Invidia și răutatea gratuită sunt armele pe care Diavolul ni le pune în suflet pentru a ne împotrivi bunătății și planurilor lui Dumnezeu.

Inviorarea cu IsusNu de puține ori ni s-a dat să auzim acest adevăr: „Dacă fiecare om ar avea scrisă pe frunte suferința pe care o poartă în trup sau în suflet, nu ar mai exista invidie pe lumea aceasta”. De ce există invidie? De ce suntem invidioși? De ce atâta răutate între noi, oamenii, între noi care ne numim creștini? Ce câștigăm din faptul că îl facem pe aproapele nostru să piardă? De ce vrem să moară și capra vecinului? Ba mai nou: vrem să moară vecinul ca să-i luăm capra!

Multe lucruri ne întristează și depășesc capacitatea noastră de a le înțelege și de a le rezolva. Însă una dintre cele mai triste realități este răutatea gratuită, invidia, întristarea cauzată de binele celuilalt. Cât de apăsătoare sunt cuvintele Domului, care ne au de atâtea ori ca destinatari: „Prietene, nu-ți fac nici o nedreptate. Oare nu ne-am înțeles cu un dinar? Ia ce este al tău și du-te. Vreau să dau și acestuia din urmă cât și ție. Nu am dreptul să fac ce vreau cu banii mei? Sau vezi cu ochi răi faptul că eu sunt bun?”

Deși am primit atâtea daruri din partea Domului, deși el și-a respectat cu fidelitate angajamentele față de noi, deși suntem zilnic copleșiți cu binecuvântările sale, murmurăm împotriva binelui care i se întâmplă aproapelui. Cât de ușor cedăm acestei ispite și ne manifestăm nemulțumirea! Oare de ce vedem cu ochi răi faptul că Domnul este bun și cu aproapele, mai ales că această bunătate se manifestă și față de noi?!

Până când vom ajunge și noi la acea desăvârșire prin care să spunem împreună cu Apostolul „pentru mine a trăi înseamnă Cristos”, suntem salvați de faptul că Domnul are și își păstrează gândurile și planurile sale atât de diferite de ale noastre: „Căci gândurile mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile mele, spune Domnul. Cu cât cerul se înalță deasupra pământului, cu atât căile mele se înalță peste căile voastre și gândurile mele peste gândurile voastre”. Acest adevăr ne salvează, acest adevăr face ca în pofida răutății noastre, Domnul să-și manifeste în continuare bunătatea față de noi și față de aproapele nostru. Însă acest adevăr nu ne scutește de obligația convertirii: „Căutați-l pe Domnul cât timp îl mai puteți găsi, chemați-l câtă vreme este aproape de voi. Cel rău să-și părăsească drumul lui și omul nelegiuit gândurile lui”. Tot omul să se convertească și să îndepărtăm din inima noastră invidia.

Reține

Invidia și răutatea gratuită sunt armele pe care Diavolul ni le pune în suflet pentru a ne împotrivi bunătății și planurilor lui Dumnezeu.

Duminică, 21 septembrie 2014 

† DUMINICA a 25-a de peste an
Ss. Matei, ap. si ev.; Iona, profet
Is 55,6-9; Ps 144; Fil 1,20c-24.27a; Mt 20,1-16a

LECTURA I
Gândurile mele nu sunt gândurile voastre.
Citire din cartea profetului Isaia 55,6-9
6 Căutaţi-l pe Domnul cât timp îl mai puteţi găsi, chemaţi-l câtă vreme este aproape de voi. 7 Cel rău să-şi părăsească drumul lui şi omul nelegiuit gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, căci el se va îndura de dânsul, la Dumnezeul nostru cel mult iertător. 8 Căci gândurile mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile mele, spune Domnul. 9 Cu cât cerul se înalţă deasupra pământului, cu atât căile mele se înalţă peste căile voastre şi gândurile mele peste gândurile voastre.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 144,2-3.8-9.17-18 (R.: 18a)
R.: Domnul este aproape de cei care îl cheamă.
2 Te voi binecuvânta în fiecare zi
şi voi lăuda numele tău în veacul veacului.
3 Domnul este mare şi vrednic de orice laudă,
măreţia lui este fără margini. R.

8 Domnul este iubire şi îndurare,
el este îndelung răbdător şi plin de dragoste;
9 Domnul este bun faţă de toţi,
el îşi arată bunătatea faţă de orice făptură. R.

17 Drept este Domnul pe toate căile sale,
milostiv în toate lucrările sale.
18 Domnul este alături de cei care-l cheamă,
alături de cei care-l cheamă din toată inima. R.

LECTURA A II-A
Pentru mine a trăi înseamnă Cristos.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Filipeni 1,20c-24.27a
Fraţilor, 20c fie că voi trăi, fie că voi muri, măreţia lui Cristos se va arăta în trupul meu; 21 căci pentru mine a trăi înseamnă Cristos şi a muri este un câştig. 22 Dar dacă trăind în această lume înseamnă a presta o muncă folositoare, nu ştiu ce trebuie să aleg. 23 Mă simt atras în două părţi: pe de o parte aş dori să mă despart de trup ca să fiu împreună cu Cristos, ceea ce ar fi mult mai bine, 24 dar pe de altă parte pentru voi este de trebuinţă să rămân în trup. 27a Cu o condiţie însă, ca voi să duceţi o viaţă vrednică de evanghelia lui Cristos.

Cuvântul Domnului

ALELUIA cf. Fap 16,14b
(Aleluia) Deschide, Doamne, inimile noastre,
ca să pătrundă în ele cuvântul Fiului tău.
(Aleluia)

EVANGHELIA
Poate tu vezi cu ochi răi faptul că eu sunt bun.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 20,1-16a
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi această parabolă: 1 „Împărăţia cerurilor este asemenea unui gospodar înstărit care a ieşit dis-de-dimineaţă să tocmească lucrători pentru via sa. 2 S-a înţeles cu ei să le plătească un dinar pe zi şi i-a trimis în via sa. 3 Ieşind pe la ora nouă a văzut pe alţii care stăteau în piaţă fără lucru. 4 Le-a zis: «Mergeţi şi voi în via mea şi ceea ce va fi drept vă voi da». 5 Ei s-au dus. Către amiază a ieşit din nou, apoi către ora trei după-amiază, şi a făcut la fel. 6Către ora cinci a ieşit din nou şi a găsit pe alţii stând acolo şi le-a zis: «Pentru ce staţi aici degeaba toată ziua?». 7 Ei i-au răspuns: «Pentru că nimeni nu ne-a tocmit». Le-a zis: «Mergeţi şi voi în via mea!». 8 Când s-a făcut seară, stăpânul viei i-a spus administratorului său: «Cheamă-i pe lucrători şi dă-le plata, începând însă cu cei din urmă şi terminând cu cei dintâi». 9 Venind cei care au început lucrul abia la ora cinci după-amiază a primit fiecare câte un dinar. 10 Când au ajuns la rând cei dintâi, credeau că vor primi mai mult, dar şi ei au primit tot câte un dinar. 11 Primindu-l, murmurau împotriva stăpânului 12 zicând: «Aceştia din urmă n-au lucrat decât un ceas, iar tu i-ai pus în rând cu noi, care am dus greul zilei şi arşiţa!». 13 Dar stăpânul i-a răspuns unuia dintre ei: «Prietene, nu-ţi fac nici o nedreptate. Oare nu ne-am înţeles cu un dinar? 14 Ia ce este al tău şi du-te. Vreau să dau şi acestuia din urmă cât şi ţie. 15 Nu am dreptul să fac ce vreau cu banii mei? Sau vezi cu ochi răi faptul că eu sunt bun?». 16a Astfel cei din urmă vor fi cei dintâi şi cei dintâi vor fi cei din urmă”.

Cuvântul Domnului

Reclame
paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: