Dumnezeu să binecuvânteze copiii și tinerii care astăzi încep școala! 

„Oricine poate da răspunsuri, dar pentru a pune cu adevărat întrebări e nevoie de un geniu”, spunea Oscar Wilde. Iar înaintea sa, ducele de Levis spunea că „mintea unui om se cântăreşte mai lesne după întrebările sale decât după răspunsuri”. Acest adevăr îl vedem strălucind în cuvântul Domnului din această zi: „Vă întreb dacă este permis în zi de sâmbătă să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau să o pierzi” (Lc 6,9). Cristos nu pune în discuție binele sau salvarea vieții, ci pregătește terenul conștiinței pentru a confirma printr-un miracol autoritatea sa asupra sabatului. Lupta fusese deja câștigată, acum avea să fie doar confirmată printr-un miracol (cf. Lc 6,1-5).

Vedem astfel cum Cristos trece mereu de la cuvinte la fapte: el nu este „stăpânul sâmbetei” și „Domnul vieții” doar la nivel teoretic, ci concretizează această putere a sa într-un miracol, într-o vindecare. Niciodată Cristos nu s-a mulțumit să ne vorbească despre valoarea iubirii sau a sacrificiului, ci și-a dat viața pentru noi, prietenii săi, murind pe lemnul crucii (cf. In 15,13; In 19).

Privind și învățând de la însuși Cristos, apostolul Iacob avea să spună mai târziu tocmai pentru noi care suntem buni teoreticieni, dar uităm să trăim cuvântul, să ne trăim credința: „Dacă un frate sau o soră sunt lipsiți de îmbrăcăminte și de hrana de toate zilele și cineva dintre voi le-ar spune: „Mergeți în pace, încălziți-vă și săturați-vă”, dar nu le dați cele necesare pentru trup, ce folos? La fel și credința, dacă nu are fapte, este moartă în ea însăși” (Iac 2,15-17).

Însuși Cristos ne privește astăzi și ne spune: trăiți-vă credința, arătați lumii că Dumnezeu iubește omul și-l vrea vindecat, eliberat de orice rău!

Pe de altă parte trebuie să fim mereu conștienți că împreună cu pericolul de a avea o credință doar teoretică, există și riscul opus: să golim faptele de credință și să transformăm Biserica și credincioșii într-o asociație de filantropie, într-un ONG. Câte fapte bune nu sunt golite de valorile creștine și făcute în numele „altor dumnezei” și a altor interese?! De câte ori atunci când facem un bine, îi mulțumim Domnului că ne-a dat această posibilitate și-l evidențiem pe el ca autorul oricărui bine? De câte ori în munca noastră, în ceea ce facem zi de zi pentru aproapele nostru, uneori chiar cu mare trudă, reușim să spunem împreună cu Apostolul: „Fac toate acestea pentru ca inimile voastre să fie mângâiate şi, unite în iubire, să ajungă la toată bogăţia plinătăţii înţelegerii, ca să cunoașteți misterul lui Dumnezeu: Cristos, în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale cunoaşterii” (cf. Col 2,1-3)?

Tu de ce faci binele?

Dincolo de inteligența cuvintelor și a întrebărilor,
în Crisos există o inteligență a faptelor,
o iubire profundă care străbate fiecare gest, fiecare miracol.
Să înveșmântăm în credință și iubire toate faptele noastre.

11 septembrie 2017 

Luni din săptămâna a 23-a de peste an
Ss. Prot şi Iacint, fraţi m.
Col 1,24-2,3; Ps 61; Lc 6,6-11

LECTURA I
I-am devenit slujitor Bisericii, ca să împlinesc misterul ascuns de veacuri.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Coloseni 1,24-2,3
Fraţilor, acum mă bucur în pătimirile mele pentru voi şi împlinesc ceea ce lipseşte suferinţelor lui Cristos în trupul meu pentru trupul său, care este Biserica, ²⁵ căreia i-am devenit slujitor după misiunea pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca să se împlinească cuvântul lui Dumnezeu, ²⁶ misterul ascuns de veacuri şi de generaţii, dar acum descoperit sfinţilor săi, ²⁷ cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia gloriei acestui mister între neamuri, adică Cristos în voi, speranţa gloriei. ²⁸ Pe el îl proclamăm, îndemnând pe orice om şi învăţând pe orice om în toată înţelepciunea, ca să-l prezentăm pe orice om desăvârşit în Cristos. ²⁹ Pentru aceasta trudesc şi mă lupt cu puterea lui care lucrează în mine cu tărie. ^2,1 Căci vreau ca voi să ştiţi ce luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi pentru toţi acei care nu au văzut faţa mea în trup, ² pentru ca inimile lor să fie mângâiate şi, unite în iubire, să ajungă la toată bogăţia plinătăţii înţelegerii, ca să cunoască misterul lui Dumnezeu: Cristos, ³ în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale cunoaşterii.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 61(62),6-7.9 (R.: 8a)
R.: Domnul este gloria şi mântuirea mea.

⁶ Numai în Dumnezeu îşi află sufletul meu liniştea,
pentru că numai de la el vine speranţa mea.
⁷ Numai el este stânca şi mântuirea mea,
turnul meu de scăpare; de aceea, nu mă clatin. R.

⁹ Poporule, pune-ţi încrederea în el în orice moment!
Revărsaţi-vă inimile în faţa lui!
Dumnezeu este refugiul nostru! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,27
(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează. (Aleluia)

EVANGHELIA
Îl urmăreau ca să vadă dacă vindecă în zi de sâmbătă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 6,6-11
Într-o zi de sâmbătă, Isus a intrat în sinagogă şi învăţa. Era acolo un om a cărui mână dreaptă era paralizată. ⁷ Cărturarii însă şi fariseii îl urmăreau, ca să vadă dacă vindecă în zi de sâmbătă, ca să găsească de ce să-l acuze. ⁸ Dar el cunoştea gândurile lor şi i-a spus omului care avea mâna paralizată: „Ridică-te şi stai în mijloc!” El s-a ridicat şi a stat acolo. ⁹ Isus le-a spus: „Vă întreb dacă este permis în zi de sâmbătă să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau să o pierzi”. ¹⁰Privindu-i pe toţi de jur împrejur, i-a spus: „Întinde-ţi mâna!” El a făcut astfel şi mâna lui s-a vindecat. ¹¹ Dar ei s-au umplut de furie şi vorbeau între ei ce să-i facă lui Isus.

Cuvântul Domnului