Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Archive for Iulie 2016

Cuvinte pentru a trezi viața din noi

Posted by Paxlaur pe 31/07/2016

Viata si credintaÎn fiecare duminică ascultăm un fragment din evanghelie. După ani și ani ajungem să cunoaștem bine fiecare fragment și totuși continuăm să citim și să medităm aceleași fragmente. De ce? De ce nu renunțăm la evanghelie? Oare nu ar fi mai interesante cuvintele unui filozof sau ale unui poet? Nu ar fi mai bine să găsim un text de actualitate?

Dar oare evanghelia zilei nu este actuală? Oare nu exprimă ea atât de bine ceea ce experimentăm în fiecare zi: fragilitatea vieții și realitatea morții. Mai mult, fragmentul evanghelic de astăzi este ca un imn, ca o poezie dedicată vieții și valorilor ei.

Scopul evangheliei nu este să ne înspământe. Nu! Evanghelia nu e pentru a trezi în noi frica. Pentru a ne înspământa și întrista avem televizorele și știrile de fiecare zi, știri din ce în ce mai triste și pline de morți. Evanghelia – chiar și evanghelia de astăzi – nu este despre moarte, ci despre viață. Evanghelia este pentru a ne trezi la viață. Mai bine spus, pentru a trezi viața din noi, pentru a ne trezi la valorile vieții. Scopul evangheliei este să ne amintească viața și bunătatea ei, viața și frumusețea ei, viața și adevăratele ei valori.

Într-o lume care vrea să aibă din ce în ce mai mult, dar fără a se îmbogăți înaintea lui Dumnezeu, evanghelia ne amintește ceea ce contează cu adevărat: să ai grijă de sufletul tău, de inima ta. Evanghelia ne poartă cu gândul spre persoanele cu adevărat frumoase, spre persoanele care au un suflet bogat. Suntem noi astfel de persoane? Care este preocuparea noastră cea mai mare în această zi? Ce planuri avem pentru săptămâna viitoare? Avem de gând să cultivăm doar valorile acestei lumi sau să ne îmbogățim și sufletul?

Care sunt adevăratele valori? Adevăratele valori sunt: familia, fidelitatea, copiii, prietenii, sinceritatea. Adevărata bucurie a vieții este să fii înconjurat de oameni, de prieteni. Fericit poate fi și omul bogat și omul sărac, însă nu poate fi fericit cel egoist, cel avar, cel mincinos, cel care trăiește în dușmănie. Fericirea adevărată înseamnă relație, legătură între noi, oamenii, dar și între noi și Dumnezeu. Fericirea adevărată vine din dragostea pe care o avem față de ceilalți, din raportul nostru cu ceilalți și cu Dumnezeu. Unde putem găsi frumusețea și valoarea vieții? Se găsesc în zâmbet, în familie, în copii, în frați, în prietenie, în adevăr, în rugăciune, în Dumnezeu, în inima simplă, curată, fără prefăcătorie,

Să ne analizăm viața în această zi și să vedem care este sursa fericirii noastre. Suntem fericiți? Suntem generoși cu cei din jurul nostru? Cât timp acordăm bunurilor materiale și cât timp acordăm oamenilor, familiei, copiilor, prietenilor, rugăciunii, sufletului? Cât timp?

Să ne trăim viața iubind, făcând binele, îmbogățindu-ne înaintea lui Dumnezeu, nu a oamenilor, „deoarece chiar şi atunci când cineva este bogat, viaţa lui nu constă în ceea ce are”.

Rolul evangheliei este să ne amintească faptul că toate sunt bune, toate sunt frumoase, însă așa cum a înțeles și proclamat sfântul Paul, exită o cale care le întrece pe toate, adevărata cale spre fericire: iubirea.

„Și eu vă voi arăta o cale și mai minunată.
Dacă aș vorbi limbile oamenilor și ale îngerilor, dar nu aș avea iubire, aș deveni o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor.
Și dacă aș avea [darul] profeției, și dacă aș cunoaște toate misterele și toată știința, și dacă aș avea toată credința așa încât să mut munții, dacă n-aș avea iubire, n-aș fi nimic.
Și dacă tot ce am aș da ca hrană [săracilor], și dacă mi-aș da trupul ca să fie ars, dar n-aș avea iubire, nu mi-ar folosi la nimic.
Iubirea este îndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se umflă.
Ea nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie, nu ține cont de răul [primit].
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suportă, toate le crede, toate le speră, toate le îndură.
Iubirea nu încetează niciodată” (1Cor 13,1-8).
Amin!

31 iulie 2016 

† DUMINICA a 18-a de peste an
Sf. Ignaţiu de Loyola, pr.
Qoh 1,2;2,21-23; Ps 89; Col 3,1-5.9-11; Lc 12,13-21

LECTURA I
Ce are omul în toată truda lui?
Citire din cartea lui Qohelet 1,2; 2,21-23
Deşertăciunea deşertăciunilor – spune Qohelet -, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune! 2,21 Căci există câte un om care se trudeşte cu înţelepciune, cu ştiinţă şi cu succes şi om care nu se trudeşte şi i se dă partea. Şi aceasta este deşertăciune şi rău mare. 22 Căci ce are omul în toată truda lui şi în toată goana inimii lui cu care se trudeşte sub soare? 23 Căci toate zilele sale sunt osteneală şi inima lui nu se poate odihni din cauza indignării îndeletnicirii lui nici noaptea. Şi aceasta este deşertăciune.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 89(90),3-4.5-6.12-13.14 şi 17 (R.: 1)
R.Doamne, tu ai fost locul nostru de refugiu din generaţie în generaţie.

3 Tu îl faci pe om să se întoarcă în ţărână,
tu ai spus: „Întoarceţi-vă, fiii lui Adam!”
4 Pentru că, în ochii tăi, o mie de ani
sunt ca ziua de ieri, care a trecut,
şi ca o strajă de noapte. R.

5 Îi iei ca un şuvoi; sunt ca un vis;
6 dimineaţa sunt ca iarba care creşte;
dimineaţa înfloreşte şi creşte,
seara este cosită şi se usucă. R.

14 Satură-ne dis-de-dimineaţă cu bunătatea ta,
ca să tresăltăm de bucurie
şi să ne veselim în toate zilele vieţii noastre!
17 Bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru
să fie asupra noastră!
Fă sigură pentru noi lucrarea mâinilor noastre!
Da, fă sigură lucrarea mâinilor noastre! R.

LECTURA A II-A
Căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu!
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Coloseni 3,1-5.9-11
Fraţilor, dacă aţi înviat împreună cu Cristos, căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu! 2 Cugetaţi la cele de sus, şi nu la cele de pe pământ, 3 căci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă împreună cu Cristos în Dumnezeu! 4 Când se va arăta Cristos, care este viaţa voastră, atunci şi voi vă veţi arăta împreună cu el în glorie. 5 Aşadar, daţi morţii membrele pământeşti: desfrânarea, necurăţia, patima, pofta cea rea şi lăcomia, care este idolatrie. 9 Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi împreună cu faptele lui 10 şi v-aţi îmbrăcat cu cel nou, care se înnoieşte după chipul creatorului său pentru a ajunge la cunoaştere, 11 unde nu mai este nici grec, nici iudeu, nici circumcizie, nici necircumcizie, nici barbar, nici scit, nici sclav, nici liber, ci Cristos care este totul în toate.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 5,3
(Aleluia) Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! (Aleluia)

EVANGHELIA
Cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,13-21
În acel timp, unul din mulţime i-a spus lui Isus: „Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!” 14 Dar el i-a răspuns: „Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărţitor peste voi?” 15 Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice lăcomie, deoarece chiar şi atunci când cineva este bogat, viaţa lui nu constă în ceea ce are!” 16 Şi le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelşugată 17 şi se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun recolta?» 18 Apoi şi-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele şi îmi voi construi altele mai mari; voi aduna acolo tot grâul şi toate bunurile mele 19 şi voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulţi ani. Odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te de viaţă!» 20 Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ţi se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?» 21 Aşa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu”.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in E bine de ştiut, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

De vazut/Must see

Posted by Paxlaur pe 30/07/2016

De la minutul 22, intalnire cu supravietuitori ai lagarului si cu urmasi ai unor polonezi care si-au pierdut viata salvând evrei. De la min.31, la 38, rugaciunea papei in celula unde a murit sf. Maximilian Kolbe. Intr-un subsol vag luminat printr-o ferestruica cu gratii, locul unde se murea de foame si de sete; preotul polonez […]

https://agnes1d.wordpress.com/2016/07/29/de-vazutmust-see/

Posted in Diverse | Leave a Comment »

Fă-ți timp….

Posted by Paxlaur pe 29/07/2016

În trecerea grăbită prin lume către veci, Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci! Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să te alini oricând! Fă-ţi timp pentru-adevaruri şi adâncimi de vis, Fă-ţi timp pentru prieteni, cu sufletul deschis! Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi […]

https://prietendevremerea.wordpress.com/2016/07/29/fa-ti-timp/

Posted in Diverse | Leave a Comment »

TODAY: A call to fasting and prayer, for the sake of world

Posted by Paxlaur pe 29/07/2016

Bishop Georges Pontier, President of the Bishops’ Conference of France, has called Catholics in France to a day of fasting and prayer, “for our country and for peace in the world” today, July 29, just three days after the cowardly murder Father Jacques Hamel, the first French martyr of the 21st century. Shocked by the…

http://aleteia.org/2016/07/29/today-a-call-to-fasting-and-prayer-for-the-sake-of-world/

Posted in Diverse | Etichetat: , , , , , | 1 Comment »

Martiriul creştin şi acea voinţă de „război sfânt”

Posted by Paxlaur pe 28/07/2016

83ba618975f55d481b221fbbc8ad5dca-kgGI-U10801473391230V4F-1024x576@LaStampa.itBarbaria asasină care l-a determinat pe un tânăr exaltat să decapiteze un preot la altar invocându-l pe Allah a lovit şi impresionează: pentru prima dată un preot moare în interiorul unei biserici europene. Ceea ce s-a întâmplat şi continuă să se întâmple în alte ţări – din Turcia în Irak, din Siria în Centrafrica până în Filipine – are loc şi în casa noastră. Într-un liniştit sătuc din provincia franceză, împotriva unui om bătrân, bun şi lipsit de apărare, care toată viaţa a predicat pacea şi iubirea. Chiar dacă nu trebuie uitat că fundamentaliştii islamici nu sunt singurii care au monopolul uciderii preoţilor şi episcopilor: e suficient să amintim uciderea episcopului salvadorian Oscar Arnulfo Romero, astăzi fericit, asasinat la altar de oamenii botezaţi din Plutoanele Morţii în 1980.

Teroriştii din ISIS, ultima dintre creaturile stranii la naşterea căreia şi Occidentul a contribuit îndopând cu arme pe rebelii anti-Assad, vor să aducă jihadul lor în inima oraşelor noastre. Vor să aducă frica în cotidianitatea noastră. Vor să tulbure vieţile noastre, aşa cum au făcut deja în alte ţări, în care atentatele sunt aproape zilnice şi  zecile de mii de victime nevinovate nu mai sunt subiect de știri. Daesh, autoproclamatul stat islamic, are un obiectiv declarat: să unească în jurul său pe musulmanii sunniţi. Pentru a face asta trebuie să ducă „războiul său sfânt” şi „ciocnirea sa de civilizaţii” acasă la noi. Trebuie să ne facă „să ne simţim în război” ca occidentali, creştini, descendenţi ai „cruciaţilor”. Trebuie să ne facă să uităm că marea majoritate a victimelor terorismului fundamentalist islamic sunt musulmani.

Desigur, în faţa la toate acestea nu putem să întoarcem capul în cealaltă parte. Dar ar însemna să facem exact jocul teroriştilor să credem că la jihadul lor trebuie să răspundem cu un „război sfânt” în sens opus. Şi a invoca atitudini care asumă logica „războiului sfânt”, aşa cum fac anumite sectoare din lumea catolică europeană, nu înseamnă numai a considera Califatul învingător, a face exact ceea ce asasinii fundamentalişti vor şi caută. Înseamnă mai ales şi a uita ceea ce este mai adevărat în experienţa creştină. Aceea trăită în mod autentic şi nu aceea modificată genetic în ideologie identitară sau în mişcare cultural-politică. De fapt, există un mod de a vorbi despre ceea ce s-a întâmplat în Franţa, de a vorbi despre persecutările creştinilor, care nu are nimic creştin, chiar dacă acela care o face se simte parte militantă a catolicismului occidental.

Singurele cuvinte autentic creştine sunt cele care în aceste ore amintesc cum realitatea martiriului aparţine încă de la început vieţii Bisericii. O experienţă care a fost mereu prezentă. „Dacă m-au persecutat pe mine vă vor persecuta şi pe voi”, a spus Isus. Martirii creştini, aşa cum a amintit Papa Francisc în ajunul călătoriei în Armenia din luna trecută, sunt persoane oarecare, bărbaţi, femei, copii. Din totdeauna jertfa lor de nevinovaţi, sângele lor vărsat, a fost sămânţă pentru noi creştini, cum spunea Tertulian, şi a adus roade de reconciliere, de iertare, de iubire.

Privirea de credinţă arată care este singurul răspuns adevărat dat ultimelor fapte oribile de sânge, care ne zdruncină din stările noastre de indiferenţă. Aşa cum a mărturisit în urmă cu câtva timp acea bătrână femeie creştină coptă, care nu ştie nici să citească nici să scrie şi niciodată n-a plecat din casa ei săracă de chirpici de pe malul Nilului. Ea a refuzat să-i blesteme pe cei care i-au decapitat fiul pe coasta Libiei. Nu i-a blestemat, ci s-a rugat pentru mântuirea lor. Şi în acest aparent răspuns „slab” nu se oglindeşte numai una dintre vârfurile civilizaţiei umane. Se observă mai ales semnul „slăbiciunii atotputernice” a Dumnezeului creştin, care s-a înjosit şi s-a nimicit pe sine însuşi pentru a împărtăşi suferinţele oamenilor.

(De Andrea Tornielli,
după Vatican Insider, 27 iulie 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Preluat de pe http://www.ercis.ro

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Etichetat: , , , , , , , | 1 Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: