„Poţi să te plângi că tufele cu trandafiri au spini sau poţi să te bucuri că tufele cu spini au trandafiri”, spunea Abraham Lincoln. Acesta este adevărul pe care creștinul îl are zilnic în fața sa. A fi creștin adevărat, ucenic al lui Cristos răstignit pe cruce, nu va însemna niciodată să te bucuri doar de înmiresmata ploaie de trandafiri, fără să cunoști spinii. Însă suntem noi cei care decidem cum trebuie să privim și să ne trăim creștinismul: ca pe o povară, ca pe o coroană de spini sau ca pe o bucurie, ca pe o cunună de trandafiri înmiresmați.

Evanghelia zilei ne face din nou conștienți că deși trăim timpuri (post)moderne și civilizate (cum ne place să spunem chiar și atunci când noi înșine suntem necivilizați!); deși zilnic se semnează tratate de pace și au loc dialoguri interreligioase; deși suntem înconjurați și înglobați în structuri și organizații „făcătoare” de pace, totuși nimeni nu poate opri persecuțiile împotriva creștinilor. Istoria dă mărturie că, într-o formă sau alta, niciodată nu au lipsit persecuțiile împotriva creștinilor. Acestea, ne învață Isus, nu vor înceta niciodată. Adevărații creștini vor păstra mereu statutul „oilor în mijlocul lupilor” (cf. Mt 10,16). În creștinii autentici se va regăsi mereu cuvântul Domnului: „Veți fi urâți de toți din cauza numelui meu” (Mt 10,22).

Să ne amintim că același Isus, Domnul nostru, ne-a spus: „Vai vouă când toți oamenii vă vor vorbi de bine” (Lc 6,26). Aceste cuvinte trebuie să devină pentru noi o unitate de măsură a autenticității credinței noastre, o credință care uneori poate fi ascunsă sub putregaiul comodității și al fariseismului. Vai nouă dacă toți oamenii ne vorbesc de bine: este semnul că nu predicăm toată Evanghelia sau predicăm, dar nu prin toată viața noastră, nu prin tot ceea ce suntem și facem.

Pe lângă evaluarea credinței în fața persecuțiilor, în inima noastră se poate naște o altă întrebare: dacă suntem ca niște oi în mijlocul lupilor, la ce ne folosește înțelepciunea șerpilor și simplitatea porumbeilor? Răspunsul ni-l oferă sfântul Ioan Crisostomul: „După cum șarpele părăsește totul, chiar și trupul, și nu se opune, numai ca să-și salveze capul, tot așa, și tu, numai ca să salvezi credința, părăsește totul: bunurile, trupul și chiar viața. Credința este asemenea capului și rădăcinii. Păstrând-o, chiar dacă vei pierde totul, vei recâștiga toate cu mai mare belșug. Iată de ce nu poruncește să fie numai simpli sau numai înțelepți, ci unește aceste două calități, așa încât să devină virtuți. El cere înțelepciunea șarpelui, pentru ca tu să nu primești răni mortale, și simplitatea porumbeilor, ca să nu te răzbuni pe cel ce te insultă și să nu îndepărtezi, prin răzbunare, pe cei care îți întind curse. Înțelepciunea fără simplitate nu folosește la nimic”.

Nu te teme de persecuții,
ci de nestatornicie și de răzbunare!

14 iulie 2017 

Vineri din săptămâna a 14-a de peste an
Sf. Camil de Lellis, pr. *
Gen 46,1-7.28-30; Ps 36; Mt 10,16-23

LECTURA I
De acum pot să mor liniştit, căci ţi-am văzut faţa şi ştiu că trăieşti încă.
Citire din cartea Genezei 46,1-7.28-30
În zilele acelea, Israel a plecat împreună cu tot ce avea. A ajuns la Beer-Şeba şi a adus jertfe Dumnezeului tatălui său, Isaac. ² Dumnezeu i-a vorbit lui Israel într-o viziune de noapte: „Iacob, Iacob!” El a răspuns: „Iată-mă!” ³ El a zis: „Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău! Nu te teme să cobori în Egipt, căci acolo voi face să fie din tine un neam mare! ⁴ Eu voi coborî cu tine în Egipt şi tot eu te voi face să urci. Iar Iosif îşi va pune mâna peste ochii tăi”. ⁵ S-a ridicat Iacob de la Beer-Şeba. Iar fiii lui Israel i-au dus pe Iacob, tatăl lor, şi pe copiii şi soţiile lor în carele pe care le trimisese Faraon ca să-i aducă. ⁶ Au luat cu ei turmele şi averea pe care o adunaseră în ţara Canaan. Au venit, în Egipt, Iacob şi toată descendenţa sa împreună cu el: ⁷ fiii lui şi fiii fiilor lui, fiicele lui şi fiicele fiilor lui; toată descendenţa sa a adus-o în Egipt. ²⁸ Iacob l-a trimis pe Iuda înaintea sa la Iosif ca să-i pregătească sosirea în ţinutul Goşen. Şi au ajuns în ţinutul Goşen. ²⁹Iosif şi-a legat carul şi a urcat să-l întâmpine pe Israel, tatăl său, în Goşen. Îndată ce l-a văzut, a căzut pe grumazul lui şi a plâns pe grumazul lui îndelung. ³⁰ Israel i-a spus lui Iosif: „De acum pot să mor, căci ţi-am văzut faţa şi pentru că mai eşti încă viu”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 36(37),3-4.18-19.27-28.39-40 (R.: 39a)
R.: Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul.

³ Încrede-te în Domnul şi fă binele;
locuieşte pământul şi păstrează-ţi credinţa!
⁴ Caută-ţi bucuria în Domnul
şi el îţi va da după cererile inimii tale! R.

¹⁸ Domnul cunoaşte zilele celor neprihăniţi,
moştenirea lor este veşnică.
¹⁹ Ei nu rămân de ruşine în timpul cel rău
şi în zilele de foamete sunt săturaţi. R.

²⁷ Îndepărtează-te de rău şi fă binele
şi vei avea o casă pentru totdeauna!
²⁸ Căci Domnul iubeşte judecata
şi nu părăseşte pe credincioşii săi, pe veci îi va ocroti
şi descendenţa celor nelegiuiţi va fi nimicită. R.

³⁹ Mântuirea celor drepţi vine de la Domnul,
el este ocrotitorul lor în timpul strâmtorării.
⁴⁰ Domnul le vine în ajutor şi-i eliberează,
îi scapă de cei nelegiuiţi şi-i mântuieşte,
pentru că în el şi-au căutat refugiu. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 16,13a; 14,26b
(Aleluia) „Când va veni el, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu sunteţi voi cei care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru este cel care vorbeşte în voi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,16-23
În acel timp, Isus i-a trimis pe cei doisprezece, poruncindu-le: „Iată, eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi, aşadar, înţelepţi ca şerpii şi simpli ca porumbeii! ¹⁷ Fiţi atenţi la oameni, pentru că vă vor da pe mâna sinedriilor şi vă vor biciui în sinagogile lor! ¹⁸ Şi veţi fi duşi, din cauza mea, înaintea guvernanţilor şi a regilor ca mărturie înaintea lor şi a păgânilor. ¹⁹ Când veţi fi daţi pe mâna lor, nu vă preocupaţi cum sau ce veţi vorbi, căci vi se va da în ceasul acela ce să vorbiţi, ²⁰pentru că nu sunteţi voi cei care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru este cel care vorbeşte în voi! ²¹Frate pe frate va da la moarte şi tată pe fiu. Copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor ucide. ²²Şi veţi fi urâţi de toţi din cauza numelui meu. Însă, cine va rămâne statornic până la sfârşit, acela va fi mântuit. ²³ Când vă vor persecuta într-o cetate, fugiţi în alta, căci adevăr vă spun, nu veţi termina cetăţile lui Israel până când va veni Fiul Omului”.

Cuvântul Domnului