Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Archive for 14 Iunie 2017

Demisionez!

Posted by Paxlaur pe 14/06/2017

Bucuria de a fi copilMultora ne sunt cunoscute sentimentele și dorința unei asemenea demisii:

Subsemnatul, va aduc la cunostinta intentia irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o detin acum abuziv.

Dupa o analiza detaliata a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.

Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma interseze cat costa asigurarea pe anul viitor.

Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.

Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care alearga pe cer, intrebandu-se cu uimire de ce adultii nu fac la fel.

Vreau sa ma intorc in trecut, la vremurile cand viata era simpla. Atunci cand tot ce stiam se rezuma la cele sapte culori, cinci poezii, zece cifre si vocea mamei care ma chema la masa cand nu imi era foame.

Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa de cat de putine lucruri stiam, pentru ca nici nu stiam cat de putine stiam.

Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.

M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare.

Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificarii etnice, copii abuzati si copii murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, politicieni de mahala, biserici de homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa.

Am aflat despre materialism nedialectic si mame denaturate, care isi vand copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de barbati, pentru un televizor de ocazie.

Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?

Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?

Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece secunde.

Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetii echipajului „Speranta”, navigand cu „Toate panzele sus” si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.

Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!

Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si frunze de fag, in spatele gradinii.

Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asigurari de sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea la mecanic.

Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat: „Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?”, deoarece acum stiu: vreau sa fiu COPIL.

Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic – Arap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.

Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.

Gata, stop, cedez! Demisionez din functia de ADULT. Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate, a ingerilor buni si a omului dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.

Vreau sa am iarasi sase ani si jumatate. Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati. Eu vreau sa cresc MIC!

Sursa:

povestiri-cu-talc.blogspot.ro; 

http://happynews.varusandel.ro/razi-pana-nu-mai-poti-cea-mai-tare-demisie-din-toate-timpurile-uite-ce-a-scris-omul-asta/ 

Anunțuri

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Gloria eterna

Posted by Paxlaur pe 14/06/2017

„Muzica e rugăciunea care se spune singură” (Cristian Bădiliţă).

 

Posted in Muzica, Predici si meditatii | Etichetat: , , | Leave a Comment »

Libertatea nu înseamnă absența legii, ci împlinirea ei. Povestea tramvaiului

Posted by Paxlaur pe 14/06/2017

Legea (în toate formele ei!) este esențială pentru viață. Legea este atât de importantă încât însuși Mântuitorul spune că a venit să o împlinească, să o desăvârșească. Aceasta pentru că legea și viața, legea și libertatea, legea și fericirea (veșnică) sunt binoame inseparabile. Acolo unde legea este desființată viața, libertatea și fericirea sunt amenințate. Legea are menirea de a ne ocroti, proteja, nu de a ne suprima. Legea este (trebuie să fie!) în favoarea omului și a binelui său. Iar harul pe care îl primim este tocmai pentru a ne ajuta la împlinirea și desăvârșirea legii, nu pentru a o evita, fenta, încălca etc. …

Prea târziu te-am iubit...

Tramvai deraiatNu cu multă vreme în urmă un prieten mi-a spus povestea tramvaiului care voia libertatea autobuzului. Am ascultat trista poveste a tramvaiului care se gândea la cât de plictisitoare poate fi viața sa mergând mereu pe aceleași linii, fără să se poată abate. Dar ce se întâmplă când tramvaiul decide să părăsească „viața” sau „drumul” pentru care a fost creat? Și apoi să nu uităm „libertatea” (posibilitatea!) tramvaiului de a fi galben sau verde, de a merge pe traseul A sau B, de a transporta oameni sau marfă, de a fi un simplu mijloc de transport sau, cum se poartă din ce în ce mai mult în Roma, un restaurant mobil etc. La ce bun un tramvai care nu se mulțumește cu mulțimea de lucruri bune și frumoase pe care le poate realiza, ci dorește să facă răul, a-normalul (ceea ce e în afara normelor)?! La ce folosește un tramvai…

Vezi articol original 955 de cuvinte mai mult

Posted in Predici si meditatii | Leave a Comment »

„Simplu: fug!”

Posted by Paxlaur pe 14/06/2017

ispita„Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale, călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă, căci tu ești Dumnezeul mântuirii mele și pe tine te aștept ziua întreagă” (cf. Ps 24,4-5). Astfel ne rugăm în această zi, uniți cu psalmistul și cu întreaga Biserică, pentru că vrem să cunoaștem căile Domnului și să pășim mereu pe calea adevărului astfel încât să ajungem la mântuire. Mai mult decât atât, astăzi ne rugăm și cerem să devenim „slujitori în Duhul Sfânt” ca să-i putem învăța și pe oameni legea desăvârșită de Cristos – porunca iubirii! – și astfel să ne putem bucura de „împărția cerurilor” (cf. 2Cor 3,6; Mt 5,19).

Să ajungem în împărăția cerurilor este cea mai demnă aspirație a omului, a ființei care are un suflet nemuritor. Mântuirea este măreața realizare pe care un om o poate împlini prin Cristos în Duhul Sfânt. Nu există nimic mai nobil pentru o viață atât de scurtă și atât de supusă încercărilor decât să dorești în fiecare clipă împărăția cerurilor, să o speri și să te vezi făcând parte din ea! Mântuirea trebuie să devină visul de împlinit, dorința cea mai arzătoare a inimii noastre.

Pentru aceasta astăzi reînnoim lupta cu păcatul și cu ispitele. Vrem să alungăm din viața noastră ceea ce nu corespunde „noii alianțe”, ceea ce ar putea să ne împiedice mântuirea. Când un sfânt a fost întrebat cum luptă împotriva păcatului și cum scapă de ispite, el a răspuns: „Simplu: fug!”. Cum se concretizează lupta noastră cu ispitele? Dacă știi că un anturaj te duce la păcat, fugi! Dacă știi că ai obiceiuri care te duc la păcat, fugi de ele! Fugi! Îndepărtează-te! Dacă știi că anumite locuri, oameni etc. te duc la păcat, fugi. Fugi, transpiră ca să scapi de ispite și să-ți mântuiești sufletul! Muncește pentru suflet, pentru inimă. Învață să lupți pentru suflet, să cauți bunurile sufletului, să-ți privești sufletul și să te interesezi de el. Tot la fel învață să oferi celui de lângă tine sprijin pentru sufletul său, astfel încât să vă puteți bucura împreună de „împărăția cerurilor”.

„Omul înzestrat numai cu puteri omeneşti nu poate înţelege acestea; pentru el sunt o nebunie şi nu le poate înţelege” (cf. 1Cor 2,14). Însă noi, ajutați de Duhl Sfânt, să încercăm măcar o zi să trăim cu această convingere: mântuirea este cea mai mare realizare la care putem ajunge. Nimic nu este mai prețios decât să ajungem în „împărăția cerurlor”. Câtă fericire ar trebui să inunde inima noastră la gândul că într-o zi îl vom vedea pe Dumnezeu așa cum este (cf. 1In 3,2). Cât de mult ar trebuie să luptăm alături de frații noștri pentru ca într-o zi să ne putem bucura de ceea ce Dumnezeu ne-a pregătit: „lucruri pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit” (1Cor 2,9).


Să nu treacă nicio zi
fără să privim spre Cristos,
spunându-i din toată inima
pentru noi și pentru toți cei dragi ai noștri:
„Doamne, mântuiește-ne”!


14 iunie 2017 

Miercuri din săptămâna a 10-a de peste an
Ss. Valeriu şi Rufin, m.; Elizeu, profet
2Cor 3,4-11; Ps 98; Mt 5,17-19

LECTURA I
Dumnezeu ne-a făcut vrednici să fim slujitori ai noii alianţe.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 3,4-11
Fraţilor, noi avem o astfel de convingere înaintea lui Dumnezeu prin Cristos. 5 Nu că am fi noi în stare de la noi înşine să gândim ceva, ca şi cum ar veni de la noi, ci competenţa noastră vine de la Dumnezeu, 6 care ne-a făcut în stare să fim slujitori ai Noii Alianţe, nu ai literei, ci ai Duhului, pentru că litera ucide, pe când Duhul dă viaţă. 7 Iar dacă slujirea care duce spre moarte, cu litere săpate în piatră, a fost atât de plină de glorie încât fiii lui Israel nu puteau să se uite la faţa lui Moise din cauza glorie feţei lui, chiar dacă era trecătoare, 8 cu cât mai glorioasă nu va fi slujirea Duhului! 9 Dacă slujirea care duce spre condamnare a fost plină de glorie, cu mult mai mult o va întrece în glorie slujirea care duce spre justificare. 10 Şi nici măcar nu a fost glorios ceea ce era mărit în această privinţă în faţa acestei glorii neobişnuite, 11 căci dacă ceea ce era trecător s-a arătat plin de glorie, cu atât mai mult va fi plin de glorie ceea ce rămâne!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 98(99),5.6.7.8.9 (R.: 9c)
R.: Sfânt eşti Doamne, Dumnezeul nostru!

5 Preaînălţaţi-l pe Domnul Dumnezeul nostru,
prosternaţi-vă la picioarele scaunului său de domnie,
căci Domnul este sfânt! R.

6 Moise şi Aaron, dintre preoţii lui,
şi Samuel, dintre cei care invocau numele Domnului,
îl chemau pe Domnul şi el le răspundea. R.

7 Din coloana de nor el le-a vorbit,
iar ei au păzit mărturiile lui
şi hotărârea pe care el le-a dat-o. R.

8 Doamne Dumnezeul nostru, tu le-ai dat răspuns:
ai fost pentru ei un Dumnezeu care iartă,
dar i-ai pedepsit pentru greşeala lor. R.

9 Preamăriţi-l pe Domnul Dumnezeul nostru
şi adoraţi-l pe muntele lui cel sfânt,
căci Domnul Dumnezeul nostru este sfânt! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 24(25),4a.5a
(Aleluia) Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale, călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă! (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu am venit să desfiinţez Legea sau Profeţii, ci să împlinesc.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,17-19
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: „Să nu socotiţi că am venit să desfiinţez Legea sau Profeţii! Nu am venit să desfiinţez, ci să împlinesc. 18 Căci, adevăr vă spun, mai înainte de a trece cerul şi pământul, nicio iotă şi nicio linioară nu va trece din Lege până ce nu se vor împlini toate. 19 Aşadar, cel care va încălca una dintre aceste porunci mai mici şi-i va învăţa astfel pe oameni va fi numit cel mai mic în împărăţia cerurilor. Dar dacă cineva le va împlini şi va învăţa astfel, acesta va fi numit mare în împărăţia cerurilor”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: