Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Archive for 28 Iunie 2017

Nu lăsați să vi se fure speranța! / Unde și cum este adevărata Biserică?

Posted by Paxlaur pe 28/06/2017

san-clemente-al-laterano-roma-Biserica„După roadele lor îi veţi recunoaşte”, atât pe cei buni, cât și pe cei răi (cf. Mt 7,20). Noi înșine suntem catalogați în funcție de roadele pe care le purtăm în mijlocul oamenilor și în Biserică. Ce fel de „pom” suntem: bun sau rău? Aducem roade bune sau vom fi „tăiați şi aruncați în foc” (cf. Mt 7,19)?

Știm că uneori ajunge să privim chipul oamenilor pentru a vedea dacă sunt buni sau răi. Unii oameni au sentimentele inimii înscrise în priviri. Astfel, unii oameni au în privirea lor iubirea, alții seninătatea, alții pasiunea, alții credința. Toți am întâlnit oameni care au în privirea lor speranța, semnul încrederii și al iubirii necondiționate față de Providență. În ochii lor citim: „Știu în cine am crezut și în cine mi-am pus încrederea” (2Tim 1,12). Cred că o astfel de privire avea și părintele nostru în credință Abraham, cel care a sperat împotriva oricărei speranța (cf. Rom 4,18), cel care „a crezut în Domnul şi Domnul i-a socotit aceasta ca dreptate” și l-a binecuvântat (Gen 15,6).

Toți avem nevoie de un moment, măcar de un moment, în care să ne asemănăm cu Abraham, în care să îndrăznim să sperăm. Toți avem nevoie ca măcar să întâlnim astfel de oameni plini de speranță în care să revedem chipul părintelui nostru Abraham sau chipul Mamei nostre, Femeia speranței, Sfânta Fecioară Maria, Maica speranței noastre.

Întreaga Biserică, în lupta ei cu „profeții falși”, cu „lupii răpitori îmbrăcați în haine de oi” (Mt 7,15) are nevoie de speranță. Biserica, în membri ei, are nevoie să îndrăznească să spere. Comunitățile noastre, familiile noastre, inimile noastre au nevoie de speranță!

Să nu uităm învățătura sfântul părinte papa Francisc: „Nu lăsați să vi se fure speranța”. Sau, pentru cei care deja au pierdut-o, cineva trebuie să strige: „Recuperați-vă speranța! Îndrăzniți! Biserica e vie. Biserica e mai mult decât ceea ce se vede, este mai mult decât ceea ce se aude”! Să ne întipărim bine în minte și în inimă: Biserica nu este a „profeților falși” și nici a „lupilor răpitori îmbrăcați în haine de oi”, ci este a lui Cristos, este a „pomilor” care aduc roade bune!

Adevăratul chip al Bisericii nu poate fi limitat la ceea ce se vede, la simțuri. Biserica adevărată se află în inima lui Cristos și a unor oameni, în acel loc în care privirea nu poate pătrunde. Și din aceste locuri ale inimi, locuri ascunse privirilor și simțurilor, izvorăște adevărata Biserică vizibilă. Biserica este acolo unde este prezentă și forța ei nevăzută: acolo unde este Dumnezeu, unde sunt sacramentele, unde este tăcerea, unde este rugăciunea, unde este dragostea față de aproapele. Și aceasta este Biserica pe care noi o iubim, din care noi facem parte și pe care vrem să o slujim în toate zilele vieții noastre. Aceasta este Biserica în care noi aducem roade bune!


Isuse cu inima blândă și smerită,
fă din inima noastră un pom roditor de speranță!


28 iunie 2017 

Miercuri din săptămâna a 12-a de peste an
Sf. Irineu, ep. m. **
Gen 15,1-12.17-18; Ps 104; Mt 7,15-20

LECTURA I
Abraham a crezut ce i-a spus Domnul şi pentru aceasta Domnul l-a socotit drept şi a încheiat un legământ cu Abraham.
Citire din cartea Genezei 15,1-12.17-18
În zilele acelea, cuvântul Domnului a fost către Abram într-o viziune, zicând: „Nu te teme, Abram! Eu sunt scutul tău şi răsplata ta va fi foarte mare”. 2 Abram a zis: „Doamne Dumnezeul meu, ce-mi vei da? Căci merg din viaţă fără copii, şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc”. 3Abram a zis: „Iată, tu nu mi-ai dat descendenţă şi de aceea mă va moşteni un servitor al casei mele”. 4 Dar, iată, cuvântul Domnului a fost către el, zicând: „Nu te va moşteni acesta! Căci cel care va ieşi din măruntaiele tale, el te va moşteni”. 5 L-a condus afară şi i-a zis: „Priveşte spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri”. Şi i-a spus: „Aşa va fi descendenţa ta”. 6 El a crezut în Domnul şi Domnul i-a socotit aceasta ca dreptate. 7 El i-a zis: „Eu sunt Domnul, care te-am făcut să ieşi din Ur, din Caldeea, ca să-ţi dau ţara aceasta ca s-o moşteneşti”. 8 Şi Abram a zis: „Doamne Dumnezeule, cum voi cunoaşte că o voi stăpâni?” 9 Şi Domnul a zis: „Ia-mi o juncă de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturică şi un pui de porumbel!” 10 Şi i-a adus toate acestea, le-a spintecat în două şi a pus fiecare bucată una în faţa celeilalte, dar păsările nu le-a spintecat. 11 Şi păsările răpitoare coborau peste animalelor spintecate, dar Abram le izgonea. 12 La apusul soarelui, un somn adânc a căzut peste Abram şi l-a cuprins frica. Un întuneric mare a căzut asupra lui. 17 Soarele a apus şi s-a făcut întuneric adânc; şi, iată, ca dintr-un cuptor fumegând, pară de foc a trecut printre acele părţi de animale! 18 În ziua aceea, Domnul a încheiat o alianţă cu Abram, zicând: „Descendenţei tale îi voi da ţara aceasta de la râul Egiptului până la Râul cel Mare, râul Eufrat.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),1-2.3-4.6-7.8-9 (R.: 8a)
R.: Domnul îşi aduce aminte totdeauna de alianţa sa.
sau:
Aleluia.

1 Lăudaţi-l pe Domnul, invocaţi numele lui!
Faceţi cunoscute printre popoare faptele sale minunate!
2 Cântaţi-i, cântaţi psalmi!
Meditaţi la toate minunile sale! R.

3 Lăudaţi-vă cu numele lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor care îl caută pe Domnul!
4 Căutaţi-l pe Domnul şi ajutorul lui,
căutaţi întotdeauna faţa lui! R.

6 Voi, descendenţii lui Abraham, slujitorul lui,
voi, copiii lui Iacob, aleşii lui!
7 El, Domnul, este Dumnezeul nostru;
judecăţile lui sunt lege pentru tot pământul. R.

8 El îşi aduce aminte totdeauna de alianţa sa, de cuvântul pe care l-a dat pentru o mie de generaţii,
9 de alianţa pe care a încheiat-o cu Abraham,
de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,4a.5b
(Aleluia) „Rămâneţi în mine, şi eu în voi, spune Domnul. Cel care rămâne în mine şi eu în el, acela aduce roade multe”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Îi veţi recunoaşte după roadele lor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 7,15-20
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Feriţi-vă de profeţii falşi care vin la voi în haine de oi, dar înăuntru sunt lupi răpitori! 16 După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare se culeg struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 La fel, tot pomul bun face fructe bune, iar pomul rău face fructe rele. 18 Un pom bun nu poate să facă fructe rele, nici un pom rău să facă fructe bune. 19Orice pom care nu face fructe bune este tăiat şi aruncat în foc. 20 Aşadar, după roadele lor îi veţi recunoaşte”.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: