Arhiva pentru mai 2nd, 2021

Cadouri transformate în lemne: lumină, căldură și hrană…

Să observăm copiii din jurul nostru:
ei sunt cea mai bună oglindă a inimii noastre
și a viitorului omenirii!

Ofer(ă)„un lemn” unui copil sărăc… Anul acesta transform cadourile de ziua mea în lemne – sursă de lumină, căldură și alimentație – pentru copiii săraci…

Să observăm copiii din jurul nostru… ei sunt cea mai bună oglindă a inimii noastre și a viitorului omenirii! Cei care doresc pot susține blogul și proiectele Paxlaur (în special ajutorul acordat copiilor săraci pentru a nu abandona școala și viața!) fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) sau RO03BTRLEURCRT0378224401 (EURO), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță

€7.00

Ce au în comun focul și cartea? Lemnul… 
Da, însă nu doar lemnul, ci și lumina, căldura, forța: 
așa cum focul cu puterea lui

poate lumina o încăpere,
încălzi o casă
și transforma alimentele în hrană, 
la fel și o carte bună are suficientă forță

pentru a lumina o minte, încălzi o inimă
și salva o viață,
hrănind-o și inspirând-o. 

Sunt mulți copii în jurul nostru – prea mulți! – care nu au nici căldură, nici lumină și nici alimente. Nu au nici lemne, nici cărți. Par lipsiți de speranță, de viitor. Să nu uităm că tocmai în acești copii, tocmai în viața lor se oglindesc viitorul și inima noastră!

Cum spuneam și cu alte ocazii, știu deja o parte din reacțiile cititorilor, reacții care încolțesc deseori și în mintea mea: e vina Statului (guvernat haotic timp de 30 de ani în privința educației, și nu numai) și/sau a părinților (bețivi, leneși, iresponsabili etc.). Dar mai știu și că în inimă noastră încolțește imaginea ochilor blânzi ai copiilor care suferă pe nedrept: unde sau care este vina lor pentru că s-au născut în astfel de condiții? Și de ce trebuie să sufere dacă cineva (adică noi, adică tu și eu!) poate face ceva pentru a-i salva pe ei și viitorul lor? Împreună putem rupe acest lanț al sărăciei și al ne-educației pentru a da lor, țării noastre și nouă înșine un viitor mai bun, o verigă de speranță.

Peste puțin timp va fi ziua mea (16 mai). Anul acesta transform cadourile de ziua mea în „lemne” – sursă de lumină, căldură și alimentație – pentru  copiii săraci… În scurt timp va fi și Ziua copilului (1 iunie). Unii copii vor sărbători chiar și în timp de pandemie. Alții, cei săraci, vor continua să sufere ne-sărbătorind niciodată nimic… Pentru ei pandemia aceasta a schimbat doar chipul suferinței, lacrimile și lipsurile amestecându-se în același mod, poate acum un pic mai ritmat.

Vă invit ca la urările și rugăciunile pe care le veți face de ziua mea, să adăugați (după bunăvoința și posibilitățile fiecăruia) „UN LEMN” pentru un copil sărac. Cine nu poate un lemn „întreg” e suficient să ofere și câteva surcele, un pic de rumeguș, câțiva bănuți… Împreună vom face o căruță cu lemne – poate două, trei, patru… – și vom alina suferința unor ființe mici. Împreună putem alina foamea și alunga întunericul din viața copiilor! Împreună putem să le încălzim viața și să le astâmpărăm foamea. Sunt prea mulți copii care plâng astăzi de foame, lipsiți de hrana pentru trup, dar și pentru suflet și minte… 

Dacă nu poți dărui nimic, roagă-te pentru acești copii și du mai departe vestea despre acest proiect. Dumnezeu va avea grijă ca tocmai prin tine proiectul să ajungă la inima celui care poate îngriji viitorul prin generozitatea sa.

Dacă puteți dărui mai mult decât UN LEMN, vă invit să transformăm proiectul acesta într-o „factură” sau în „lemne pentru o iarnă”… pentru acele case în care nu se aprinde becul sau nu se face niciodată focul sau nu se pornește niciodată căldura pentru că nu au cu ce să plătească factura.. sau deja au fost debranșați de la curent, de la gaz…

E un vis îndrăzneț, tocmai pentru că știu că și cei care oferă sunt oameni îndrăzneți. 

Ținând cont de bunăvoința arătată de cititori acestui blog față de alte proiecte Paxlaur, sper să putem oferi împreună copiilor de ziua lor, de 1 iunie, lumină, multă lumină pentru trup și pentru suflet, hrană pentru trup și minte… căldura inimii noastre generoase. Vă mulțumesc!

CONCRET

Puteți contribui la acest proiect donând un RON sau un Euro, cinci, șapte, zece… După posibilități, vă invit să susțineți acest proiect Paxlaur prin:

PayPal (paxlaur@yahoo.com);

RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu

RO03BTRLEURCRT0378224401 (EURO), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu.

Pentru donații materiale (alimente, lemne, cărți, rechizite etc.) sau pentru donații prin mandat poștal vă rog să mă contactați pentru detalii la adresa de email: paxlaur@yahoo.com. De asemenea, cine dorește să se apropie mai mult de o familie și să fie pus în contact direct cu copii în suferință pentru un ajutor sistematic (lunar, semestrial, anual) mă poate contacta prin același email. 

Vă mulțumesc din inimă!

PS. Când suntem îngrijorați în fața viitorului, să recitim aceste două fragmente din Sfânta Scriptură: 

Evanghelia după Sfântul Marcu 12,41-44;

Cartea Întâi a Regilor 17,8-16.

Vă invit să facem aceasta nu pentru că este la modă să strângem fonduri,
ci pentru ca solidaritatea să devină o modă:
a împărți cu cei săraci este adevăratul stil de a fi.


Să observăm copiii din jurul nostru…
ei sunt cea mai bună oglindă a inimii noastre
și a viitorului omenirii!


Data lansării acestui proiect: 1 mai 2021, ziua în care am fost chemați să ne unim în rugăciune și fapte de caritate pentru a depăși pandemia de coronavirus și consecințele ei prin „Maratonul de rugăciune în sanctuarele mariane”.

Durata proiectului: 1 – 31 mai 2021.

UNIC BENEFICIAR: viitorul nostru, acel viitor care acum suferă în cei mici și săraci.

NB: Oricât de mare ne-ar fi dorința ca niciun copil să nu mai sufere de frig, de întuneric și de foame, totuși acest proiect se dezice de orice tip de defrișare ilegală, de orice acțiune ilegală și nocivă pentru umanitate, insistând ca tot ajutorul acordat celorlalți să se facă în sintonie cu iubirea față de natură, față de Dumnezeu, față de om  și față de Doctrina Bisericii. Să ne amintim cuvintele ecumenice din Laudato si’ , nr.8: 

„Patriarhul Bartolomeu s-a referit îndeosebi la necesitatea ca fiecare să se căiască de propriul mod de a maltrata planeta, pentru că, „în măsura în care noi toți provocăm mici daune ecologice”, suntem chemați să recunoaștem „aportul nostru, mic sau mare, la tulburarea și la distrugerea mediului”. Cu privire la acest punct, el s-a exprimat în mod repetat în manieră fermă și stimulatoare, invitându-ne să recunoaștem păcatele împotriva creației: „că ființele umane distrug diversitatea biologică în creația lui Dumnezeu; că ființele umane compromit integritatea pământului și contribuie la schimbarea climatică, despuind pământul de pădurile sale naturale sau distrugând zonele sale umede; că ființele umane poluează apele, solul, aerul: toate acestea sunt păcate”. Pentru că „o crimă împotriva naturii este o crimă împotriva noastră și un păcat împotriva lui Dumnezeu” .

%d blogeri au apreciat: