Vara mea la Borgo Sabotino (cateva fotografii de sezon)

 

Doar câteva imagini pe care le-am surprins vara aceasta la Borgo Sabotino (Latina) și prin împrejurimi.
Domnul să fie lăudat pentru frumusețea creației sale.IMG_0025

IMG_0009 IMG_0010 IMG_0013 IMG_0020 IMG_0023 IMG_0024 IMG_0026 IMG_0028 IMG_0030 IMG_0035 IMG_0036 IMG_0037 IMG_0039 IMG_0040

Vai nouă dacă…

Ioan Paul si Divina milostivireAu fost vremuri când nimeni nu și-ar fi putut imagina un timp al Bisericii în care să se vorbească atât de mult despre Divina îndurare, așa cum se vorbește astăzi. Și este atât de bine să se amintească tuturor milostivirea Domnului! În fond, toată speranța noastră pentru mântuire stă mai ales în bunătatea și îndurarea sa față de noi și mai puțin în vrednicia și meritele faptelor noastre de milostenie. Cu toate acestea există pericolul de a cădea într-o extremă periculoasă pentru credința noastră: uitarea acelui Domn care ne invită la o viață de credință „în cuvânt și faptă”; există pericolul de a uita de Cristos care se mânie pe cei care fac din „casa Tatălui o peșteră de tâlhari”; există riscul de a ne îndulci creștinismul și de a-l pune într-o umbră răcoroasă uitând că el trebuie să fie „sare și lumină”, că trebuie să radieze și să încălzească asemenea soarelui la amiază. Cristos și creștinismul nu este o stare de confort. Credința nu este virtutea prin care ne-am câștigat un minunat „concediu de o viață” pe planeta Pământ și indiferent de cum ne petrecem acest „concediu”, la sfârșit vom fi primiți cu brațele deschise de Tatăl! Nu. Viața de credință este o luptă prin care trebuie să câștigăm Împărăția lui Dumnezeu oferită în dar de Cristos. Este o luptă! Să nu uităm cuvântul lui Cristos: „Din zilele lui Ioan Botezătorul și până acum, împărăția cerurilor este asaltată cu violență și cei violenți o iau prin forță” (Mt 11,12).

De acea lângă fiecare predică despre milostivirea divină trebuie să așezăm și cuvintele Evanghelie, inclusiv cele proclamate în fragmentul de astăzi. Și pentru noi răsună acest: „Vai vouă… fățarnicilor… călăuze oarbe”. Vai nouă dacă nu am îndrăznit să predicăm adevărul prin viața noastră. Vai nouă dacă am fost prilej de scandal pentru cei din jur. Vai nouă dacă prin indiferența noastră ne-am îndepărtat de Biserică și i-am îndepărtat și pe cei din jurul nostru. Vai nouă dacă ne mulțumim să ne spovedim și să ne împărtășim o dată pe an. Vai nouă dacă privim la Isus ca la „bunătatea infinită care iartă tot, așa că putem face orice”. Vai nouă dacă refuzăm harul convertirii. Vai nouă dacă i-am disprețuit pe cei mici, săraci, bolnavi, pe văduve și pe orfani, pe cei singuri, pe toți cei care sunt „fii iubiți ai Tatălui”. Vai nouă dacă Isus Cristos nu locuiește în noi și nu se vede în faptele noastre.

Reține

Astăzi putem să-l auzim pe Domnul spunându-ne: „Vai vouă” sau „Bine, servitor bun și credincios… Tu ești prietenul meu”. Ce cuvinte vor atrage faptele noastre?

 

Luni, 25 august 2014 

Luni din saptamâna a 21-a de peste an
Ss. Ludovic, rege *; Iosif de Calasanz, pr. *
2Tes 1,1-5.11b-12; Ps 95; Mt 23,13-22

LECTURA I
Domnul nostru Isus Cristos să fie preamărit în voi şi voi în el.
Începutul Scrisorii a doua a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 1,1-5.11b-12
1 Noi, Paul, Silvan şi Timotei, ne adresăm vouă, Bisericii din Tesalonic, care trăieşte în Dumnezeu Tatăl nostru şi în Isus Cristos Domnul. 2 Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul Isus Cristos. 3 Fraţilor, în orice moment trebuie să-i aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru voi, şi pe drept cuvânt, dacă ne gândim la marile progrese ale credinţei voastre şi la creşterea iubirii pe care fiecare dintre voi o dovedeşte faţă de ceilalţi. 4 De aceea, noi ne putem mândri cu voi în faţa Bisericilor lui Dumnezeu datorită credinţei voastre statornice în toate persecuţiile şi necazurile pe care le aveţi de îndurat. 5 Ele sunt un semn al dreptei judecăţi a lui Dumnezeu; astfel voi veţi deveni vrednici de împărăţia pentru care suferiţi. 11b Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea pe care v-a adresat-o; prin puterea sa să vă ajute să împliniţi tot binele pe care îl doriţi şi să arătaţi prin fapte credinţa voastră. 12 Astfel Domnul nostru Isus Cristos va fi preamărit în voi şi voi în el, prin harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Isus Cristos.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 95,1-2a.2b-3.4-5 (R.: 3)
R.: Vestiţi tuturor popoarelor, minunile Domnului!
1 Cântaţi-i Domnului un cântec nou!
Cântaţi-i Domnului toţi locuitorii pământului!
2a Cântaţi-i Domnului, binecuvântaţi numele lui! R.

2b Vestiţi din zi în zi mântuirea lui.
3 Vestiţi printre neamuri slava lui,
vestiţi tuturor popoarelor minunile lui! R.

4 Căci Domnul este mare şi vrednic de toată lauda,
mai de temut decât toţi zeii.
5 Căci toţi zeii popoarelor sunt nişte idoli,
Domnul însă este acela care a făcut cerurile. R.

ALELUIA In 10,27
(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul;
eu le cunosc pe ele şi ele mă urmează. (Aleluia)

EVANGHELIA
Vai vouă, călăuze oarbe!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 23,13-22
În acel timp, Isus a spus învăţătorilor Legii şi fariseilor: 13 „Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici, pentru că voi închideţi oamenilor împărăţia cerurilor; nici voi nu intraţi în ea şi nici pe alţii care vor să intre nu-i lăsaţi. 14 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici, pentru că mâncaţi casele văduvelor şi faceţi rugăciuni îndelungi; de aceea mai multă osândă veţi primi. 15 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici, că înconjuraţi marea şi uscatul ca să câştigaţi un prozelit şi, după ce l-aţi câştigat, faceţi din el un om destinat gheenei, de două ori mai rău decât voi. 16 Vai vouă, călăuze oarbe, care ziceţi: «Dacă jură cineva pe templu, n-are nici o obligaţie, dar dacă jură pe aurul templului trebuie să-şi ţină jurământul». 17 Nebuni şi orbi! Ce este mai important: aurul, sau mai degrabă templul care sfinţeşte aurul? 18 Tot aşa spuneţi: «Dacă jură cineva pe altar, n-are nici o obligaţie, dar dacă jură pe ofranda pusă pe altar, trebuie să-şi ţină jurământul». 19 Orbilor, ce este mai important: ofranda, sau mai degrabă altarul care sfinţeşte ofranda? 20 Cel care jură pe altar, jură pe altar şi pe tot ce se află pe altar; 21 cel care jură pe templu, jură pe templu şi pe cel care locuieşte în el; 22 şi cel care jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe cel care stă pe tron”.

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat: