Cuvântul lui Dumnezeu este „viu și plin de putere”. El are în sine forța de care avem nevoie pentru a ne trăi viața cu demnitate. Acest cuvânt divin pe care îl medităm zi de zi conține adevăruri care ne ajută să devenim oameni de caracter prin tot ceea ce suntem și facem, începând cu gândurile, cuvintele și faptele noastre. Un astfel de adevăr este și cel proclamat astăzi de Cristos: „Nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut” (Mt 10,26). Totul va fi dezvăluit, chiar și gândurile cele mai ascunse, chiar și acele planuri secrete pe care le-am urzit pentru astăzi și despre care credem că nimeni nu va afla. Oare ce ar trebui să schimbăm astăzi în viața noastră, având conștiința acestui adevăr? Sunt planurile noastre pentru această zi o mărturie despre Cristos? Să nu uităm: „Cine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”(Mt 10,32-33).
Cât de frumoși și vrednici de încredere sunt oamenii care cred cu tărie că „Dumnezeu îi va vizita” (cf. Gen 50,24), că va veni ziua în care însuși Cristos îi va întâmpina: „Veniți, binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii, căci am fost flămând, însetat, am fost străin, gol, bolnav, închis și mi-ați slujit” (cf. Mt 25,34-36). Cât de frumoși sunt oamenii care îl așteaptă și îl caută pe Domnul: inimile lor se bucură cu adevărat de viață (cf. Ps 68,33). Astfel de oameni sunt asemenea lui Iosif: înțelepți și iertători, oameni care știu „să-i mângâie şi să le vorbească la inimă” celor speriați, descurajați (cf. Gen 50,19-21).
Noi înșine trebuie să fim astfel de oameni, convinși că Dumnezeu ne vizitează chiar în această zi prin sfânta Euharistie, prin cuvântul său, prin frații care, aflați în suferință și lipsuri, bat la ușa noastră căutându-l pe Dumnezeu prezent în noi, căutând bunătatea lui Dumnezeu ascunsă în noi. Să nu rămânem încuiați, închiși în egoismul nostru, ci să ieșim în întâmpinarea lui Dumnezeu care ne vizitează. Să fim generoși cu Dumnezeu care ne vizitează, fără rețineri, fără teama zilei de mâine.
Iosif și Isus strigă astăzi inimii noastre: „Nu vă temeți”! Sfinții Bonaventura și Vladimir ne sunt mijlocitori și exemple în căutarea lui Dumenzeu. Ei ne invită să ne însușim cântarea psalmistului: „Căutaţi-l pe Domnul şi inimile voastre se vor bucura de viaţă”, de adevarata viață care nu cunoaște prefăcătoria sau teama (cf. Ps 68,33).
Suntem prețioși în ochii Domnului
mai mult decât orice altă creatură.
Să nu ne fie teamă să trăim ca oameni de caracter,
îndepărtând din viața noastră orice prefecătorie,
orice gând, cuvânt sau faptă
care nu corespunde cu mărturia pe care trebuie să o dăm
despre Cristos și Evanghelia sa.
15 iulie 2017
Sâmbătă din săptămâna a 14-a de peste an
Ss. Bonaventura, ep. înv. **; Vladimir
Gen 49,29-32;50,15-26a; Ps 104; Mt 10,24-33
LECTURA I
Dar Dumnezeu vă va vizita; şi vă va face să urcaţi din ţara aceasta.
Citire din cartea Genezei 49,29-32; 50,15-26a
În zilele acelea, Iacob le-a poruncit şi le-a zis: „Eu voi fi adăugat la poporul meu. Înmormântaţi-mă lângă părinţii mei, în peştera care este în câmpia lui Efron, heteul, 30 în peştera din câmpia care este la Macpela, faţă în faţă cu Mambre, în ţara Canaan, pe care Abraham a dobândit-o împreună cu câmpia de la Efron, heteul, ca proprietate de mormânt! 31 Acolo i-au îngropat pe Abraham şi pe Sara, soţia lui; acolo i-au îngropat pe Isaac şi pe Rebeca, soţia lui, şi acolo am îngropat-o pe Lea. 32 Proprietatea şi peştera care se găseşte în el au fost cumpărate de la fiii lui Het. 50,15 Văzând fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis: „Cine ştie dacă Iosif nu ne va purta ură şi nu ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut?” 16 Au poruncit să i se spună lui Iosif: „Tatăl tău, înainte de moartea sa, a poruncit, zicând: 17 «Aşa să-i spuneţi lui Iosif: ‘Acum, iartă, te rog, vina fraţilor tăi şi păcatul lor, pentru că ţi-au făcut rău!’» Acum, iartă, te rog, vina slujitorilor Dumnezeului tatălui tău!” Şi Iosif a plâns când ei i-au spus aceste cuvinte. 18 Apoi fraţii săi au venit ei înşişi şi au căzut în faţa lui şi i-au spus: „Iată-ne, suntem sclavii tăi!” 19 Dar Iosif le-a zis: „Nu vă temeţi! Sunt eu în locul lui Dumnezeu? 20 Voi aţi gândit răul împotriva mea, dar Dumnezeu a gândit asta spre bine, ca să facă ceea ce se împlineşte astăzi, să facă să trăiască un popor numeros. 21 Acum, nu vă temeţi! Eu vă voi hrăni pe voi şi pe copiii voştri”. I-a mângâiat şi le-a vorbit la inimă. 22 Iosif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său. Iosif a trăit o sută zece ani. 23 Iosif i-a văzut pe fiii lui Efraim până la a treia generaţie. De asemenea şi pe fiii lui Machir, fiul lui Manase, care s-au născut pe genunchii lui Iosif. 24 Iosif le-a zis fraţilor săi: „Eu voi muri. Dar Dumnezeu vă va vizita şi vă va face să urcaţi din ţara aceasta în ţara pe care a jurat-o lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob”. 25 Şi Iosif i-a pus pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Când Dumnezeu vă va vizita, să luaţi oasele mele de aici!” 26a Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),1-2.3-4.6-7 (R.: cf. Ps 68(69),33b)
R.: Căutaţi-l pe Domnul şi inimile voastre se vor bucura de viaţă!
1 Lăudaţi-l pe Domnul, invocaţi numele lui!
Faceţi cunoscute printre popoare faptele sale minunate!
2 Cântaţi-i, cântaţi psalmi!
Meditaţi la toate minunile sale! R.
3 Lăudaţi-vă cu numele lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor care îl caută pe Domnul!
4 Căutaţi-l pe Domnul şi ajutorul lui,
căutaţi întotdeauna faţa lui! R.
6 Voi, descendenţa lui Abraham, slujitorul lui,
voi, copiii lui Iacob, aleşii lui!
7 El, Domnul, este Dumnezeul nostru;
judecăţile lui sunt lege pentru tot pământul. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 1Pt 4,14
(Aleluia) Dacă sunteţi batjocoriţi în numele lui Cristos, fericiţi sunteţi, pentru că Duhul gloriei şi al lui Dumnezeu se odihneşte peste voi! (Aleluia)
EVANGHELIA
Nu vă temeţi de cei care ucid trupul.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,24-33
În acel timp, Isus le-a spus Celor Doisprezece: „Nu este discipolul mai presus decât învăţătorul, nici sclavul mai presus decât stăpânul său. 25 Este de ajuns discipolului să devină ca învăţătorul său, şi sclavului, ca stăpânul său. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu atât mai mult pe cei din casa lui! 26 Nu vă temeţi de ei, căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut. 27 Ceea ce eu vă spun în întuneric spuneţi la lumină şi ceea ce vă spun la ureche predicaţi de pe acoperişuri! 28 Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul! Temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să piardă şi trupul şi sufletul în Gheenă! 29 Oare nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi niciuna dintre ele nu cade pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. 30 Vouă însă vă sunt numărate toate firele de păr de pe cap. 31 Aşadar, nu vă temeţi! Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii. 32 Oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. 33 Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”.
Cuvântul Domnului