Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Archive for 7 Iunie 2017

Despre îngerul păzitor

Posted by Paxlaur pe 07/06/2017

În ce măsură îngerul păzitor ne poate sau nu abandona? … „Îngerii nu sunt rândunele care pleacă odată cu sosirea iernii”…

Prea târziu te-am iubit...

Alături de toate adevărurile credinţei şi alte teologilor despre existenţa îngerilor, argumentate prin Sfânta Scriptură şi sfânta tradiţie, se face uneori simţită o contestaţie în lumea noastră: este contestată existenţa îngerului păzitor. Pentru o lume care fuge de lumină, care nu face adevărul şi care-l refuză deseori pe celălalt preferând egoismul singurătăţii şi al izolării, existenţa unui „personaj” bun, mereu alături, imposibil de îndepărtat şi care îşi exercită şi puterea de a arăta cum trebuia să fie făcut ceva ce deja a fost făcut (rău!), este incomodă, chiar enervantă.

În cazul în care nu se verifică această ipoteză a disconfortului existenţial creat de un înger mereu aproape, se poate întâmpla să se recurgă la evacuarea îngerului păzitor din existenţa cotidiană prin apel la ne-înţelegere şi ne-cunoaştere: nu-i este înţeleasă nici fiinţa, nici prezenţa, nici scopul, şi atunci e declarat ca inexistent sau inutil. Bineînţeles, că această soluţie de a elimina…

Vezi articol original 2.650 de cuvinte mai mult

Posted in Predici si meditatii | Leave a Comment »

Nu există povești cu îngeri!

Posted by Paxlaur pe 07/06/2017

marco-d-oggiono-the-three-archangelsCei care s-au rugat și și-au înălțat cu încredere sufletul către Dumnezeu (cf. Ps 24,1), au primit răspuns. Unora Dumnezeu le-a trimis chiar și un înger, așa cum am auzit astăzi din Cartea lui Tobia: „A fost trimis Rafael ca să-i vindece pe cei doi” (Tob 3,17). Însă noi, oameni maturi, nu credem în „poveștile cu îngeri”. De fapt, nici nu trebuie să credem în astfel de povești, tocmai pentru că nu sunt povești! Nu există povești cu îngeri! Poveștile sunt inventate de oameni, în timp ce întâmplările cu îngeri sunt create de Dumnezeu. În acestea din urmă, în întâmplări cu îngeri, în intervenția îngerilor, credem. Credem în întâmplările cu îngeri, în acele fapte reale pe care unii încearcă să le transforme în povești. Credem în existența îngerilor și în faptul că ei ne sunt necesari nu doar în copilărie, atunci când rosteam „Înger îngerașul meu…”, ci în fiecare clipă a vieții!

Noi, cei care credem că Dumnezeu a creat cele vizibile și cele invizibile, cerul și pământul, mărturisim și credem că fiecare dintre noi avem alături un înger. Este adevărat, nu e ușor să ne uităm acum – chiar acum în timp ce ne rugăm, citim, medităm – spre stânga sau spre dreapta noastră și să spunem: „Aici e un înger care mă veghează”. Un înger este lângă noi chiar acum când medităm despre el. Există un înger care stă mereu alături de noi… Ce mister! Ce mângâiere! Dar și ce obligații: să fim mereu atenți la prezența sa, să conștientizăm că niciodată nu suntem singuri, să-i ajutăm și să-i susținem mereu pe alții, pentru că și noi suntem ajutați și susținuți încontinuu.

Avem cu toții nevoie de un înger, de un ocrotitor. Mai mult, ne facem și din oameni „îngeri” și atât de des (uneori chiar prea ușor!) spunem celui de lângă noi: „Ești un înger!”. Este o onoare să fii numit înger, dar este și o mare obligație: înseamnă să trudești clipă de clipă pentru binele celuilalt, exact cum face îngerul nostru păzitor. Înseamnă să fii mereu la dispoziția celuilalt fără să aștepți nimic în schimb. Ba mai mult, la sfârșit, după ce i-ai făcut doar bine, s-ar putea să te renege, așa cum facem noi oamenii cu îngerii. Nu te răzbuna, nu te întrista: continuă să trăiești ca un înger păzitor pentru cel de lângă tine.

Să-i mulțumim Domnului în această zi că ne-a trimis și nouă de atâtea ori îngeri care ne-au salvat din nenumărate necazuri, care ne-au luminat calea, care ne-au șters lacrimi, care ne-au ridicat când eram în pragul morții și al disperării, așa cum era Sara.

Să-l binecuvântăm în această zi pe „Dumnezeul celor vii” (cf. Mc 12,27) pentru că el ne luminează, el ne „călăuzeşte la adevăr şi ne învaţă” (Ps 24,5). Să-l binecuvântăm în această zi pentru că a rânduit existența îngerilor. El să ne lumineze viața și inima și mintea pentru a nu transforma în povești adevărurile de credință!


Omul trebuie să fie „medicamentul lui Dumnezeu”, asemenea lui Rafael.


7 iunie 2017 

Miercuri din săptămâna a 9-a de peste an
Sf. Robert, abate
Tob 3,1-11a.16-17a; Ps 24; Mc 12,18-27

LECTURA I
Rugăciunile amândurora au fost plăcute în faţa lui Dumnezeu.
Citire din cartea lui Tobia 3,1-11a.16-17a
În zilele acelea, având inima mâhnită şi suspinând, eu, Tobit, am plâns şi am început să mă rog cu suspine: 2 „Drept eşti tu, Doamne, şi toate faptele tale sunt drepte. Toate căile tale sunt îndurare şi adevăr. Tu judeci veacurile. 3 Acum, Doamne, aminteşte-ţi de mine! Priveşte şi nu mă pedepsi pentru păcatele şi neştiinţa mea şi ale părinţilor mei cu care am păcătuit înaintea ta! 4 Nu am ascultat de poruncile tale, iar tu ne-ai dat prăzii, captivităţii şi morţii şi am devenit de exemplu, de batjocură şi de ruşine pentru toate popoarele între care ne-ai împrăştiat. 5 Acum, multele tale judecăţi sunt adevărate căci faci cu mine după păcatele mele, pentru că nu am împlinit poruncile tale şi nu am umblat cu adevărat în faţa ta. 6 Fă cu mine după cum îţi place! Porunceşte să fie luat duhul meu din mine, ca să fiu dezlegat de pe faţa pământului şi să devin pământ! Căci mai de folos îmi este să mor decât să trăiesc, pentru că am auzit reproşuri mincinoase şi am multă durere în mine. Porunceşte, Doamne, să fiu dezlegat de strâmtorarea aceasta! Dezleagă-mă înspre locul de veci şi nu-ţi întoarce faţa de la mine, Doamne! Căci îmi este mai de folos să mor decât să privesc strâmtorare multă în viaţa mea şi să mai aud reproşuri!” 7 În aceeaşi zi, i s-a întâmplat Sarei, fiica lui Raguel din Ecbatana Mediei, să audă reproşuri de la una dintre slujitoarele tatălui său. 8 Căci fusese dată ca soţie la şapte bărbaţi, iar Asmodeu, demonul cel rău, îi ucisese pe aceştia înainte de a fi ei împreună cu ea, aşa cum se cuvine soţiilor. Slujitoarea i-a zis: „Tu i-ai ucis pe bărbaţi. Iată, ai fost dată la şapte bărbaţi şi nu ai rămas cu numele de la niciunul! 9 De ce ne loveşti pe noi pentru bărbaţii tăi, fiindcă au murit? Du-te după ei şi să nu vedem nici fiu, nici fiică de la tine în veci!” 10 În aceeaşi zi, Sara a fost mâhnită în suflet şi a plâns. Mergând în camera de sus a tatălui, a vrut să se spânzure. Dar, înainte, s-a gândit şi a zis: „Să nu i se aducă reproşuri tatălui meu şi să i se spună: «Ai avut o singură fiică iubită şi aceasta s-a spânzurat din cauza relelor!» Voi duce bătrâneţea tatălui meu cu durere în locuinţa morţilor! Este mai bine pentru mine să nu mă spânzur şi să mă rog Domnului să mor şi să nu mai aud reproşuri în viaţa mea!” 11a În acel moment, întinzându-şi mâinile spre fereastră, s-a rugat şi a spus: „Binecuvântat eşti tu, Dumnezeule al îndurărilor!” 16 În acelaşi timp a fost ascultată rugăciunea amândurora, a lui Tobit şi a Sarei, înaintea gloriei lui Dumnezeu. 17a A fost trimis Rafael ca să-i vindece pe cei doi.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 24(25),2-3.4-5ab.6-7bc.8-9 (R.: 1)
R.: Îmi înalţ sufletul către tine, Doamne.

2 Dumnezeul meu, mă încred în tine;
să nu fiu făcut de ruşine, ca să nu râdă de mine duşmanii mei!
3 Toţi cei care speră în tine nu vor fi făcuţi de ruşine.
Vor fi făcuţi de ruşine
cei care te trădează pentru lucruri de nimic. R.

4 Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale
şi învaţă-mă cărările tale.
5ab Călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă,
căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele. R.

6 Aminteşte-ţi, Doamne, de îndurarea şi milostivirea ta,
pentru că ele sunt din veşnicie!
7bc Adu-ţi aminte de mine în milostivirea ta,
pentru bunătatea ta! R.

8 Domnul este bun şi drept,
de aceea el îi învaţă pe cei păcătoşi calea;
9 îi face pe cei sărmani să umble după dreptate,
îi învaţă pe cei smeriţi căile sale. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 11,25a.26a
(Aleluia) „Eu sunt învierea şi viaţa, spune Domnul. Oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci”. (Aleluia)

EVANGHELIA
El nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,18-27
În acel timp, au venit la Isus saduceii, care spun că nu este înviere, şi îl întrebau, zicând: 19„Învăţătorule, Moise a scris pentru noi: «dacă cineva are un frate care moare şi lasă în urmă soţia fără a avea copii, să o ia fratele lui ca soţie şi să ridice descendenţă fratelui său”. 20 Erau deci şapte fraţi. Primul şi-a luat soţie şi, murind, nu a lăsat urmaşi. 21 Al doilea a luat-o şi a murit fără să lase urmaşi. Tot la fel al treilea. 22 Şi toţi cei şapte nu au lăsat urmaşi. După ei toţi, a murit şi femeia. 23 La înviere, când vor învia, căruia dintre ei îi va fi soţie? Căci toţi şapte au avut-o de soţie”. 24 Isus le-a zis: „Oare nu vă înşelaţi voi tocmai pentru că nu cunoaşteţi Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci atunci când vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri. 26 Cât despre morţi, că vor învia, nu aţi citit în Cartea lui Moise, în textul despre rug, cum i-a spus Dumnezeu: «Eu sunt Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob»? 27 El nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii. Vă înşelaţi amarnic”.

Cuvântul Domnului

Posted in Îngerul păzitor, Despre îngeri, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: