Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Archive for 5 Decembrie 2017

Adevărata fericire este rezervată celor mici!

Posted by Paxlaur pe 05/12/2017

Bucuria Domnului

Bucuria Domnului este puterea noastră!

Cristos este Domnul fericirii! Este atât de fascinant să-l privești pe Fiul lui Dumnezeu care „tresaltă de bucurie” și ne descoperă „plăcerea Tatălui” și „fericirea discipolilor”, fericirea noastră (cf. Lc 10,21.23). Demnă de contemplat, chiar și printre lacrimi amare lipsite de speranță, este imaginea lui Cristos fericit, a unui Dumnezeu care tresaltă de bucurie. Acesta este Dumnezeul nostru, cel care ne însoțește pe drumul spre casă.

Bucuria, plăcerea, fericirea fac parte din aspirațiile noastre. Însă ce facem pentru a le atinge, pentru a le avea în viața noastră? Spre cine, ce privim? Să nu uităm: fericiți cu adevărat sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc (cf. Lc 11,28).

Dacă vrem să fim fericiți să stăm cu cei fericiți cu adevărat, să ne împărtășim din fericirea lor. De prea multe ori refuzăm să ne apropiem de Dumnezeu și de sfinți pentru că uităm cât sunt de fericiți, neglijăm că pot deveni izvorul fericirii noastre. Uităm că Isus tresaltă de bucurie! Nu dăm importanță Sfintei Născătoare de Dumnezeu și apostolilor care au fost proclamați fericiți și au tresăltat de bucurie (cf. Lc 1,47; 10,23).

Fericirea lor este rezervată celor mici, celor care știu să fie asemenea copiilor. Aceasta pentru că fericirea pruncilor este autentică, plină de încredre, convinși fiind că durează veșnic.

Avem nevoie de fericirea „celor mici” care se lasă mereu însoțiți, învățați, iubiți. Niciun copil nu străbate singur drumul spre casă, ci se lasă purtat de cel în care are încredere. Când rămâne singur se simte pierdut, speriat, trist. Doar alături de cel în care și-a pus încrederea simte liniștea și siguranța, tresaltă de o fericire care pare veșnică.

Dacă smerenia noastră este autentică, nimic nu poate egala fericirea de a crede în Cuvântul făcut trup, fericirea de a fi însoțit de însuși Cristos pe drumul spre casă!


Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,21-24
În ceasul acela, Isus a tresăltat de bucurie în Duhul Sfânt şi a spus: „Te preamăresc pe tine, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit celor mici. Da, Tată, pentru că aceasta a fost plăcerea ta. 22 Toate mi-au fost date de Tatăl meu şi nimeni nu ştie cine este Fiul, decât Tatăl, nici cine este Tatăl, decât Fiul şi acela căruia Fiul vrea să-i reveleze”. 23 Apoi, întorcându-se către discipoli, le-a spus aparte: „Fericiţi ochii care văd ceea ce vedeţi voi, 24 căci vă spun: mulţi profeţi şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, şi n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, şi n-au auzit”.

Cuvântul Domnului


Isuse, sunt o norocoasă! Cum de nu am înțeles până acum? Cum de nu am realizat că Tu ești cel mai frumos dar pe care îl puteam primi, că Tu ești răspunsul iubirii lui Dumnezeu la lipsa mea de iubire? Eu, o ființă aparent lipsită de sens, din clipa în care te-ai gândit la mine, am devenit cineva, am devenit Eu. Căci numai Tu m-ai  înălțat prin iubirea cu care ai venit pe pământ și cu care mă iubești și astăzi.
Mulțumesc pentru existența mea! Mulțumesc pentru fiecare respirație și pentru fiecare celulă ce îmi aparține, căci toate le am de la tine, din marea ta iubire! Dar poate cel mai mult îți multumesc pentru noi doi, pentru întâlnirea noastră ce a avut loc undeva, cândva în vesnicie și ce va continua să aibă loc în veșnicie!
Ce dar minunat! Ce iubire fără margini, fără interes! Isuse, învață-mă să fiu atentă la prezența ta în viața mea și să nu te las la marginea sufletului meu! Învață-mă să îmi petrec această zi împreună cu tine! Învață-mă să iubesc dezinteresat și etern ca și tine! Amin.
(Lucia Balint)

Te invit cu drag să urmărești zi de zi itinerarul „Drumul spre acasă: o călătorie a sufletului” (detalii AICI), prin care fiecare „este invitat să primească călăuza Cuvântului lui Dumnezeu ce îl va însoţi zi de zi, să-şi găsească un timp de linişte şi de meditaţie, să ia hotărâri concrete pe care să le pună în practică, pentru ca astfel întreaga sa viaţă să se transforme, iar sărbătoarea Naşterii lui Cristos să îl găsească mai plin de strălucire şi de pace”.

Citește meditația zilei AICI!

Anunțuri

Posted in Advent, E bine de ştiut, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Să vină Moșul…

Posted by Paxlaur pe 05/12/2017

Să vină Moșul și să ne aducă un suflet de copil! 🙂

Prea târziu te-am iubit...

… și să ne aducă un suflet de copil! Atât!
unknown

Vezi articol original

Posted in Predici si meditatii | 1 Comment »

Majestatea Sa Regele Mihai I a murit! Să ne rugăm…

Posted by Paxlaur pe 05/12/2017

„Dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur;
însă dacă moare, aduce rod mult” (In 12,24).

Regele-Mihai-I-a-incetat-din-viata

Zilele trecute, într-o discuție cu un monarhist convins, i-am spus că „Regele (Familia Regală/Casa Regală) ar fi trebuit să facă mai mult pentru România. Ar fi putut și ar fi trebuit să facă mai mult, mai ales după Revoluție”.

Astăzi, aflând de moartea Majestății Sale regele Mihai, parcă mi-aș retrage cuvintele, cel puțin pe durata celor 40 de zile de doliu. Sau poate că doar aș reformula totul, dându-le o nuanță de speranță pentru că știu că prin moarte se ajunge la viață.

Fie ca moartea aceasta să rodească în el viața veșnică și în patria română o nouă viață, un nou regat, o nouă împărăție a păcii și a dreptății, a respectului și a adevărului!

Moarte corupției! Trăiască Regele și adevărul în veci de veci!


PS: Slujirea discretă a Majestatății Sale regele Mihai I față de țara noastră mă poartă cu gândul la slujirea tăcută și discretă, dar roditoare, a Sanctității Sale Benedict al XVI-lea, papă emerit! E prea mult în această comparație?! Nu știu…
Știu doar că nu toți oamenii mor pe cruce, nu toți au această vocație, dar mulți mor purtându-și crucea cu demnitate, discret, fără zgomot și strângând cu putere crucifixul la pieptul lor! Binele nu e niciodată zgomotos! 

Ce bine ne învață Micul Prinț: „Nu poți vedea bine decât cu inima. Esențialul e invizibil pentru ochi!”…


Părinte sfânt,
atotputernic, veşnic Dumnezeu,
tu l-ai chemat din această viaţă
pe slujitorul tău Regele Mihai I;
te rugăm cu umilinţă să-i ierţi păcatele
şi să-l conduci la locul de odihnă,
de lumină şi de pace.
Să treacă cu uşurinţă pragul morţii
şi să rămână în lăcaşurile sfinţilor
şi în strălucirea pe care ai promis-o odinioară
lui Abraham şi urmaşilor săi.
Sufletul lui să nu aibă de suferit,
iar când va veni marea zi a învierii şi a răsplăţii,
învie-l, Doamne, împreună cu sfinţii şi aleşii tăi,
şi fă-l părtaş de viaţa fără de sfârşit,
în împărăţia ta veşnică.
Prin Cristos Domnul nostru. Amin.

Odihna veşnică dă-i-o lui, Doamne
Şi lumina fără de sfârşit să-i strălucească.

Posted in E bine de ştiut | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Suntem visători! Ne zbatem între fericirea perfecțiunii și amarul descurajării…

Posted by Paxlaur pe 05/12/2017

Descurajare visare meditatie fericireCristos spre care mergem și „în care trăim, ne mișcăm și suntem” ne privește astăzi și ne vorbește: „Fericiţi ochii care văd ceea ce vedeţi voi, căci vă spun: mulţi profeţi şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, şi n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, şi n-au auzit” (cf. Fap 17,28; Lc 10,23-24). Fericiți suntem! Fiecare om ar trebui să fie fericit și să alerge cu bucurie spre Cristos care vine atunci când citește din Cartea profetului Isaia și vede câtă pace, câtă armonie aduce Cristos în lume (cf. Is 11,1-10)!

Și cu toate acestea nu puțini sunt cei care continuă să spună și astăzi: „Cristos se naște pentru mine, dar mie nu-mi pasă”! Iar nouă ne trebuie mult curaj pentru a nu cădea în indiferență, pentru a nu părăsi hotărârile bune cu care am început acest Advent. Ca să gustăm pacea adusă de Cristos, avem nevoie de statornicie! Ca să ajungem la fericirea celor care îl văd pe Mesia, avem nevoie de curaj și lumină. Avem nevoie de curaj pentru a învinge ispita abandonului. Fără curajul de a ne trăi credința, prin ceea ce suntem și avem, nu vom reuși să ne bucurăm de această așteptare a Crăciunului și cu atât mai puțin de prezența Mântuitorului.

Avem nevoie de curaj și lumină pentru a învinge pericolul nostru cel de toate zilele: zbuciumul între fericirea perfecțiunii și amarul descurajării. Suntem visători. Vrem perfecțiunea. Nu o atingem, insistăm o dată, poate chiar de două, trei ori. Apoi ne descurajăm și cădem în indiferență sau răutate. Devenim exigenți cu ceilalți. Vrem să găsim în ceilalți „realizările” cu care să umplem lipsurile noastre. Aruncăm asupra lor umbrele noastre, lipsurile și limitele noastre, pentru că vrem două lucruri: fie să ajungă la perfecțiune, dar cu noi agățați de ei; fie să nu ajungă nici ei la perfecțiunea a cărei neatingere ne-a furat liniștea și pacea și somnul și zâmbetul nevinovat. Fără armonia adusă de Cristos devenim răi, foarte răi!

Într-un timp deja încercat din toate părțile, ne descoperim răi, nemulțumiți de ceea ce putem realiza cu proprii talanți. Este adevărat că dorința de mai mult, de mai bine, chiar de perfecțiune, nu este rea în sine. Dimpotrivă, de cele mai multe ori este bună și ne poate purta spre mari realizări. Însă devine un mare rău atunci când nu mai vedem nimic bun în noi și în jurul nostru.

Să profităm de acest timp de har și să ne purificăm inima. Să cerem iertare pentru greșelile noastre față de cei din jur. Să regretăm că nu am văzut binele și să implorăm armonia pe care o aduce Mesia. Să ne bucurăm de darurile pe care Cristos le pune în noi și în cei din jurul nostru. Să ne bucurăm că Isus se naște pentru noi, vine să ne mântuiască. Să ne rugăm mult, plini de recunoștință și fericire. Să ne rugăm și mai mult când vrem să ne apropiem de oameni și de Dumnezeu prin gesturi concrete.


Domnul este aproape
și rămâne mereu aproape de noi
pentru că ne vrea fericiți!


5 decembrie 2017 

Marţi din săptămâna 1 din Advent
Sf. Sava, abate
Is 11,1-10; Ps 71; Lc 10,21-24

LECTURA I
Se va odihni peste el Duhul Domnului.
Citire din cartea profetului Isaia 11,1-10
În ziua aceea va ieşi o mlădiţă din trunchiul lui Iese şi un vlăstar se va ridica din rădăcinile lui. 2 Se va odihni peste el Duhul Domnului: duhul înţelepciunii şi al înţelegerii, duhul sfatului şi al tăriei, duhul ştiinţei şi al fricii de Domnul. 3 Îşi va găsi bucuria în teama de Domnul; nu va judeca după aparenţa ochilor şi nu va lua hotărâri după cele auzite cu urechea. 4 Îi va judeca pe cei săraci cu dreptate şi va lua hotărâri cu nepărtinire pentru cei nevoiaşi ai ţării. Va lovi pământul cu toiagul gurii sale şi îl va ucide pe cel nelegiuit cu suflarea buzelor sale. 5 Dreptatea va fi cingătoarea coapselor sale şi fidelitatea, cingătoarea mijlocului său. 6 Atunci, lupul va sta cu mielul şi leopardul se va culca împreună cu iedul; viţelul, puiul de leu şi animalele îngrăşate vor fi împreună şi un copilaş le va călăuzi. 7 Vaca şi ursoaica vor paşte împreună şi puii lor se vor culca la un loc. Leul va mânca paie ca boul. 8 Copilul alăptat se va juca la gaura viperei şi cel înţărcat îşi va întinde mâna în vizuina năpârcii. 9 Nu vor face rău şi nicio pagubă pe tot muntele meu cel sfânt; căci pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, aşa cum apele acoperă fundul mării. 10 În ziua aceea, rădăcina lui Iese va fi ca un steag pentru popoare; pe el îl vor căuta neamurile şi locuinţa lui va fi glorioasă.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 71(72),1-2.7-8.12-13.17 (R.: cf. 7)
R.: În zilele lui, va înflori dreptatea şi multă pace.

1 Dumnezeule, dăruieşte-i regelui judecăţile tale
şi înzestrează-l pe fiul regelui cu dreptatea ta!
2 Şi el va judeca poporul tău cu dreptate
şi pe săracii tăi, cu judecată. R.

7 În zilele lui, va înflori dreptatea şi multă pace,
până când va fi luna.
8 El va domni de la o mare la alta
şi de la Râu până la marginile pământului. R.

12 El îl va elibera pe săracul care strigă
şi pe sărmanul care este lipsit de ocrotire.
13 Va avea milă de cel sărac şi de cel sărman
şi va mântui sufletele sărmanilor. R.

17 Numele lui să fie binecuvântat în veci,
cât va fi soarele să dăinuiască numele lui.
În el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului
şi toate neamurile îl vor preamări. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Iată, Domnul nostru vine cu putere, el va lumina ochii slujitorilor săi. (Aleluia)

EVANGHELIA
Isus a tresăltat de bucurie în Duhul Sfânt.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,21-24
În ceasul acela, Isus a tresăltat de bucurie în Duhul Sfânt şi a spus: „Te preamăresc pe tine, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit celor mici. Da, Tată, pentru că aceasta a fost plăcerea ta. 22 Toate mi-au fost date de Tatăl meu şi nimeni nu ştie cine este Fiul, decât Tatăl, nici cine este Tatăl, decât Fiul şi acela căruia Fiul vrea să-i reveleze”. 23 Apoi, întorcându-se către discipoli, le-a spus aparte: „Fericiţi ochii care văd ceea ce vedeţi voi, 24 căci vă spun: mulţi profeţi şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, şi n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, şi n-au auzit”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: