Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Archive for Decembrie 2015

Zile de har și Crăciun fericit!

Posted by Paxlaur pe 24/12/2015

Craciun 2015

O, Marie, Regina familiilor, privește cu drag spre casa noastră și mijlocește-ne harul de a ne bucura de prezența Fiului tău, Emanuel – Dumnezeu cu noi. Ajută-ne să facem din prezența lui Cristos cea mai mare bucurie a familiei noastre. El, Principele păcii, să pătrundă inimile, casele, familiile, țara și lumea întreagă cu iubirea sa ca toți să trăim Crăciunul în armonie, în pace, departe de orice neliniște trupească sau sufletească. Nimeni să nu se simtă singur pentru că Domnul este cu noi.

Crăciun fericit și zile de har!


Crăciunul înseamnă şi împărtăşire, dăruire. Aşa cum Dumnezeu ne-a făcut cel mai mare dar în Isus Cristos şi noi suntem chemaţi să ne facem daruri unii altora. Cu mulţi ani în urmă, într-o friguroasă zi de decembrie în New York, în apropierea Crăciunului, un copil stătea în faţa unui magazin de pantofi. Era desculţ! Se uita ţintă la vitrină şi tremura. O doamnă s-a apropiat de el şi i-a spus:

– Micul meu prieten, de ce te uiţi cu atâta interes la acea vitrină? Ce vezi? Ce-ţi doreşti?

– Îi ceream lui Dumnezeu să îmi dea câteva perechi de pantofi, a fost răspunsul lui.

Doamna l-a luat de mână, l-a dus în magazin şi i-a cerut vânzătorului să îi dea copilului vreo zece perechi de pantofi. Apoi a cerut un vas cu apă şi un prosop, iar vânzătorul, amabil, i-a adus tot ceea ce i-a cerut. Ea l-a dus pe micuţ în partea din spate a magazinului, şi-a scos mănuşile, i-a spălat picioarele şi i le-a şters cu prosopul.

Vânzătorul a venit şi cu încălţămintea. Copilul a probat mai multe perechi, iar doamna i-a cumpărat câteva din ele. A adunat perechile de pantofi şi i le-a dat copilului, după care i-a mângâiat părul şi i-a spus:

– Fără îndoială, micul meu prieten, acum te simţi mai comod!

În timp ce doamna se pregătea să plece, copilul a luat-o de mână şi privind-o cu lacrimi în ochi, i-a răspuns cu aceste cuvinte:

– Da, mă simt mult mai bine… Dar nu vă supăraţi că vă întreb: nu-i aşa că dumneavoastră sunteţi mama lui Dumnezeu?

„După ce Dumnezeu în trecut a vorbit părinţilor noştri prin profeţi, în multe rânduri şi în multe chipuri, în acest timp de pe urmă ne-a vorbit şi nouă prin Fiul” (Evr 1,1), cum am auzit în cea de-a doua lectură. După ce a vorbit omenirii prin Fiul a vrut şi vrea în continuare ca mesajul său de iubire şi de mântuire să ajungă la toţi oamenii. Astăzi noi suntem cei chemaţi să purtăm acest mesaj. Gesturile noastre, cuvintele şi faptele noastre, trebuie să-i facă pe cei din jurul nostru să se întrebe şi să ne întrebe: „nu-i aşa că sunteţi rudă cu Dumnezeu? Nu-i aşa că Dumnezeu locuieşte în inima dumneavoastră?”

Astăzi noi suntem cei chemaţi să-l purtăm pe Isus spre ceilalţi…

Continuarea aici: https://paxlaur.com/2010/04/18/un-prunc-semnul-iubirii-si-al-mantuirii/

 

Anunțuri

Posted in Diverse | Etichetat: , , | 2 Comments »

Cu cel viclean te arăți iscusit

Posted by Paxlaur pe 14/12/2015

intelepciunea lui CristosEvanghelia de astăzi m-a trimis cu gândul la cuvintele psalmistului:

„Cu cel credincios, tu ești credincios,
cu omul fără prihană, ești fără prihană;
cu cel curat, ești curat,
dar cu cel viclean te arăți iscusit” (Ps 18,26-27).

Să luăm aminte la modul și la gândurile cu care ne apropiem de Domnul:

După ce a venit Isus în templu, în timp ce învăţa, s-au apropiat de el arhiereii şi bătrânii poporului şi i-au spus: „Cu ce autoritate faci acestea şi cine ţi-a dat această autoritate?” 24 Dar Isus, răspunzând, le-a zis: „Vă voi întreba şi eu un lucru. Dacă îmi veţi răspunde, vă voi spune şi eu cu ce autoritate fac acestea. 25 Botezul lui Ioan de unde era: din cer sau de la oameni?” Dar ei discutau între ei: „Dacă spunem: «Din cer”, ne va zice: «Atunci de ce nu aţi crezut în el?” 26 Iar dacă spunem: «De la oameni», ne temem de popor, pentru că toţi îl consideră pe Ioan ca profet”.27 Şi i-au răspuns lui Isus: „Nu ştim”. Atunci, el le-a zis: „Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea” (Matei 21,23-27).

Înțelepciunea lui Cristos strălucește nu doar prin modul în care ne învață adevărul, ci și în modul său de a (ne) interoga, în modul său de a ieși din lațul pe care i-l întind cei vicleni. Este atât de multă lumină în Cristos care ne ia la întrebări…

Este atât de potrivită pagina evanghelică cu învățătura sfântului Ioan al Crucii. Sfântul zilei ne poartă inima spre mărturia Apostolului: „În Cristos sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale cunoașterii lui Dumnezeu” (cf. Col 2,3). Sfântul Ioan al Crucii ne învață: „În Cristos trebuie săpat adânc, pentru că el este ca o mină bogată în care se află numeroase filoane de comori și în care, oricât de mult s-ar săpa, nu se ajunge niciodată până la capăt. Ba mai mult, în fiecare filon se descoperă noi filoane de bogății”…

Meditând Scripturile, aprofundând viața lui Isus din Nazaret trebuie să se nască în noi entuziasmul de a striga împreună cu Ioan al Crucii: „Cunoașterii misterelor lui Cristos este cea mai mare înțelepciune ce se poate dobândi în această viață”.

Luni, 14 decembrie 2015 

Luni din saptamâna a 3-a din Advent
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Num 24,2-7.15-17a; Ps 24; Mt 21,23-27

LECTURA I
O stea răsare din Iacob.
Citire din cartea Numerilor 24,2-7.15-17a
În zilele acelea, Balaam şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe Israel aşezat după triburile sale. Şi Duhul lui Dumnezeu a fost peste el. 3 Balaam şi-a rostit parabola sa: „Oracolul lui Balaam, fiul lui Beor, oracolul bărbatului cu ochii deschişi, 4 oracolul celui care aude cuvintele lui Dumnezeu, al celui care vede ceea ce lasă să se vadă Cel Atotputernic, al celui care, deşi cade, are ochii deschişi: 5Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacob, locuinţele tale, Israel! 6 Ele se întind ca nişte văi, ca nişte grădini lângă râu, ca aloea pe care a sădit-o Domnul, precum cedrii pe lângă ape. 7 Apa lui se revarsă din găleţi, şi sămânţa lui se bucură de ape îmbelşugate. Regele său se ridică mai presus de Agag şi împărăţia se măreşte”. 15 Balaam şi-a rostit parabola sa: „Oracolul lui Balaam, fiul lui Beor, oracolul bărbatului cu ochii deschişi, 16 oracolul celui care aude cuvintele lui Dumnezeu, al celui care vede ceea ce lasă să se vadă Cel Atotputernic, al celui care, deşi cade, are ochii deschişi: 17a Îl văd, dar nu acum, îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacob, un sceptru se ridică din Israel”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 24(25),4-5ab.6-7bc.8-9 (R.: 4b)
R.: Învaţă-mă, Doamne, cărările tale.

4 Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale,
şi învaţă-mă cărările tale!
5ab Călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă,
căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele! R.

6 Aminteşte-ţi, Doamne, de îndurarea şi de milostivirea ta,
pentru că ele sunt din veşnicie!
7bc Adu-ţi aminte de mine în milostivirea ta,
pentru bunătatea ta, Doamne! R.

8 Domnul este bun şi drept,
de aceea el îi învaţă pe cei păcătoşi calea;
9 îi face pe cei sărmani să umble după dreptate,
îi învaţă pe cei smeriţi căile sale. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 84(85),8
(Aleluia) Arată-ne, Doamne, îndurarea ta şi dă-ne mântuirea ta! (Aleluia)

EVANGHELIA
Botezul lui Ioan, de unde era?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 21,23-27
După ce a venit Isus în templu, în timp ce învăţa, s-au apropiat de el arhiereii şi bătrânii poporului şi i-au spus: „Cu ce autoritate faci acestea şi cine ţi-a dat această autoritate?” 24 Dar Isus, răspunzând, le-a zis: „Vă voi întreba şi eu un lucru. Dacă îmi veţi răspunde, vă voi spune şi eu cu ce autoritate fac acestea. 25 Botezul lui Ioan de unde era: din cer sau de la oameni?” Dar ei discutau între ei: „Dacă spunem: «Din cer”, ne va zice: «Atunci de ce nu aţi crezut în el?” 26 Iar dacă spunem: «De la oameni», ne temem de popor, pentru că toţi îl consideră pe Ioan ca profet”.27 Şi i-au răspuns lui Isus: „Nu ştim”. Atunci, el le-a zis: „Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , | 1 Comment »

Bogăți­ile Înțelepciunii

Posted by Paxlaur pe 14/12/2015

scrisoare de la DumnezeuCunoașterea misterului ascuns în Cristos Isus

Deși multe mistere și fapte minunate au fost desco­perite de sfinții învățători și au fost înțelese în această viață de sufletele sfinte, totuși, cea mai mare parte dintre ele rămâne încă de spus și chiar de înțeles.
De aceea în Cristos trebuie săpat adânc, pentru că el este ca o mină bogată în care se află numeroase filoane de comori și în care, oricât de mult s-ar săpa, nu se ajunge niciodată până la capăt. Ba mai mult, în fiecare filon se descoperă noi filoane de bogății.
Din acest motiv, apostolul Paul a spus despre Cristos: În el sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale cunoașterii lui Dumnezeu (Col 2,3). Sufletul însă nu poate să intre la aceste comori, nici să ajungă la ele, dacă mai întâi nu va fi trecut sau nu va fi intrat în strâmtoarea suferințelor exterioare și interioare și dacă mai întâi nu va fi primit de la Dumnezeu multe daruri intelectuale și sensibile și dacă în precedență nu se va fi exercitat în spiritualitate.
De fapt, toate aceste daruri sunt de o categorie inferi­oară, căci ele sunt dispoziții pentru a ajunge la lăcașu­rile înalte ale cunoașterii misterelor lui Cristos, care este cea mai mare înțelepciune ce se poate dobândi în această viață.
O, dacă oamenii ar înțelege în sfârșit că este imposibil să ajungă la profunzimea bogățiilor și înțelepciunii lui Dumnezeu, dacă mai întâi nu intră în strâmtoarea suferințelor de multe feluri și dacă sufletul nu-și pune în ele mângâierea și dorința! Sufletul care dorește cu adevărat înțelepciunea divină dorește cu adevărat să intre mai întâi în strâmtoarea crucii.
De aceea, sfântul Paul îi îndemna pe efeseni să nu se descurajeze din cauza încercărilor, ci să rămână tari și înrădăcinați și întemeiați în iubire, să puteți înțelege împreună cu toți sfinții care este lărgimea și lungimea, înălțimea și profunzimea și să cunoașteți iubirea fără de margini a lui Cristos, ca să fiți plini în toate de pli­nă­tatea lui Dumnezeu (Ef 3,17-19).
Căci poarta prin care se poate ajunge astfel la bogăți­ile înțelepciunii lui este crucea. Aceasta este o poartă în­gustă și, dacă mulți râvnesc bogățiile care pot fi atin­se prin ea, totuși, puțini sunt aceia care doresc să intre prin ea.

Din Cântarea spirituală de sfântul Ioan al Crucii, preot
(Red. B, str. 36-37, ed. E. Pacho, S. Juan de la Cruz, Obras completas, Burgos 1982, 1124-1135)

Posted in Lecturi | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: