Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Archive for Februarie 2017

Unul dintre cele mai bune discursuri din istoria umanității…

Posted by Paxlaur pe 28/02/2017

Unul dintre cele mai bune discursuri din istoria umanității aparține unui comediant pe nume Charlie Chaplin.

Iată-l în traducerea luată de pe http://webcultura.ro/umanitate/

“Îmi pare rău, dar nu vreau să fiu vreun Ocârmuitor – nu aceasta este treaba mea. Nu vreau să conduc sau să cuceresc pe nimeni. Aş vrea să-i ajut pe toți dacă ar fi posibil – evrei, arieni, negri sau albi. Cu toţii vrem să ne ajutăm unii pe alții, căci așa stă în natura fiinţelor umane.

Vrem să trăim unul din fericirea celuilalt și nu din suferinţa celuilalt. Nu vrem să ne urâm sau să ne dispreţuim. E loc pentru toţi în această lume, iar pământul e bogat şi darnic cu fiecare.

Calea vieții poate fi liberă şi frumoasă. Dar ne-am rătăcit pe acest drum. Lăcomia ne-a otrăvit sufletele și, zăvorând lumea în spatele urii, ne-a împins spre sărăcie şi vărsare de sânge. Trăim pe fugă și ne-am închis în noi înşine. Maşinăria abundenţei ne-a înglodat în nevoi, știinţa ne-a făcut cinici, iar inteligenţa, duri şi nemiloși. Gândim prea mult şi simţim prea puţin. Avem nevoie de umanitate, mai mult decât de tehnologie; mai mult decât de inteligenţă, avem nevoie de bunătate şi blândețe. Fără aceste daruri, viaţa devine sălbatică şi totul va fi pierdut.

Avionul şi radioul ne-au adus mai aproape. Însăşi natura acestor invenţii strigă după bunătatea din om, strigă după fraternitatea și unitatea noastră. Chiar în acest moment, vocea mea ajunge la milioane de oameni din întreaga lume, milioane de bărbaţi, femei şi copii deznădăjduiţi, victime ale unui sistem care determină omul să tortureze și să întemnițeze oameni nevinovaţi. Celor care mă aud acum le spun: nu disperați!

Sărăcia ce se abate acum asupra noastră este doar efectul trecător al lăcomiei și al înverșunării unor oameni care se tem de progres. Ura dintre oameni va dispărea, iar dictatorii vor muri. Și puterea pe care au luat-o oamenilor, va reveni oamenilor. Iar atât timp cât se moare în numele libertăţii, libertatea nu va pieri…

Vezi continuarea traducerii pe http://webcultura.ro/umanitate/

 

Anunțuri

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Căutătorii de recompense: mie ce-mi iese din treaba asta?

Posted by Paxlaur pe 28/02/2017

crestini-perecutati-rezista„Să nu te arăţi în faţa Domnului cu mâna goală”, ci să porți faptele slujirii tale. Raoul Follereau, omul care şi-a dedicat viaţa îngrijirii leproşilor, povestește: Am visat un om care s-a prezentat la judecata lui Dumnezeu. Când l-a văzut pe bunul Judecător i-a spus: „Doamne, vezi? Eu am pus în practică legea ta, nu am făcut nimic necinstit, rău, nelegiuit. Doamne, priveşte: mâinile mele sunt curate”. „Fără îndoială”, i-a răspuns Dumnezeu, „dar, totodată, ele sunt goale”.

Cum putem folosi bine această viață astfel încât să nu ne prezentăm înaintea Domnului cu mâinile goale? Evanghelia ne prezintă calea slujirii, punerea vieții în slujba lui Dumnezeu și a fraților: a lăsa toate și a-l urma pe Cristos.

„Noi am lăsat toate și te-am urmat”, continuă să fie adevărul din multe inimi. Cristos fascinează și astăzi sufletele oamenilor însetați de divin. Dacă ne facem timp să privim viața noilor generații, vedem că Dumnezeu nu a dispărut din opțiunile lor, setea de absolut continuă să facă parte din viața omului recent. Însă ceea ce devine din ce în ce mai greu pentru noile generații este înțelegerea credinței creștine și trăirea ei, în special valoarea sacrificiului, a jertfei gratuite. De aceea, evanghelia trebuie predicată astăzi astfel încât să ofere răspuns și tânărului care crește rostind zilnic: „Mie ce-mi iese din treaba asta, ce răsplată voi avea?”.

Este însuși Cristos cel care răspunde și astăzi „căutătorilor de recompense”: ceea ce facem pentru Domnul, prin dragostea faţă de Dumnezeu sau faţă de aproapele, va fi răsplătit cu o generozitate însutită, pentru că Dumnezeu nu rămâne dator. Până și un gest care poate părea nesemnificativ – cum ar fi să dăruiești un pahar cu apă rece – „nu-și va pierde răsplata” (Mt 10,42). Iar cel mai mare dar, pentru cei care îl urmează pe calea slujirii, este viața veșnică, este tocmai împlinirea celei mai arzătoare dorințe a omului modern: să fie nemuritor! Prin Cristos, cu Cristos și în Cristos omul poate ajunge la viața veșnică.

Vedem astfel că mărinimia divină este fascinantă, însă nu trebuie să uităm că rodul ei în viața noastră este condiționat de felul nostru de a ne trăi credința. Pentru a ne bucura pe deplin de bunătatea Domnului trebuie să învățăm „arta de a fi ultimul”, de a fi umili și, totodată, să cerem zi de zi harul de a-i rămâne fideli în timpul încercărilor, al persecuțiilor.

Dacă suntem persecutați, dacă suntem batjocoriți în numele lui Cristos, să fim fericiți, pentru că acesta este semnul că Duhul lui Dumnezeu este prezent în viața noastră și ne pregătește răsplata vieții veșnice (cf. 1Pt 4,14). De fapt, tocmai prin slujirea și suferința noastră ne îndreptăm spre Domnul nu cu mâinile goale, ci purtând rodul jertfei noastre: viața noastră.


Când a fost întrebat:
„Cum îi merge Bisericii?”,
un prelat a răspuns:

„Bisericii îi merge foarte bine: este persecutată!” (cf. Lc 6,26).


28 februarie 2017 

Marţi din săptămâna a 8-a de peste an
Sf. Roman, abate; Fer. Antonia, călug.
Sir 35,1-13; Ps 49; Mc 10,28-31

LECTURA I
Cine împlineşte poruncile aduce jertfe de împăcare.
Citire din cartea lui Ben Sirah 35,1-15
Cel care păzeşte Legea înmulţeşte ofrandele; şi cel care este atent la porunci aduce jertfă mântuitoare. 3 Cel care răsplăteşte favoarea oferă făină aleasă de grâu; 4 şi cel care face pomană aduce jertfă de laudă. 5 Plăcere a Domnului este îndepărtarea de răutate şi jertfă de ispăşire este îndepărtarea de fărădelege. 6 Să nu te arăţi în faţa Domnului cu mâna goală, 7 căci toate acestea sunt pe baza legii! 8 Ofranda celui drept unge altarul şi parfumul ei este înaintea Celui Preaînalt. 9Jertfa bărbatului drept este acceptată şi memorialul ei nu va fi uitat. 10 Cu ochi bun glorifică-l pe Domnul şi nu te zgârci când aduci primiţia mâinilor tale! 11 În orice dar să-ţi fie faţa veselă şi cu bucurie sfinţeşte zeciuiala! 12 Dă-i Celui Preaînalt după darul primit de la el şi cu ochi bun, conform cu ceea ce a dobândit mâna ta! 13 Căci Domnul răsplăteşte şi de şapte ori te va răsplăti. 14 Nu încerca să-l mituieşti, căci nu va primi, 15 şi să nu te bazezi pe o jertfă nedreaptă! Căci Domnul este judecător şi la el nu este părtinire.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 49(50),5-6.7-8.14 şi 23 (R.: 23b)
R.: Celui care merge pe calea cea dreaptă îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.

5 „Adunaţi-i înaintea mea pe credincioşii mei,
pe cei care, prin jertfă, au încheiat alianţa cu mine!”
6 Cerurile vor face cunoscută dreptatea lui,
căci însuşi Dumnezeu este judecătorul. R.

7 Ascultă, poporul meu, eu îţi vorbesc,
Israele, eu voi depune mărturie împotriva ta:
Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
8 Nu pentru jertfele tale te dojenesc,
pentru că arderile tale de tot sunt pururi înaintea mea. R.

14 Oferă-i lui Dumnezeu jertfă de laudă
şi împlineşte voturile făcute Celui Preaînalt!
23 Cine aduce jertfă de laudă, acela mă cinsteşte;
celui care merge pe calea cea dreaptă
îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc pe tine, Părinte, stăpânul cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici, misterele împărăţiei tale. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu este nimeni care să nu primească însutit acum, iar în veacul care va veni, viaţa veşnică.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,28-31
În acel timp, Petru a început să-i spună lui Isus: „Iată, noi am lăsat toate şi te-am urmat!” 29 Isus i-a zis: „Adevăr vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau fraţi sau surori sau mamă sau tată sau copii sau ogoare pentru mine şi pentru evanghelie 30 şi să nu primească însutit acum, în timpul acesta, case, fraţi, surori, mame, copii şi ogoare, dar şi persecuţii, iar în veacul care va veni, viaţa veşnică. 31 Şi mulţi dintre primii vor fi ultimii, iar ultimii vor fi primii”.

Cuvântul Domnului

Posted in Biserica, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

În sfârșit până și Dumnezeu ne dă dreptate: nimeni nu este bun!

Posted by Paxlaur pe 27/02/2017

o noua viziune asupra Cuvantului„Nimeni nu este bun, decât numai Dumnezeu” (Mc 10,18). Nimeni nu este bun. Nu există oameni buni? Ascultând și tot repetând această frază, putem porni cu mintea noastră în două direcții. Prima direcție ar fi să zâmbim bucuroși că în sfârșit până și Dumnezeu ne dă dreptate: vecinul nostru chiar nu este un om bun, ci este un om rău. Da, în această frază unii ne putem găsi confirmate toate „intuițiile” și „cunoștințele” pe care le avem despre vecinul nostru, despre aproapele nostru, despre soacra sau nora noastră, despre ginerele sau nepotul sau verișorul nostru etc.: nu sunt buni. Unii putem tresălta de bucurie spunând că până și Cristos ne dă dreptate în ceea ce spuneam despre anumiți oameni pe care i-am întâlnit: sunt răi!

Însă creștinul adevărat alege cea de-a doua direcție spre care să-și poarte mintea și se regăsește în primul rând pe sine în afirmația lui Cristos: „Nimeni nu este bun, decât numai Dumnezeu”. Cu tristețe trebuie să recunoaștem despre noi că nu suntem buni, că mai avem mult de muncit cu noi înșine pentru a deveni cu adevărat buni. Trebuie să învățăm să privim mai mult la noi înșine, la inima noastră și să ne analizăm în lumina lui Cristos, în lumina evangheliei, în lumina prin care Biserica încearcă să dăruiască lumii, societății, fiecărui om „o nouă strălucire”. Suntem noi cei care trebuie să ne regăsim în întrebarea omului îngenuncheat: „Ce trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?”. Ce trebuie să fac mai bine, mai bun în mine ca să mă apropii de omul pe care Cristos privindu-l să-l îndrăgească. Cât de fericită ar fi inima noastră, cum am tresălta plini de bucurie la începutul acestei săptămâni dacă și despre noi evanghelistul ar putea spune: „Isus, privindu-l fix, l-a îndrăgit”.

Astăzi, spre deosebire de omul din evanghelie, nu putem să primim din partea lui Cristos un răspuns direct, față în față. Însă îl putem găsi pe Cristos în euharistie. În tăcerea unei ore de adorație, Domnul ne răspunde și face lumină în viața noastră. Împreună cu Cristos euharisticul ne vorbește Scriptura: „Părăseşte păcatele… întoarce-te de la nedreptate şi urăşte mult ceea ce este abominabil”.

Când nu găsim răspuns la întrebările noastre, când am pierdut calea spre lumină, spre speranță, când ne dăm seama de răul din noi și ne descurajăm, să luăm Biblia în mâinile noastre și să o citim, să o medităm, să ne rugăm. Aceasta pentru că astăzi, ca și acum două mii de ani, „cuvântul lui Dumnezeu este viu, plin de putere şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri; el pătrunde până la despărţitura sufletului şi a duhului, a încheieturilor şi a măduvei şi judecă sentimentele şi gândurile inimii” (Evr 4,12-13).


„Cât de mare este milostivirea Domnului
şi îndurarea lui faţă de cei care se întorc la el”!
Pentru Dumnezeu toate sunt posibile,
chiar și convertirea celor mai împietrite inimi.
În el este speranța noastră!


27 februarie 2017 

Luni din săptămâna a 8-a de peste an
Sf. Gabriel al Maicii Îndurerate, călug.
Sir 17,24-29; Ps 31; Mc 10,17-27

LECTURA I
Întoarce-te la Cel Preaînalt, îndepărtează-te de nedreptate!
Citire din cartea lui Ben Sirah 17,24-29
Celor care se convertesc le-a dat întoarcerea şi i-a mângâiat pe cei care au părăsit răbdarea şi-i face părtaşi de soarta celor drepţi. 25 Întoarce-te la Domnul şi părăseşte păcatele, roagă-te în faţa lui şi micşorează piedicile! 26 Revino la Cel Preaînalt şi întoarce-te de la nedreptate şi urăşte mult ceea ce este abominabil şi recunoaşte judecăţile drepte ale lui Dumnezeu şi rămâi în soarta care ţi-a fost încredinţată şi-n rugăciunea către Dumnezeul cel Preaînalt! 27 Cine-l va lăuda pe Cel Preaînalt în locuinţa morţilor şi cine-i va aduce recunoştinţă în locul celor vii! Să nu rămâi în greşeala oamenilor nelegiuiţi; înainte de a muri, arată-ţi lauda ta! 28 Lauda piere de la cel mort ca şi cum n-ar fi; cel viu şi sănătos îl va lăuda pe Domnul. Şi-l vei lăuda pe Dumnezeu şi te vei mări cu milostivirea lui. 29 Cât de mare este milostivirea Domnului şi îndurarea lui faţă de cei care se întorc la el!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 31(32),1-2.5.6.7 (R.: 11a)
R.: Bucuraţi-vă, drepţilor, şi veseliţi-vă în Domnul!

1 Fericit este omul căruia i s-a iertat fărădelegea,
căruia i s-a acoperit păcatul.
2 Fericit este omul căruia Domnul nu-i ia în seamă greşeala
şi în duhul căruia nu este prefăcătorie. R.

5 Eu ţi-am făcut cunoscut păcatul meu,
nu ţi-am ascuns fărădelegea mea.
Am zis: „Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele”.
Şi vinovăţia păcatului meu tu ai iertat-o. R.

6 De aceea te roagă orice credincios în timpul strâmtorării.
Chiar de s-ar dezlănţui potop de ape multe,
la el nu vor ajunge. R.

7 Tu eşti pentru mine un adăpost,
tu mă scoţi din strâmtorare,
mă înconjori cu cântări de bucurie pentru eliberare. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 8,9cd
(Aleluia) Isus Cristos, deşi era bogat, s-a făcut sărac, pentru ca, prin sărăcia lui, voi să vă îmbogăţiţi. (Aleluia)

EVANGHELIA
Vinde ceea ce ai, apoi vino şi urmează-mă!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,17-27
În acel timp, când Isus pleca la drum, un om a venit în fugă şi, îngenunchind, l-a întrebat: „Învăţătorule bun, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” 18 Isus i-a zis: „De ce-mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai Dumnezeu. 19 Cunoşti poruncile: «Să nu ucizi! Să nu comiţi adulter! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! Să nu înşeli! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!»” 20 Atunci el i-a zis: „Învăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţea mea!” 21 Isus, privindu-l fix, l-a îndrăgit şi i-a spus: „Un lucru îţi lipseşte: mergi, vinde ceea ce ai şi dă săracilor şi vei avea comoară în cer, apoi vino şi urmează-mă!” 22 Întristat de acest cuvânt, el a plecat abătut pentru că avea multe bogăţii. 23 Atunci, privind în jur, Isus le-a spus discipolilor săi: „Cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei care au bogăţii!” 24 Discipolii se mirau de cuvintele lui. Dar Isus, luând din nou cuvântul, le-a zis: „Copii, cât de greu este să se intre în împărăţia lui Dumnezeu! 25 Mai uşor este ca o cămilă să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu”. 26 Iar ei erau peste măsură de uluiţi şi spuneau între ei: „Atunci, cine se poate mântui?” 27 Privindu-i, Isus le-a spus: „Pentru oameni este imposibil, nu însă pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate sunt posibile”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Încercăm imposibilul: să trăim fericiți cu inima împărțită

Posted by Paxlaur pe 26/02/2017

inima-impartita„Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul, iar pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și mamonei”. Iar noi deja am experimentat, poate chiar de mai multe ori, imposibilitatea de a-i sluji lui Dumnezeu și bogățiilor în același timp. Când ne-am pus încrederea în bogății, ne-am pierdut liniștea inimii și am fost cuprinși de teamă în fața viitorului: niciodată nu suntem mulțumiți cu ceea ce avem și vrem mai mult. Și cu toate acestea, continuăm să ne amăgim și să încercăm să slujim mamonei și – din când în când – lui Dumnezeu. Ce ne împinge la o slujire dublă/duplicitară sortită mereu eșecului? De ce ne risipim energiile și ne împrăștiem sufletul în goana după bogății?

Uneori spunem că facem totul pentru a scăpa de „grija zilei de mâine”, pentru că ne temem în fața viitorului. Pe noi nu ne liniștește cuvântul lui Cristos: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui şi toate acestea vi se vor adăuga! Deci nu vă îngrijoraţi pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăşi”.

În fața viitorului nesigur și a lipsurilor se instalează în inima noastră frica: dacă Dumnezeu ne-a uitat? Dacă Dumnezeu nu face nimic pentru noi? Dacă… Și plini de teamă ne simțim singuri și începem să ne agităm și să încercăm imposibilul: să trăim fericiți cu inima împărțită.

Teama de a fi abandonat și uitat ne macină sufletul. Cine nu a trăit măcar o dată dramaticul chin al uitării? Cine nu a început scrisori, mesaje, gânduri pe care nu le-a mai terminat și nu le-a mai expediat (niciodată!) de teama (lipsei) răspunsului? Cine nu s-a trezit măcar o dată noaptea și să strige în rugăciune către Domnul, către acel Dumnezeu a cărui prezență dorea să o simtă odată cu răsăritul soarelui?

Toți avem zile când ne simțim uitați. Oamenii, chiar și cei mai dragi oameni din viața noastră, sunt din ce în ce mai ocupați. Însuși Dumnezeu ne pare ocupat cu alți oameni, când să se mai gândească și la noi? Noi înșine am devenit ocupați și nu mai avem timp pentru alții, devenind sursă de suferință pentru cei pe care îi uităm și îi neglijăm.

Uitarea este o sfâșietoare nedreptate făcută sufletului! Însă atunci când pare atât de apăsătoare singurătatea, suferința, idiferența din jur, atunci când ne simțim abandonați până și de Tatăl ceresc iar viitorul pare atât de negru, încât nu se mai zărește nicio aducere aminte sau vreo rază de speranță, tocmai atunci Domnul ne spune: „Uită oare o femeie de cel pe care-l alăptează, fără ca să aibă milă de fiul sânului ei? Chiar dacă ea ar uita, eu nu te voi uita”. Curaj! Nu te teme în fața viitorului: el este în mâna Domnului!


Noi nu avem de ales între Dumnezeu și bogății,
ci între Dumnezeu și nimic,
pentru că Dumnezeu e totul.
El nu poate fi o opțiune,
pentru că el este originea și centrul vieții noastre.


26 februarie 2017 

† DUMINICA a 8-a de peste an
Sf. Alexandru, ep.
Is 49,14-15; Ps 61; 1Cor 4,1-5; Mt 6,24-34

LECTURA I
Eu totuşi nu te voi uita!
Citire din cartea profetului Isaia 49,14-15
Sionul a zis: „Domnul m-a părăsit; Domnul m-a uitat”. 15 Uită oare o femeie de cel pe care-l alăptează, fără ca să aibă milă de fiul sânului ei? Chiar dacă ea ar uita, eu nu te voi uita.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 61(62),2-3.6-7.8-9ab (R.: cf. 6a)
R.: Dumnezeu singur este speranţa noastră.

2 Numai în Dumnezeu îşi află liniştea sufletul meu,
de la el vine mântuirea mea.
3 Numai el este stânca şi mântuirea mea, turnul meu de scăpare;
de aceea, nu mă clatin. R.

6 Numai în Dumnezeu îşi află sufletul meu liniştea,
pentru că numai de la el vine speranţa mea.
7 Numai el este stânca şi mântuirea mea,
turnul meu de scăpare;
de aceea, nu mă clatin. R.

8 În Dumnezeu este mântuirea şi gloria mea,
stânca tăriei mele,
la Dumnezeu este refugiul meu.
9ab Poporule, pune-ţi încrederea în el în orice moment!
Revarsăţi-vă inimile în faţa lui! R.

LECTURA A II-A
Domnul va descoperi planurile inimilor.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 4,1-5
Fraţilor, orice om să ne considere în felul acesta: ca pe nişte slujitori ai lui Cristos, administratori ai tainelor lui Dumnezeu, 2 iar ceea ce se cere de la administratori este ca fiecare să fie găsit credincios. 3 Pentru mine contează prea puţin dacă sunt judecat de voi sau de vreun tribunal omenesc. Ba, mai mult, nici eu nu mă judec pe mine. 4 De fapt, conştiinţa nu mă acuză cu nimic, dar nu sunt justificat prin aceasta. Cel care mă judecă este Domnul. 5 Aşadar, să nu judecaţi nimic înainte de vreme, până când va veni Domnul! El va lumina cele ascunse de întuneric şi va descoperi planurile inimilor şi atunci fiecare va primi de la Dumnezeu lauda cuvenită.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Evr 4,12ad
(Aleluia) Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi plin de putere; el judecă sentimentele şi gândurile inimii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu vă îngrijoraţi pentru ziua de mâine.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 6,24-34
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul, iar pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi mamonei. 25 De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră: ce veţi mânca sau ce veţi bea, nici pentru trupul vostru: cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26 Priviţi păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar, iar Tatăl vostru ceresc le hrăneşte! Oare nu sunteţi voi mult mai de preţ decât ele? 27 Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuşi de puţin la durata vieţii sale? 28 Iar pentru îmbrăcăminte de ce vă străduiţi? Observaţi cum cresc crinii câmpului: nu trudesc şi nu ţes! 29 Totuşi vă spun că nici Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. 30 Aşadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, oameni cu puţină credinţă? 31 Deci nu vă îngrijoraţi, spunând: «Ce vom mânca? Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?»! 32 Căci pe toate acestea le caută neamurile păgâne; dar Tatăl vostru ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea. 33 Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui şi toate acestea vi se vor adăuga! 34Deci nu vă îngrijoraţi pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăşi. Ajunge zilei răutatea ei”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Dacă ești (doar) îndrăgostit, nu te căsători…

Posted by Paxlaur pe 25/02/2017

„Iubirea este îndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se umflă.
Ea nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie, nu ține cont de răul primit.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suportă, toate le crede, toate le speră, toate le îndură.
Iubirea nu încetează niciodată (1Cor 13,4-8).

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: