Arhiva pentru iulie 2017

„Nu ai cum să-l cunoști pe Cristos și să nu-ți fie rușine să mai păcătuiești”

maria magdalena mireasa pentru CristosExistă oameni care, după ce l-au cunoscut pe Cristos, și-au schimbat viața definitiv. O astfel de persoană este Maria Magdalena, sfânta spre care Biserica ne invită să privim astăzi. Oamenii care l-au întâlnit cu adevărat pe Domnul procalmă cu sfântul Paul: „Nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine” și „cele care erau pentru mine un câștig, de dragul lui Cristos, eu le-am considerat o pierdere, ba, mai mult, de acum consider că toate sunt o pierdere în comparație cu superioritatea cunoașterii lui Cristos Isus Domnul meu. De dragul lui am pierdut toate și le consider gunoi ca să-l câștig pe Cristos și să mă aflu în el” (Gal 2,20; Fil 3,7-9). Noi l-am întâlnit cu adevărat pe Cristos? La ce am renunțat pentru Cristos? Cum ne-a schimbat Cristos viața?

Să privim astăzi la sfânta Maria Magdalena și, admirând viața ei, să-i imităm puterea și statornicia: ea este una dintre puținile persoane care au rămas alături de Cristos până pe Calvar, până la picioarele crucii (cf. In 19,25).

Apoi, prin mijlocirea ei să cerem harul ca și noi să fim pătrunși de aceeași neliniște atunci când ne lipsește Dumnezeu, atunci când păcatul îl răpește din viața noastră și-l așează într-un mormânt, departe de noi: să ne trezim dis-de-dimineață și să-l căutăm (cf. In 20,1-2.11-15). Plini de neliniște, să străbatem și noi, asemenea ei, străzile localităților noastre și să-i întrebăm pe oameni despre cel pe care-l iubeşte sufletul noastru: „L-aţi văzut pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu?” (cf. Ct 3,1-4).

Și, mai ales, să avem fericirea de a-l găsi, de a-l întâlni pe Domnul și el să ne spună pe nume, așa cum i-a spus ei, și să ne liniștească inima cu iubirea sa (cf. In 20,16). Atunci viața noastră ar avea un singur ecou: „Cristos, speranța mea, e viu! Cristos mă iubește și m-a eliberat de rău”!

Să privim cu încredere la viața sfintei Maria Magdalena și să ne începem ziua cu această convingere: „Cine se află în Cristos este o făptură nouă; lumea veche a trecut; o lume nouă a luat acum ființă” (2Cor 5,17). Această lume nouă să înceapă astăzi și în noi, în viața noastră. Maria Magdalena a avut curajul să dea naștere în viața ei unei lumi noi, să devină o făptură noi în Cristos. Nouă ce ne lipsește pentru a începe acest drum de convertire? De ce nu îndrăznim să ne ridicăm, de ce amânăm întoarcerea noastră spre Domnul? Să nu ne temem de convertire. Să nu ne temem să-l cunoaștem pe Cristos. Să nu ne temem să ne apropiem de el și să fugim de păcat. Să ne amintim cuvintele părintelui N. Steinhardt: „Nu ai cum să-l cunoști pe Cristos și să nu-ți fie rușine să mai păcătuiești”. Să-l cunoaștem și să-l iubim pe Cristos asemenea Mariei Magdalena și vom renunța la păcat!

„Dumnezeule, tu ești Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineață.
Sufletul meu e însetat de tine,
pe tine te dorește trupul meu,
ca un pământ pustiu, uscat și fără apă” (Ps 62,2).

22 iulie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 15-a de peste an
SF. MARIA MAGDALENA
Ct 3,1-4a (2Cor 5,14-17); Ps 62; In 20,1-2.11-18

LECTURA I
L-am găsit pe iubitul inimii mele.
Citire din Cântarea Cântărilor 3,1-4a
Aşa spune mireasa: „În pat, în timpul nopţilor, l-am căutat pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu: l-am căutat, dar nu l-am găsit. 2 M-am ridicat şi am înconjurat cetatea, pe străzi şi în pieţe l-am căutat pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu: l-am căutat, dar nu l-am găsit. 3 M-au găsit străjerii care înconjoară cetatea şi i-am întrebat: «L-aţi văzut pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu?» 4aAbia trecusem de ei şi l-am găsit pe cel pe care-l iubeşte sufletul meu”.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

LECTURA I
Acum nu-l mai cunoaştem pe Cristos după trup.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 5,14-17
Fraţilor, iubirea lui Cristos ne constrânge pe noi, care judecăm că unul singur a murit pentru toţi şi, ca atare, toţi au murit. 15 El a murit pentru toţi, pentru ca toţi cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru acela care a murit şi a înviat pentru ei. 16 Astfel, de acum înainte, noi nu mai cunoaştem pe nimeni după trup şi, dacă l-am cunoscut pe Cristos după trup, acum nu-l mai cunoaştem astfel. 17 Deci, dacă cineva este în Cristos, este o creatură nouă: cele vechi au trecut; iată, au devenit noi!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 62(63),2.3-4.5-6.8-9 (R.: 2b)
R.: Sufletul meu e însetat de tine, Doamne Dumnezeul meu.

2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineaţă.
Sufletul meu e însetat de tine,
pe tine te doreşte trupul meu,
ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă. R.

3 Astfel m-am uitat după tine în sanctuarul tău,
ca să contemplu puterea şi mărirea ta.
4 Îndurarea este mai bună decât viaţa,
de aceea, buzele mele te laudă. R.

5 Aşa te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi voi ridica mâinile mele invocând al tău nume.
6 Ca şi cum m-aş sătura cu măduvă şi grăsime,
aşa se desfată buzele mele când gura mea te laudă. R.

8 Pentru că ai fost ajutorul meu,
la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.
9 Sufletul meu se alipeşte de tine
şi dreapta ta mă susţine. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Spune-ne, Marie, ce-ai văzut pe cale? Am văzut mormântul lui Cristos cel viu şi gloria Celui Înviat. (Aleluia)

EVANGHELIA
Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 20,1-2.11-18
În prima zi a săptămânii, dis-de-dimineaţă, pe când mai era încă întuneric, Maria Magdalena a venit la mormânt şi a văzut că piatra fusese luată de la mormânt. 2 Atunci, a alergat şi a venit la Simon Petru şi la celălalt discipol, pe care îl iubea Isus, şi le-a spus: „L-au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde l-au pus”. 11 Maria stătea lângă mormânt, afară, şi plângea. În timp ce plângea, s-a aplecat spre mormânt 12 şi a văzut doi îngeri în haine albe care stăteau în locul unde zăcuse trupul lui Isus, unul la cap şi altul la picioare. 13 Ei i-au zis: „Femeie, de ce plângi?” Ea le-a spus: „L-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde l-au pus”. 14 Spunând acestea, s-a întors şi l-a văzut pe Isus stând în picioare, dar nu ştia că este Isus. 15 Isus i-a zis: „Femeie, de ce plângi? Pe cine cauţi?” Ea, crezând că este grădinarul, i-a spus: „Domnule, dacă tu l-ai dus, spune-mi unde l-ai pus şi eu îl voi lua!” 16 Isus i-a zis: „Maria!” Ea, întorcându-se, i-a spus în evreieşte: „Rabbuni!” – care înseamnă „Învăţătorule!” 17 Isus i-a zis: „Nu mă reţine, pentru că nu m-am urcat încă la Tatăl, dar du-te la fraţii mei şi spune-le: «Mă urc la Tatăl meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul meu şi Dumnezeul vostru!»” 18 Maria Magdalena a venit la discipoli şi le-a vestit că l-a văzut pe Domnul şi că el i-a spus acestea.

Cuvântul Domnului
0

„Nu ai voie să te salvezi. E interzis! E lege!”

rautate si nefericireAtunci când vom înțelege, aprecia și apăra persoana umană, în mod deosebit pe cei mici, slabi, săraci, flămânzi, vom face lumea noastră mai bună. Însă dacă vom continua să neglijăm omul ocupându-ne doar de lucruri și lucrări, comunitatea noastră nu va cunoaște și nu va înțelege niciodată fericirea care vine din salvarea omului.

Pentru a salva omul, Dumnezeu s-a făcut om. Pentru a-l mântui, s-a lăsat bajocorit, pălmuit, răstignit pe cruce. S-a umilit și s-a lăsat omorât, știind că aceasta este calea prin care omul va fi înălțat din nou la demnitatea de fiu al lui Dumnezeu. Da, omul, cel de lângă tine, cel pe care astăzi îl privești cu dispreț sau invidie, tocmai el este fiul lui Dumnezeu, este persoana pentru care Cristos a murit. Noi înșine, și tu, și eu, suntem fiii lui Dumnezeu și ar trebui să trăim ca adevărați fii. Însă…

Însă trăim mai mult ca farisei, ca acea „specie de om” care a supraviețuit timpului lui Cristos și dă în continuare târcoale vieții aproapelui, căutând mereu motiv de condamnare. Nu au lipsit niciodată oamenii care nu au înțeles cuvintele lui Dumnezeu: „Îndurare vreau, şi nu jertfă” (cf. Mt 12,7). Nu lipsesc oamenii care rămân indiferenți atunci când îi văd pe cei flămânzi, însetați, goi. Sau mai rău, îi condamnă, căutând legi care să le interzică celor suferinzi să se salveze: chiar dacă ești flămând, așa cum erau și discipolii (cf. Mt 12,1), nu ai voie „să rupi spice și să le mănânci”, nu ai voie să te salvezi, nu ai voie! E lege!

Astfel de legi care pun regula mai presus de viață, mai presus de persoana umană, au fost condamnate de Cristos și trebuie să fie respinse și de noi. Pentru Cristos ceea ce contează este omul, suntem noi, sunt cei săraci, flămânzi, suferinzi. Nu legea! Nu templul! Nu zilele, nu timpul care nu ne mai ajunge niciodată, disperați fiind să facem totul pentru noi, uitând de frații noștri, de cei din casa noastră!

Cât de diferiți suntem de Cristos și cât de mult ne regăsim în imaginea fariseilor care condamnă omul. Însă ziua aceasta să fie pentru noi începutul zilelor, începutul unei vieți noi, așa cum a fost pentru poporul lui Israel ieșirea din Egipt (cf. Ex 12,2). Să redescoperim valoarea omului și să ne interesăm de oameni. Să investim în oameni, nu în legi, nu în construcții, nu în proiecte care nu-i satură pe cei flămânzi, care nu-i alină pe cei suferinzi, care nu-i îmbrățișează pe cei singuri. Să „împlinim făgăduințele făcute Domnului” în cea mai frumoasă zi a vieții noastre, în ziua în care ne-am angajat să mergem pe calea care ne duce spre viață, spre viața veșnică! Să învățăm de la Cristos ce înseamnă iubirea omului, el care ne-a iubit până la sfârșit, până la moartea pe cruce (cf. In 13,1; Fil 2,8).

„Ți s-a arătat, omule, ce este bine
și ce îți cere Domnul:
nimic altceva decât să fii drept,
să iubești bunătatea
și să fii umil înaintea Dumnezeului tău” (cf. Mih 6,8).

21 iulie 2017 

Vineri din săptămâna a 15-a de peste an
Sf. Laurenţiu din Brindisi, pr. înv. *
Ex 11,10-12,1-14; Ps 115; Mt 12,1-8

LECTURA I
Veţi înjunghia mielul către seară; voi vedea sângele şi voi trece mai departe.
Citire din cartea Exodului 11,10-12,1-14
În zilele acelea, Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon; Domnul a împietrit inima lui Faraon şi el nu i-a lăsat pe fiii lui Israel să plece din ţara lui. 12,1 Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului: 2 „Luna aceasta să fie pentru voi începutul lunilor; ea să fie pentru voi întâia între lunile anului! 3 Vorbiţi întregii adunări a lui Israel: În ziua a zecea a lunii acesteia, fiecare să ia un animal din turmă pentru fiecare casă părintească, un animal din turmă pentru fiecare casă! 4 Iar dacă o familie este prea mică pentru un miel, să-l ia împreună cu vecinul cel mai de aproape de casă, după numărul sufletelor; fiecare să socotiţi câţi sunt de trebuinţă ca să mănânce un miel! 5 Animalul din turmă să vă fie fără cusur, de parte bărbătească, de un an; să-l luaţi fie dintre miei, fie dintre capre! 6 Să-l păstraţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia şi toată adunarea comunităţii lui Israel să-l înjunghie spre seară! 7 Să ia din sânge şi să pună pe amândoi uşorii uşii şi pe pragul de sus al caselor în care îl vor mânca! 8 Să mănânce carnea în noaptea aceea; s-o mănânce friptă la foc, cu azime şi cu ierburi amare! 9 Să nu mâncaţi din el nimic crud sau fiert în apă, ci fript la foc: atât capul, cât şi picioarele şi măruntaiele lui! 10 Să nu lăsaţi nimic din el până dimineaţa; dacă va rămâne ceva din el până dimineaţa, să-l ardeţi în foc! 11 Să-l mâncaţi aşa: să aveţi mijlocul încins, sandalele în picioare şi toiagul în mână; să-l mâncaţi în grabă: este Paştele Domnului! 12 Eu voi trece prin ţara Egiptului în noaptea aceea şi voi lovi pe tot întâiul născut din ţara Egiptului, de la om până la animale; voi face judecată împotriva tuturor dumnezeilor Egiptului; eu sunt Domnul! 13 Sângele vă va fi semn pe casele în care veţi fi voi. Eu voi vedea sângele şi voi trece pe lângă voi. Nu va fi între voi

nicio rană nimicitoare atunci când voi lovi ţara Egiptului. 14 Această zi să vă fie memorial şi să o celebraţi ca o sărbătoare a Domnului din generaţie în generaţiile voastre: ca hotărâre veşnică să o celebraţi!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),12-13.15-16bc.17-18 (R.: 13)
R.: Voi lua potirul mântuirii şi voi invoca numele Domnului.
sau:
Aleluia.

12 Ce-i voi da în schimb Domnului
pentru tot binele pe care mi l-a făcut?
13 Voi lua potirul mântuirii
şi voi invoca numele Domnului. R.

15 Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea celor credincioşi ai săi.
16bc Eu sunt slujitorul tău, şi fiul slujitoarei tale!
Tu ai desfăcut legăturile mele. R.

17 Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului.
18 Voi împlini voturile făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,27
(Aleluia) „Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Fiul Omului este stăpânul sâmbetei.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 12,1-8
În acel timp, Isus trecea printre lanuri de grâu într-o sâmbătă. Discipolilor săi le era foame şi au început să rupă spice şi să le mănânce. 2 Dar fariseii, când au văzut, i-au spus: „Iată, discipolii tăi fac ceea ce nu este permis să facă în zi de sâmbătă!” 3 Atunci le-a zis: „Nu aţi citit ce a făcut David când le era foame, lui şi celor care erau cu el: 4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi au mâncat pâinile punerii înainte pe care nu aveau voie să le mănânce nici el, nici cei care erau cu el, decât numai preoţii? 5 Sau nu aţi citit în Lege că în zi de sâmbătă preoţii încalcă sâmbăta în templu şi sunt nevinovaţi? 6 Dar eu vă spun că aici este unul mai mare decât templul! 7 Dacă aţi şti ce înseamnă: «Îndurare vreau, şi nu jertfă», nu i-aţi fi condamnat pe cei nevinovaţi. 8 Căci Fiul Omului este stăpânul sâmbetei”.

Cuvântul Domnului
0