Lucrurile sunt simple și clare: 
dacă avem cu adevărat un suflet bun și pur 
ne bucurăm de bine și ne întristăm de rău. 
În schimb, dacă ne bucurăm de răul altuia 
și ne întristăm de binele lui, 
atunci suntem departe de Dumnezeu 
și de venirea sa în mijlocul nostru. Foarte departe!

Crăciunul, Nașterea Domnului, 
este în inima celui care în fața răului varsă lacrimi
iar în fața binelui și a iubirii tresaltă de bucurie, dansează!

În fața binelui și mai ales în fața prezenței lui Dumnezeu, binele absolut, omul pur se bucură ca un copil.

Crăciunul este sărbătoarea care ne smulge
din ghearele indiferenței și ale răutății, 
două bestii care devorează tot ce e mai bun în ființa umană.

Să avem suflet de copil: 
să plângem cu cei ce plâng
și să ne bucurăm cu cei care se bucură; 
să ne bucurăm de bine și să ne întristăm de rău; 
să dansăm și să ne bucurăm pentru viața și iubirea din noi,
dar să plângem păcatul și moartea din noi și din jurul nostru.                                              

(cfr. Mt 11, 16-19)

Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,16-19
În acel timp, Isus a început să vorbească mulţimii: „Cu cine voi compara această generaţie? Este asemenea copiilor care stau în pieţe şi strigă către alţii, zicând: ¹⁷ «V-am cântat din fluier şi n-aţi dansat, v-am cântat de jale, şi n-aţi bocit». ¹⁸ Căci a venit Ioan, care nu mănâncă şi nu bea, iar ei spun: «Are diavol». ¹⁹ A venit Fiul Omului, care mănâncă şi bea, iar voi spuneţi: «Iată un mâncăcios şi un băutor de vin, prieten cu vameşii şi păcătoşii!». Dar înţelepciunii i s-a dat dreptate după faptele ei”.

Cuvântul Domnului