Arhiva pentru iulie 4th, 2018

The Kelly Family – Who’ll Come With Me (David’s Song)

Who’ll come with me?
Don’t be afraid
I know the way

Who’ll sing with me?
Don’t be afraid
I’ll show the way

Who’ll dance with me
All through the world?
Don’t be afraid
I’ll show the way

We’ll go with you!
To search the way
To find your star
Who’ll come with us?
Don’t be afraid
We found the way

Who’ll fly with me
To reach a star?
Don’t be afraid
I know the way

Hello to all you young ones!
Our fondest hopes now rest in you
Remember there is nothing you can’t do!
So believe! And be brave!

Who’ll be my friend
And walk with me
And sing this song?
Who’ll love with me?
We’ll change the world
And set it free!

We’ll walk with you!
We’ll be your friends!
We’ll sing your song!
We know the way!

 

Suflet de copil

Pe cât de adevărat este că „Isus se află în agonie până la sfârșitul lumii”, pe atât de sigur este că mereu se va găsi un „suflet de copil” care să-l ajute să-și ducă crucea…

În fiecare zi avem șansa să întâlnim un nou Simon din Cirene… și să devenim, la rândul nostru, Simon din Cirene pentru Isus suferind în frații noștri!

Isus e ajutat sa isi duca crucea

1 În ceasul acela s-au apropiat de Isus discipolii şi i-au spus: „Oare cine este mai mare în împărăţia cerurilor?”. 2 Chemând la sine un copil, l-a pus să stea în mijlocul lor 3 şi le-a spus: „Adevăr vă spun, dacă nu vă veţi întoarce şi nu veţi deveni asemenea copiilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. 4Aşadar, cine se va umili asemenea acestui copil, acela va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor. 5 Şi oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte.

6 Dar oricine ar scandaliza pe unul dintre aceştia mai mici, care cred în mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât [o piatră] de moară trasă de măgar şi să fie aruncat în adâncul mării. 7 Vai lumii pentru scandaluri! Căci este inevitabil să vină scandalurile, dar vai omului prin care vine scandalul! 8Dacă mâna sau piciorul tău te scandalizează, taie-l şi aruncă-l de la tine! Căci este mai bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop decât, având amândouă mâinile şi amândouă picioarele, să fii aruncat în focul veşnic. 9 Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci este mai bine pentru tine să intri în viaţă cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în focul Gheenei. 10 Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri (Mt 18,1-10)

Te rog frumos să pleci

Pare incredibilă această „politețe”: „L-au rugat să plece din ținutul lor!” (Mt 8,34). L-au rugat, nu l-au bruscat, însă rezultatul a fost același: l-au refuzat pe Cristos. Întocmai cum facem și noi atunci când, prin gesturi de „politețe inutilă”, prin gesturi de multe ori „încreștinate”, refuzăm prezența lui Cristos în mijlocul nostru motivând că… e prea devreme pentru el, „a venit înainte de vreme”, încă nu avem timp pe care să-l pierdem cu el sau pentru el.

Atunci când ne comportăm ca niște „păgâni politicoși”, uităm „efortul” pe care Dumnezeu îl face pentru a ajunge la noi, uităm barierele pe care le distruge ca să ne vorbească de la inimă la inimă: traversează apele agitate, certând vântul și marea (cf. Mt 8,23-27); trece prin locul întunecat al cimitirului și al mormintelor, un loc considerat periculos și impur (cf. Mt 8,28); alugă diavoli și-i eliberează pe cei posedați (cf. Mt 8,29-32). El vine spre noi, ne purifică viața, ne eliberează de violență și noi îl rugăm, politicoși, să plece? Avem sau nu avem nevoie de Cristos? Suntem triști că am pierdut o „turmă de porci”?

Prea târziu te-am iubit...

regrete si rugaciuni„Te rog frumos să pleci. Da, știu cine ești, dar, te rog, nu mă chinui. Pleacă! Lasă-mă, te rog, mă voi descurca singur. Dacă vrei și crezi că merită, poți încerca să vii mâine. Cum vrei tu, Doamne. Dar nu promit că am să fiu mai disponibil. Acum, te rog frumos, pleacă!”, îi spunem și noi de atâtea ori lui Cristos împreună cu oamenii din ținutul gadarenilor. Suntem, împreună cu ei, păgâni politicoși. Pare incredibilă această „politețe”: „L-au rugat să plece din ținutul lor!” (Mt 8,34). L-au rugat, nu l-au bruscat, însă rezultatul a fost același: l-au refuzat pe Cristos. Întocmai cum facem și noi atunci când, prin gesturi de „politețe inutilă”, prin gesturi de multe ori „încreștinate”, refuzăm prezența lui Cristos în mijlocul nostru motivând că… e prea devreme pentru el, „a venit înainte de vreme”, încă nu avem timp pe care să-l pierdem cu el sau pentru…

Vezi articolul original 1.057 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat: