A vorbi despre iubire poate fi cel mai sensibil subiect sau cel mai banal. De aceasta ni s-a atras atenția că am ajuns să spunem „Te iubesc!” la fel de ușor cum spunem „Bună ziua!”. Totuși, trebuie să vorbim despre iubire. Avem nevoie să exteriorizăm ceea ce simțim. Iubirea trebuie să fie împărtășită. Iubirea este ca lumina focului: cu cât este mai răspândită și arde în mai multe locuri cu atât produce o lumină mai mare. Însă ce este iubirea? O putem defini?

Iubirea nu are aceeași definiție în fiecare zi. Cu atât mai puțin putem vorbi despre iubire în același fel în diferite perioade de timp. Iubirea este o realitate vie: se naște, se dezvoltă și moare. Este o realitate schimbătoare de la o zi la alta, de la o persoană la alta. Într-un fel a vorbit Isus, într-un fel a vorbit Paul, într-un alt fel a cântat-o Dante, în alt fel o rostim și trăim noi. Aceea iubire „care mișcă sori și stele”, aceea iubire care „își dă viața pentru prietenii săi” (In 15,13), aceea iubire de care „nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele prezente, nici cele viitoare, nici puterile, nici înălţimile, nici adâncurile şi nici vreo altă creatură nu va putea să ne despartă” (Rom 8,38-39) pentru noi este… ?! Iubirea mea este…

Cum am defini astăzi iubirea? Astăzi, acum, în această clipă când citești, iubirea este… un sentiment? O forță interioară? O speranță? O persoană? O suferință? Un nume? Un chip? Iubirea trebuie să aibă un chip, un nume. Cea mai frumoasă iubire este cea care are ca sinonim o persoană. De fapt, iubirea este forța care te împinge spre o altă persoană, spre celălalt. Iar persoana poate fi un părinte, un frate, un fiu, un soț, un prieten, Cristos. Dacă persoana nu este din afara noastră, altfel spus, dacă ne iubim (numai!) pe noi înșine, iubirea rămâne o forță, dar o forță care distruge tot ceea ce întâlnim. Nu există nicio forță mai mare decât forța care (ne) vine din iubire. Cu această forță putem să (ne) facem bine sau să (ne) facem rău!

Definiția iubirii din această zi depinde de starea noastră interioară. Însă este important să ne definim iubirea, să o conștientizăm, chiar dacă suntem dintre cei care „credem” că am ales iubirea pentru totdeauna. Chiar dacă suntem dintre cei care spunem că nimeni și nimic nu ne va despărți de Cristos, de soț/soție, de prieteni, de părinți, de frați/surori etc. este bine ca zi de zi să ne reînnoim definiția iubirii. Cu siguranța seara vine liniștită peste cel care își începe ziua definindu-și iubirea: „Astăzi pentru mine a iubi înseamnă a vorbi cu… sau a-l ajuta pe … sau a sta cu … sau a face cutare lucru pentru … ”. Uneori iubirea poate fi exprimată în mod sublim și prin tăcere. De fapt, iubirea nu are nevoie de cuvinte, ci de fapte! Oare ne-ar fi fost suficiente cuvintele Vechiului Testament fără întruparea Cuvântului? Oare va fi vreodată mai puternică o vorbă decât o îmbrățișare?

Citește și Drumul de la frică la iubirea care „mișcă sori și stele”.

Joi, 29 octombrie 2015 

Joi din saptamâna a 30-a de peste an
Ss. Narcis, patriarh de Ierusalim; Felician, m.
Rom 8,31b-39; Ps 108; Lc 13,31-35

LECTURA I
Nimic nu va putea să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu, care este în Cristos.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,31b-39
Fraţilor, dacă Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastră? ³² El, care nu l-a cruţat pe propriul său Fiu, ba chiar l-a dat la moarte pentru noi toţi, cum nu ne va dărui toate împreună cu el? ³³ Cine va aduce acuză împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care justifică!³⁴ Cine îi va condamna? Cristos Isus, care a murit, dar, mai mult, a şi înviat, care este la dreapta lui Dumnezeu, intervine pentru noi. ³⁵ Cine ne va despărţi de iubirea lui Cristos? Oare necazul sau strâmtorarea, sau persecuţia sau foametea sau lipsa de haine, sau primejdia sau sabia? ³⁶După cum este scris: „Pentru tine suntem daţi la moarte toată ziua, suntem socotiţi ca nişte oi de înjunghiere”. ³⁷ Dar în toate acestea noi suntem mai mult decât învingători prin cel care ne-a iubit. ³⁸ Căci sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele prezente, nici cele viitoare, nici puterile, ³⁹ nici înălţimile, nici adâncurile şi nici vreo altă creatură nu vor putea să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 108(109),21-22.26-27.30-31 (R.: 26b)
R.: Salvează-mă, Doamne, după îndurarea ta!

²¹ Tu, Doamne Dumnezeule, fii împreună cu mine
de dragul numelui tău,
eliberează-mă, pentru că mare este îndurarea ta!
²² Pentru că sunt sărac şi lipsit
şi inima mea este rănită înlăuntrul meu. R.

²⁶ Ajută-mă, Doamne, Dumnezeul meu!
Salvează-mă după îndurarea ta!
²⁷ Să se ştie că aceasta este mâna ta,
că tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta! R.

³⁰ Îl voi lăuda foarte mult pe Domnul cu gura mea,
îl voi lăuda în mijlocul mulţimii.
³¹ Căci el stă la dreapta celui sărman,
ca să-l mântuiască de cei care îi judecă sufletul. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Lc 19,38; 2,14
(Aleluia) Binecuvântat cel ce vine, regele, în numele Domnului! Pace pe pământ şi mărire în înaltul cerurilor! (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu se poate ca un profet să moară în afara Ierusalimului.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 13,31-35
În acea zi, s-au apropiat de Isus unii dintre farisei, spunându-i: „Ieşi şi pleacă de aici, pentru că Irod vrea să te omoare!” ³² Dar el le-a spus: „Mergeţi şi spuneţi acelui vulpoi: Iată, eu scot diavoli şi săvârşesc vindecări astăzi şi mâine, iar a treia zi voi fi sfârşit! ³³ Dar trebuie ca astăzi şi mâine şi ziua care vine să merg, pentru că nu se poate ca un profet să moară în afara Ierusalimului. ³⁴Ierusalim, Ierusalim, care omori profeţii şi-i baţi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am vrut să-i adun pe copiii tăi aşa cum găina îşi adună puii sub aripi şi n-aţi voit! ³⁵ Iată, casa voastră va fi părăsită! Şi vă spun: nu mă veţi mai vedea până când veţi zice: «Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului!»”

Cuvântul Domnului