti ajutorul meu,
la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.
9 Mă ataşez de tine cu tot sufletul
şi braţul tău mă ocroteşte. R.LECTURA A II-A
Oferiţi lui Dumnezeu fiinţa voastră ca o jertfă vie.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 12,1-2
Fraţilor, 1 vă implor, pentru dragostea lui Dumnezeu, să-i oferiţi lui trupul vostru ca o jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu: pentru voi aceasta este adevărata închinare. 2 Nu vă luaţi după exemplul pe care îl dă lumea aceasta, ci schimbaţi-vă şi reînnoiţi felul vostru de a gândi ca să puteţi recunoaşte care este voinţa lui Dumnezeu: ce-i place lui, ce este bun şi desăvârşit.Cuvântul Domnului
ALELUIA Ef 1,17-18
(Aleluia) Tatăl Domnului nostru Isus Cristos
să pătrundă inimile noastre cu lumina sa,
ca să putem înţelege speranţa pe care o dă chemarea lui. (Aleluia)EVANGHELIA
Dacă vrea cineva să vină după mine să renunţe la el însuşi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 16,21-27
În acel timp, 21 din acel moment, Isus a început să le spună deschis ucenicilor săi că trebuie să meargă la Ierusalim, să sufere multe din partea bătrânilor, arhiereilor şi cărturarilor, să fie ucis, iar a treia zi să învie din morţi. 22 Petru, luându-l deoparte, a început să protesteze, zicând: „Dumnezeu să te ferească, Doamne! Asta nu ţi se va întâmpla niciodată!” 23 Dar Isus întorcându-se, i-a spus lui Petru: „Pleacă de la mine, Satano! Tu eşti o piedică în calea mea, tu nu te gândeşti la ceea ce vrea Dumnezeu, ci la ceea ce vor oamenii”. 24 Atunci Isus a spus ucenicilor săi: „Dacă vrea cineva să vină după mine, să renunţe la el însuşi, să-şi ia crucea şi să mă urmeze. 25 Pentru că cine va voi să-şi salveze viaţa, o va pierde; iar cine îşi va pierde viaţa pentru mine, o va salva. 26 Ce i-ar folosi omului de ar câştiga lumea întreagă, dacă apoi şi-ar pierde viaţa? Sau cu ce preţ ar putea omul să-şi cumpere din nou viaţa, pe care a pierdut-o? 27 Căci Fiul Omului va veni în mărirea Tatălui cu îngerii săi şi atunci va răsplăti pe fiecare după faptele lui”.Cuvântul Domnului
Nu avem dreptul să dispunem de viața noastră sau de a altora. Noi suntem administratori, nu stăpâni!
Suntem plini de bucurie atunci când Dumnezeu nu ține cont de regulile matematicii și ale contabilității în privința păcatelor noastre: știm că o spovadă bună ne purifică sufletul, „ne dezleagă pentru cer”, ne apropie de împărăția lui Dumnezeu, lăsând „uitării” trecutul păcătos. Însă lecturile de astăzi ne amintesc că altfel stau lucrurile în privința investițiilor pe care Domnul le face în noi: Dumnezeu ne-a ales fără vrednicia noastră, apoi a investit în noi cu generozitate și acum ne îndreptăm spre „ziua inventarului”, ziua când vom da cont de tot ceea ce Domnul ne-a oferit spre administrație. Ce am făcut cu talanții săi?
Două lucruri sunt esențiale. Primul se referă la statutul de administrator. În prea multe cazuri oamenii și-au pretins autoritatea de a înlocui statutul de administrator cu cel de stăpân. Un schimb ilegitim urmat de efecte negative. Nu putem dispune de talanții și bunurile încredințate după bunul plac, ci trebuie să le administrăm în vederea unei rodnicii. Nu avem dreptul să dispunem de viața noastră sau de a altora. Nu decidem noi cine și cât și cum să trăiască sau să moară! Noi suntem administratori, noi suntem simpli servitori care, indiferent cât de pricepuți suntem și cât de bine administrăm cei cinci sau doi sau un talant primit, nu putem repeta decât cuvintele Învățătorului: „Când faceți toate cele care vă sunt poruncite, spuneți: suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem” (Lc 17,10). Suntem toți simpli servitori de aceea „nimeni nu se poate mândri înaintea lui Dumnezeu”. Nimeni!
În al doilea rând faptul că nu suntem stăpâni nu ne scutește de efortul de a face totul cât mai bine, de a administra cu rodnicie tot ceea ce am primit, mult sau puțin. Aceasta înseamnă o conștientizare a darurilor primite: să ne analizăm și să vedem ce și cât am primit. Apoi fiecare trebuie să-și găsească propria cale pentru a „folosi bine puținul încredințat”. Găsirea propriei vocații și a modului optim de a o împlini este o obligație. Iar fiecare zi trebuie terminată cu examinarea conștiinței, cu verificarea roadelor produse. Doar așa mergem cu rodnicie spre ziua întâlnirii cu Domnul, spre ziua când vom da cont de administrația noastră.
Reține
Domnul a pus în viața fiecărui om darurile sale. Generozitatea sa față de noi nu se măsoară în talanți primiți, ci în încrederea pe care ne-o acordă: în mâinile noastre, simpli servitori, a pus bunurile sale, a pus creația. Să ne străduim să facem cinste încrederii pe care Domnul a investit-o în noi și să aducem rod bogat!
Sâmbăta, 30 august 2014
Sâmbata din saptamâna a 21-a de peste an
Sf. Felix, m.
1Cor 1,26-31; Ps 32; Mt 25,14-30LECTURA I
Dumnezeu a ales pe cei slabi în ochii lumii.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 1,26-31
Fraţilor, 26 voi cei chemaţi de Dumnezeu, uitaţi-vă la voi înşivă: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi, în felul care judecă lumea, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam mare. 27 Dar Dumnezeu i-a ales pe cei nebuni în ochii lumii, pentru a-i da de ruşine pe cei înţelepţi. I-a ales pe cei slabi în ochii lumii, pentru a da de ruşine pe cei puternici. 28 Dumnezeu a ales ce era de mică valoare şi dispreţuit de lume, ceea ce nu era nimic, ca să nimicească ceea ce era, 29 pentru ca nimeni să nu se poată mândri înaintea lui Dumnezeu. 30 Într-adevăr, numai datorită lui voi aparţineţi lui Cristos Isus, care a fost trimis de Dumnezeu pentru a fi înţelepciunea, dreptatea, sfinţirea şi mântuirea noastră. 31 De aceea, după cum este scris, „Cine vrea să se laude, în Domnul să se laude!”Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 32,12-13.18-19.20-21 (R.: 12)
R.: Fericit este poporul pe care Domnul şi l-a ales de moştenire.
12 Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
fericit este poporul pe care el şi l-a ales de moştenire.
13 Domnul priveşte din înălţimea cerului,
el îi vede pe toţi fiii oamenilor. R.18 Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi
spre cei care se tem de dânsul, spre cei ce nădăjduiesc în mila lui,
19 ca să-i scape de la moarte
şi să-i hrănească în timp de foamete. R.20 Sufletul nostru îl aşteaptă pe Domnul,
pentru că este ajutorul şi apărătorul nostru.
21 De aceea, de la el vine bucuria inimii noastre,
în numele lui cel sfânt ne-am pus nădejdea. R.ALELUIA In 13,34
(Aleluia) Poruncă nouă vă dau vouă, spune Domnul;
să vă iubiţi unul pe altul, cum v-am iubit şi eu pe voi. (Aleluia)EVANGHELIA
Bine, servitor bun şi credincios!
Ai folosit bine puţinul care ţi-a fost încredinţat, ia parte la bucuria stăpânului tău!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 25,14-30
În acel timp, Isus le-a spus această parabolă: 14 „Un om având de plecat într-o călătorie lungă, a chemat la el pe servitorii săi şi le-a încredinţat avuţia sa. 15 Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui. Apoi a plecat. 16 Îndată, cel care a primit cinci talanţi a mers în grabă, i-a valorificat şi a câştigat încă cinci talanţi. 17 La fel şi cel care primise doi talanţi a câştigat cu ei încă doi. 18 Iar cel care a primit un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns în ea talantul stăpânului său. 19 După multă vreme, stăpânul s-a întors şi a cerut cont servitorilor săi. 20Cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: «Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată am mai câştigat alţi cinci cu ei». Stăpânul i-a spus: 21 «Bine, servitor bun şi credincios! Ai folosit bine puţinul care ţi-a fost încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; ia parte la bucuria stăpânului tău!». 22 A venit şi cel cu doi talanţi şi a spus: «Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi, iată am mai câştigat alţi doi cu ei». 23 Stăpânul i-a spus: «Bine, servitor bun şi credincios, ai folosit bine puţinul care ţi-a fost încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; intră în bucuria stăpânului tău». 24Venind, apoi, şi cel care primise un talant, a spus: «Doamne, ştiam că eşti un om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi culegi de unde n-ai împrăştiat sămânţa. 25 De teamă, m-am dus şi am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău!». 26 Stăpânul i-a răspuns: «Slugă rea şi leneşă, ştiai că secer unde nu am semănat şi culeg de unde nu am împrăştiat sămânţa; 27 prin urmare se cuvenea să pui banii mei la bancă şi astfel, la întoarcere, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. 28Aşadar, luaţi de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi. 29 Căci celui care are i se va mai da şi-i va prisosi; dar de la cel care nu are, şi ceea ce are i se va lua. 30 Iar pe servitorul acesta netrebnic aruncaţi-l afară în întuneric; acolo va fi plânset şi scrâşnire din dinţi»”.Cuvântul Domnului
