Cristos: un „vecin” ușor de cucerit și de uitat!

Pictorul preferatUnii spun că iubirea (prețuirea/respectul) față de o persoană sau un lucru este direct proporțională cu sacrificiile făcute pentru a ajunge la acea persoană sau la acel lucru. Altfel spus, ceea ce se obține ușor nu va fi niciodată prețuit ca o adevărată valoare. Plecând de aici, uneori sunt încercat de ispita regretului că nu m-am născut într-o țară de misiuni, într-un loc în care Cristos „este greu de cucerit”. Aici, în mijlocul creștinismului, am impresia că l-am dobândit pe Cristos fără prea mult efort și poate de aceea nu reușesc să-l iubesc mai mult. Noi am crescut cu Cristos alături și am început să-l tratăm ca pe un vecin oarecare, uitând că este Domnul. L-am transformat pe Dumnezeu într-un vecin ușor de cucerit și de uitat. În schimb el, Domnul, ca să mă dobândească pe mine și pe tine, s-a întrupat, a suferit, a murit răstignit pe cruce și a înviat. Iubirea lui față de noi este imensă: ne-a dobândit prin prețul sângelui. Însă iubirea noastră față de el este atât de firavă. Trebuie să muncim mai mult pentru a-l avea pe Cristos. Trebuie să învățăm valoarea sacrificiului, a jertfei, în iubire și pentru iubire.

De fapt, ar trebui ca în fiecare zi să plecăm de la zero. Să ne trezim ca și cum nu l-am fi cunoscut deloc pe Cristos și astăzi, abia astăzi învățăm ceva despre el. Cu câtă ardoare în suflet ar trebui să deschidem astăzi evanghelia și să citim despre el. Astăzi ar trebui să răsfoim evangheliile așa cum un suflet îndrăgostit desface nerăbdător o scrisoare de dragoste: vrea să știe ce a mai făcut, ce s-a întâmplat și mai ales cum și când va fi posibil să-și revadă iubirea. Ne lipsește entuziasmul sufletelor îndrăgostite!

Pentru o perioadă de timp, Biserica ne propune să ascultăm zilnic fragmente din Scrisoarea către romani. Sunt zguduitoare pentru noi cuvintele apostolului Paul. Să luăm aminte, căci sunt cuvinte în care ne regăsim: „deşi l-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu l-au glorificat ca Dumnezeu şi nu i-au adus mulţumire, ci au rătăcit în cugetări inutile, iar inima lor nechibzuită s-a întunecat. Pretinzându-se înţelepţi, au înnebunit şi au înlocuit gloria Dumnezeului nepieritor cu asemănarea chipului omului pieritor, al păsărilor, al patrupedelor şi al reptilelor. De aceea i-a lăsat Dumnezeu pradă necurăţiei, în voia poftelor inimii lor, aşa încât îşi necinstesc singuri trupurile. Aceştia au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună: au cinstit şi au adus cult creaturii în locul Creatorului, care este binecuvântat în veci” (Rom 1,21-25).

Deși l-au cunoscut pe Dumnezeu… deși l-am cunoscut pe Dumnezeu, nu l-am glorificat și nu l-am iubit. Nu-l iubim! Și care sunt consecințele acestui orgoliu care ne împiedică să-l iubim pe Domnul?! (Cf. Sir 10,13) Consecințele sunt cele pe care le vedem la tot pasul: lipsa de respect pentru viață și pentru trup și totodată schimbarea adevărul în minciună. De fapt, cred că mai degrabă este schimbarea minciunii în adevăr, pentru că tot felul de minciuni ne sunt vândute (sau le vindem?!) ca adevăr! Vindem și cumpărăm minciuni cu acea seninătate a omului care luptă pentru dreptate și adevăr. Când facem toate aceste lucruri suntem ipocriți: înăbușim adevărul prin nelegiuire (cf. Rom 1,18). Suntem noi cei cărora Isus le spune și astăzi: „Acum, voi, fariseii, curăţaţi exteriorul paharului şi al farfuriei, dar în interiorul vostru sunteţi hrăpăreţi şi răutăcioşi. Nebunilor! Oare cel care a făcut exteriorul n-a făcut şi interiorul?” (Lc 11,39-40).

Să ne deschidem inima la cuvântul Domnului și să refuzăm tot ceea ce înăbușă adevărul. Să folosim această zi pentru a-l descoperi pe Cristos cu acea pasiune a copilului care descoperă lumea și lucrurile și rămâne fascinat de tot ceea ce poate atinge, vedea, auzi etc. Să ne apropiem de evanghelie, de toată Scriptura cu pasiunea unui suflet îndrăgostit care dorește să știe mai multe despre iubirea inimii. Să deschidem Biblia și să nu ne mai amăgim că am citit-o și că o cunoaștem. Să o recitim până ajungem să o trăim. Și, mai ales, să ne rugăm. Să-l preamărim pe Dumnezeu prin rugăciune împreună cu întreaga creație: „Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu şi firmamentul vesteşte lucrarea mâinilor sale!” (Ps 18,2). Lui să-i fie slavă și să fie binecuvântat în veci.

Marţi, 13 octombrie 2015 

Marti din saptamâna a 28-a de peste an
Sf. Romeo, ep.; Fer. Alexandrina
Rom 1,16-25; Ps 18; Lc 11,37-41

LECTURA I
Deşi oamenii l-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu l-au preamărit ca Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 1,16-25
Fraţilor, eu nu mă ruşinez de evanghelie, căci ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea oricărui om care crede, mai întâi a iudeului şi apoi a grecului. 17 Căci dreptatea lui Dumnezeu este revelată în ea din credinţă spre credinţă, după cum este scris: „Cel drept va trăi din credinţă”. 18 Într-adevăr, mânia lui Dumnezeu se revelează din cer asupra oricărei nelegiuiri şi nedreptăţi a oamenilor care înăbuşă adevărul prin nelegiuire; 19 pentru că ceea ce poate fi cunoscut despre Dumnezeu este vădit în ei, întrucât Dumnezeu li s-a făcut cunoscut. 20 De fapt, realitatea sa invizibilă sau puterea sa veşnică şi dumnezeirea lui pot fi cunoscute cu mintea de la creaţia lumii în făpturile lui, aşa încât ei nu se pot scuza. 21 Căci, deşi l-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu l-au glorificat ca Dumnezeu şi nu i-au adus mulţumire, ci au rătăcit în cugetări inutile, iar inima lor nechibzuită s-a întunecat. 22 Pretinzându-se înţelepţi, au înnebunit 23 şi au înlocuit gloria Dumnezeului nepieritor cu asemănarea chipului omului pieritor, al păsărilor, al patrupedelor şi al reptilelor. 24 De aceea i-a lăsat Dumnezeu pradă necurăţiei, în voia poftelor inimii lor, aşa încât îşi necinstesc singuri trupurile. 25 Aceştia au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună: au cinstit şi au adus cult creaturii în locul Creatorului, care este binecuvântat în veci. Amin!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 18(19),2-3.4-5 (R.: 2a)
R.: Cerurile dau mărturie despre slava lui Dumnezeu.

2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu
şi firmamentul vesteşte lucrarea mâinilor sale.
3 Ziua încredinţează zilei mesajul,
iar noaptea transmite nopţii cunoaşterea. R.

4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte
ale căror glasuri să se poată auzi,
5 şi totuşi vocea lor străbate tot pământul,
vestea lor ajunge la marginile lumii. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Evr 4,12ad
(Aleluia) Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi plin de putere; el judecă sentimentele şi gândurile inimii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Daţi de pomană cele din interior şi, iată, toate vor fi curate pentru voi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,37-41
În acel timp, pe când Isus vorbea, un fariseu l-a invitat să ia masa la el. El a intrat şi s-a aşezat la masă. 38 Văzându-l, fariseul s-a mirat că nu s-a spălat înainte de masă. 39 Atunci, Domnul i-a spus: „Acum, voi, fariseii, curăţaţi exteriorul paharului şi al farfuriei, dar în interiorul vostru sunteţi hrăpăreţi şi răutăcioşi. 40 Nebunilor! Oare cel care a făcut exteriorul n-a făcut şi interiorul? 41 De aceea, daţi de pomană cele din interior şi, iată, toate vor fi curate pentru voi!”

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: