Nu există păcate care să nu aibă și o dimensiune comunitară, care să nu facă rău celor din jur!

Basilica Santa Maria in Trastevere_altarul_bMult cunoscutul slogan „E viața mea și fac ce vreau cu ea!” nu are nimic în comun cu Evanghelia. Aceste cuvinte nu pot ieși de pe buzele unui creștin. Ba mai mult, ele sunt nepotrivite pentru orice om care are simțul comuniunii și al societății. Aceasta pentru că viața e mai mult decât o „chestiune” privată. Viața, indiferent de contextul în care se desfășoară, are mereu o dimensiune comunitară. Lucrul acesta se verifică atât atunci când facem binele, cât și atunci când săvârșim răul: ceea ce facem are consecințe și pentru cei din jurul nostru.

De fapt, o viață trăită cu demnitate, cultivând virtuțile, apărând valorile și respectând legea, construiește o societate bună. O astfel de viață nu este doar un avantaj personal, ci este un beneficiu pentru întreaga familie, pentru comunitatea noastră, pentru întreaga societate. După cum la fel de contagioasă este și o viață trăită în păcat. Nu există păcate care să nu aibă și o dimensiune comunitară, care să nu facă rău celor din jur. Chiar și cel mai „personal” sau „individual” păcat atinge viața celui de lângă noi. Orice păcat este îndreptat și împotriva fraților noștri: le „rănește conștiința slabă” sau îi îndeamnă la păcat.

Însă vocația noastră este contrară păcatului. Noi suntem chemați să ne iubim unii pe alții, pentru că aceasta este singura cale pentru ca „Dumnezeu să rămână în noi și dragostea lui în noi să fie desăvârșită”. Această iubire nu trebuie să fie limitată sau direcționată doar spre frații noștri, ci spre toți, chiar și spre dușmanii noștri, spre cei care ne urăsc. Să ne întipărim în inimă cuvântul Domnului: „Iubiți pe dușmanii voștri, faceți bine celor care vă urăsc, binecuvântați pe cei care vă blestemă, rugați-vă pentru cei care vă fac rău”. Acestea nu sunt îndemnuri opționale! Cristos nu ne dă „sfaturi”, ci ne indică singura cale capabilă să facă din noi oameni de caracter, creștini după inima sa.

Este adevărat că deseori în fața exigențelor Evangheliei putem spune și noi: „Greu este cuvântul acesta, cine poate să-l trăiască?” Vom reuși să-l trăim în măsura în care ne punem încrederea în prezența și ajutorul Domnului, singurul care ne cunoaște așa cum suntem și care ne oferă tot sprijinul său: „Doamne, tu mă observi de aproape și mă cunoști; știi când mă așez și când mă scol; pătrunzi de departe gândurile mele; fie că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ți scapă; toate cărările mele îți sunt cunoscute”.

Reține

„Ceea ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi lor” (Lc 6,31).

Joi, 11 septembrie 2014 

Joi din saptamâna a 23-a de peste an
Ss. Prot si Iacint, frati m.
1Cor 8,1b-7.10-13; Ps 138; Lc 6,27-38

LECTURA I
Rănind conştiinţa slabă a fraţilor voştri, voi păcătuiţi împotriva lui Cristos Însuşi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 8,1b-7.10-13
Fraţilor, 1b cunoştinţa umflă de mândrie, în timp ce iubirea edifică. 2 Dacă cineva îşi închipuie că ştie ceva, încă n-a învăţat cum trebuie să cunoască. 3 În schimb, cine-l iubeşte pe Dumnezeu, acela este într-adevăr cunoscut de Dumnezeu. 4 Aşadar, vom mânca din carnea jertfită idolilor? Noi ştim că în lume nu există nici un idol şi că nu este decât un singur Dumnezeu. 5 Chiar dacă se zice că sunt aşa-numiţi dumnezei, fie în cer, fie pe pământ – şi atare „dumnezei” şi „domni” sunt destui – 6 totuşi pentru noi nu există decât un singur Dumnezeu, Tatăl, de la care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi. Există un singur Domn, Isus Cristos, prin care sunt toate şi prin care existăm şi noi. 7 Dar nu toţi oamenii au această cunoaştere a lui Dumnezeu. Unii, care au fost obişnuiţi până acum să creadă în idoli, cred că fac un gest de idolatrie mâncând din această carne şi conştiinţa lor slabă este astfel întinată. 10 Dacă unul dintre aceştia te vede şezând la masă în templul unui idol, pe tine care ai această cunoştinţă, nu-i aşa că el, slab de cuget cum este, se va simţi îndemnat ca să mănânce din jertfele idolilor? 11 Astfel cunoaşterea ta îl duce la pieire pe cel slab, pe un frate al tău, pentru care a murit Cristos. 12 Păcătuind în acest fel împotriva fraţilor voştri şi rănindu-le conştiinţa lor slabă, voi păcătuiţi împotriva lui Cristos însuşi. 13 De aceea, dacă o mâncare îl scandalizează pe fratele meu, nu voi mânca în veci carne, ca să nu-l scandalizez pe fratele meu.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 138,1-3.13-14ab.23-24 (R.: 24b)
R.: Călăuzeşte-mă, Doamne, pe calea veşniciei.
1 Doamne, tu mă observi de aproape şi mă cunoşti;
2 ştii când mă aşez şi când mă scol;
pătrunzi de departe gândurile mele;
3 fie că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ţi scapă;
toate cărările mele îţi sunt cunoscute. R.

13 Pentru că tu ai format rărunchii mei,
m-ai ţesut în sânul mamei mele.
14ab Te laud pentru că sunt o făptură atât de minunată!
Lucrările tale sunt admirabile! R.

23 Priveşte-mă cu luare aminte, Dumnezeule, şi vezi inima mea,
cercetează-mă şi cunoaşte gândurile mele.
24 Vezi dacă nu merg pe o cale greşită
şi condu-mă pe calea veşniciei. R.

ALELUIA 1In 4,12
(Aleluia) Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi
şi dragostea lui în noi este desăvârşită. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fiţi milostivi, după cum Tatăl vostru din ceruri este milostiv.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 6,27-38
În acel timp, Isus le-a spus ucenicilor săi: 27 „Vouă care mă ascultaţi vă spun: iubiţi pe duşmanii voştri, faceţi bine celor care vă urăsc, 28 binecuvântaţi pe cei care vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei care vă fac rău. 29 Celui care te loveşte peste un obraz, întoarce-i-l şi pe celălalt; dacă îţi ia cineva haina, lasă-l să-ţi ia şi cămaşa. 30 Oricine îţi cere, dă-i, şi celui care ţi-a luat cu sila nu-i cere înapoi. 31 Ceea ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi lor. 32 Dacă iubiţi numai pe cei care vă iubesc, ce răsplată puteţi aştepta? Chiar păcătoşii iubesc pe cei care îi iubesc pe ei. 33 Şi dacă faceţi bine numai celor care vă fac bine, ce răsplată puteţi aştepta? Şi păcătoşii fac acest lucru. 34 Şi dacă daţi cu împrumut numai acelora de la care nădăjduiţi să primiţi înapoi, ce răsplată puteţi aştepta? Doar şi păcătoşii împrumută păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. 35 Voi însă iubiţi pe duşmanii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să aşteptaţi ceva în schimb, şi răsplata voastră va fi mare: veţi fi fiii Celui Preaînalt, pentru că el este bun şi cu cei nerecunoscători şi răi. 36 Fiţi deci milostivi, după cum şi Tatăl vostru este milostiv. 37 Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi vi se va ierta; 38 daţi şi vi se va da. O măsură bună, îndesată şi scuturată, gata să se verse, veţi primi în dar. Căci cu măsura cu care voi măsuraţi, vi se va măsura şi vouă”.

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat: