Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Pregăteș­te-te pentru ispită… și îngrijirea atentă a celui „rănit”

Posted by Paxlaur pe 19/09/2015

roaga_teDin Discursul despre păstori al sfântului Augustin, episcop

(Disc. 46, 10-11: CCL 41, 536-538)
Pregătește-ți sufletul pentru timpul încercării

Ați auzit deja ce anume prețuiesc păstorii răi, ascul­tați acum ce anume neglijează ei: Pe cele slabe nu le-ați întărit; oaia bolnavă n-ați îngrijit-o și pe cea rănită nu ați pansat-o; pe cea rătăcită n-ați întors-o, pe cea pierdu­tă n-ați căutat-o și pe cea puternică ați ucis-o (Ez 34,4), le-ați ucis, le-ați măcelărit. Oaia este supusă bolilor, are inima slabă, așa încât ușor va putea să fie învinsă de ispită, dacă aceasta o găsește fără apărare, nepregătită.
Păstorul neglijent, atunci când îl vede pe unul din turma sa, nu-i spune: Fiule, dacă te prezinți pentru a-i sluji lui Dumnezeu, fii tare în dreptate și în teamă și pregăteș­te-te pentru ispită (cf. Sir 2,1). Cel care vorbește astfel îl întărește pe cel care este slab și-l face tare, pentru ca el, îmbrățișând credința, să nu spere în prosperitatea acestei lumi. Dacă va fi învățat să spere în prosperitatea lumii, va fi ruinat chiar de prosperitate: la venirea încercărilor, el va rămâne tulburat sau chiar va pieri.
De aceea, păstorul care construiește astfel nu constru­iește pe stâncă, ci pe nisip. Stânca însă este Cristos (cf. 1Cor 10,4). Creștinii trebuie să imite suferințele lui Cristos și să nu meargă în căutarea plăcerilor. Cel slab însă este întărit atunci când i se predică: „Așteaptă-te la ispitele lumii acesteia, însă Domnul te va elibera de toate, dacă inima ta nu se va îndepărta de el. Tocmai pentru a întări inima ta, el a venit să pătimească, a venit să moară, a venit să fie acoperit cu scuipat, a venit să fie încoronat cu spini, a venit să îndure insulte și, în sfârșit, a venit să fie pironit pe cruce. El a suferit toate acestea pentru tine, iar tu, nimic. A suferit nu pentru folosul său, ci pentru al tău”.
Dar ce fel de păstori sunt aceia care, temându-se să nu ofenseze ascultătorii, nu numai că nu-i pregătesc pentru ispitele viitoare, ci le promit fericirea lumii aces­teia, fericire pe care Dumnezeu nu a promis-o nici măcar lumii? El prezice că vor veni până la sfârșit asupra acestei lumi dureri peste dureri și tu ai vrea să fie scutit creștinul de aceste dureri? Tocmai pentru că este creștin, va suferi ceva mai mult în lumea aceasta.
Apostolul spune: Toți cei care vor să trăiască cu evlavie în Cristos Isus vor fi persecutați (2Tim 3,12). Tu, păstorule, care cauți interesele tale, și nu pe cele ale lui Isus Cristos, permite-i să spună: Toți cei care vor să trăiască cu evlavie în Cristos Isus vor fi persecutați. Tu, la rândul tău, crezi că poți să spui: „Dacă vei trăi în Cristos, vei avea de toate din belșug. Dacă nu ai copii, vei avea și-i vei hrăni pe toți și nici unul dintre ei nu va muri”. Tu edifici în felul acesta? Fii atent la ceea ce faci, unde pui temelia! Îl pui pe nisip pe cel pe care încerci să-l edifici. Va veni ploaia, fluviul va ieși din matcă, va sufla vântul, vor izbi în casa aceea și ea va cădea, și căderea ei va fi mare.
Ia-l de pe nisip, pune-l pe stâncă, pentru ca să-și aibă teme­lia în Cristos cel pe care vrei să-l faci să devină creștin. Fă să-și îndrepte privirea spre suferințele neme­ritate ale lui Cristos, să privească la cel care, fără păcat, plătește datoriile care nu sunt ale sale. Fă-l să creadă în Scriptura care zice: El îl biciuiește pe cel pe care îl recu­noaște de fiu (Evr 12,6). Atunci, ori să se pregătească pentru a fi biciuit, ori să renunțe să fie acceptat.


Din Discursul despre păstori al sfântului Augustin, episcop

(Disc. 46, 11-12: CCL 41, 538-539)
Îngrijirea atentă a celui rănit

În Scriptură se spune: El îl biciuiește pe cel pe care îl recunoaște de fiu (Evr 12,6) și tu spui: „Poate că pen­tru tine va fi o excepție”. Dar dacă unul este scutit de biciul pedepselor, este exclus din numărul fiilor. Vei spune: „Așadar, el biciuiește chiar pe fiecare fiu?” Desigur, el biciuiește pe fiecare fiu, așa cum a lovit chiar pe Unul-născut al său. Acel Fiu unic, născut din substanța Tatălui, egal cu Tatăl în natura divină, Cuvântul prin care s-au făcut toate. Ei bine, el nu a dat niciodată motiv ca să fie lovit. și totuși, s-a îmbrăcat cu trup ome­nesc chiar pentru acest scop, pentru a nu rămâne fără biciuire. Prin urmare, cel care îl biciuiește pe Unul-năs­cut, deși este fără păcat, îl va scuti de suferință pe fiul adoptiv și păcătos? Apostolul spune că noi am fost che­mați la adopție. Am primit adopția de fii pentru a fi moștenitori împreună cu Unul-născut și pentru a fi, împreună, moștenirea sa: Cere-mi și-ți voi da popoarele ca moștenire (Ps 2,8). El ne-a dat exemplu prin sufe­rințele sale.
Desigur, cel slab, pentru a nu pieri în fața ispitelor viitoare, nu trebuie să fie înșelat cu speranțe false, nici nu trebuie înspăimântat cu perspective teribile. Trebuie să-i spui: Pregătește-te pentru ispită (Sir 2,1). El poate că va începe să se clatine, să tremure, să dea înapoi. Dar trebuie să-i spui și acest adevăr: Dumnezeu este credincios și nu va permite să fiți ispitiți peste ceea ce puteți (1Cor 10,13). Acea promisiune și predicare a suferințelor viitoare este o întărire a celui care este slab. Dar dacă unul se teme prea tare și este înspăimântat, promite-i milostivirea lui Dumnezeu. Cu aceasta, nu-i vei asigura imunitatea de ispite, ci îl vei convinge că Dumnezeu nu permite să fim ispitiți peste puterile noas­tre. Este ca și cum ai aplica pansamente celui care a suferit o fractură.
Există unii care, atunci când au auzit că vor veni nenorociri, se pregătesc și mai mult și aproape că le este sete de acest potir. Ei consideră prea puțin medica­mentul celor credincioși și tânjesc la gloria martirilor. Există însă dintre aceia care, auzind vorbindu-se despre încercări inevitabile rezervate creștinului și pe care nu le experimentează decât acela care vrea să fie cu ade­vărat creștin, se tulbură și, când văd că vin asupra lor, se pierd cu firea și șovăie.
Unuia dintre aceștia oferă-i pansamentul mângâierii și leagă ceea ce este frânt. Spune: „Nu te teme, cel în care ai crezut nu te va părăsi în ispite! Dumnezeu este credincios și nu permite ca tu să fii ispitit peste puterile tale”. Aceasta nu este afirmația mea. O face Apostolul care mai adaugă: Vreți o dovadă că Cristos vorbește în mine? (Cf. 2Cor 13,3). Așadar, când auzi aceste cuvinte, le asculți chiar de la Cristos, le asculți și de la acel păstor care paște Israelul. Acestuia i s-a spus: Ne faci să bem lacrimi, cu măsură (cf. Ps 79[80],6). Ceea ce spune Apostolul: El nu permite să fiți ispitiți peste ceea ce puteți, spune și profetul prin cuvintele: Cu măsură. Numai să nu-l părăsești pe cel care îți face reproșuri și te îndeamnă, te dărâmă și te mângâie, te lovește și te vindecă.

Anunțuri

2 răspunsuri to “Pregăteș­te-te pentru ispită… și îngrijirea atentă a celui „rănit””

  1. A said

    Imi este frica de ispite, dar am inteles ca cine este ispitit este copilu Tatalui ceresc .
    Intareste Doamne credinta noastra ca sa reusim sa fecem fata ispitelor de tot felul. Amin .

    Apreciază

    • Laurentiu said

      Domnul să ne ajute să spunem în fiecare zi, cât mai des, rugăciunea Tatăl nostru, în care și prin care cerem să fim ajutați în timpul încercărilor și eliberați de orice ispită.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: