Tot ceea ce Dumnezeu a vrut să transmită omului ne-a fost spus prin Isus Cristos. Revelația își are culmea în Cuvântul făcut trup. După ce de multe ori și în multe chipuri Dumnezeu ne-a vorbit prin profeți, „în zilele acestea din urmă ne-a vorbit prin Fiul său” (Evr 1,1-2). L-a trimis, așadar, pe Fiul său, Cuvântul cel veșnic, care luminează pe toți oamenii, ca să locuiască între oameni și să le descopere cele ascunse ale lui Dumnezeu (cf. In 1,1-18). Isus Cristos, Cuvântul făcut trup, trimis „om între oameni”, „vorbește cuvintele lui Dumnezeu” (cf. In 3,34) și „duce la bun sfârșit lucrarea mântuirii pe care i-a încredințat-o Tatăl” (cf. In 5,36; 17,4), ne învață Conciliul al II-lea din Vatican (Dei verbum, 4).
Mesajul pe care Dumnezeu îl transmite omului nu este o „cuvântare liniștitoare” sau un „discurs meșteșugit”, ci este o persoană: Isus Cristos, Fiul Omului care a urcat la Ierusalim şi a fost dat pe mâinile arhiereilor şi ale cărturarilor, care l-au condamnat la moarte. El, Domnul și învățătorul nostru, a fost batjocorit, biciuit şi răstignit, dar a treia zi a înviat din morți! Aceasta este credința noastră: în Isus Cristos care a venit ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulţi, Dumnezeu ne-a arătat și oferit „calea, adevărul și viața”, adică totul!
Pentru aceasta sfântul Ioan al Crucii spunea: „Cine ar vrea astăzi să-l întrebe pe Domnul sau să-i ceară o viziune sau o revelație nu doar că ar comite o nebunie, ci i-ar aduce o ofensă lui Dumnezeu, neuitându-se pe deplin la Cristos și mergând în căutarea unui alt lucru sau a unei alte noutăți. Domnul, în schimb, i-ar putea răspunde în acest mod: Dacă eu ți-am spus tot adevărul în Cuvântul meu, adică în Fiul meu, și nu am altceva să-ți arăt, cum pot să-ți răspund sau să-ți revelez altceva? Privește doar la el, în care eu ți-am spus și ți-am revelat totul, și vei afla în el mai mult decât ceri și dorești” (La montée du Carmel, L. II, cântul 22).
Cât de mare este riscul și pentru noi: credem în Cristos însă nu ne uităm pe deplin la el, nu-l cunoaștem, nu înțelegem prezența și misiunea lui. Riscăm zilnic să fim asemenea mamei fiilor lui Zebedeu: îl ascultăm pe Isus care ne vorbește de pătimirea și învierea sa, privim zeci de cruci cu care ne-am ornamentat casa (dar nu și sufletul!) și apoi îi cerem „lucruri” care nu au nimic în comun cu mântuirea.
„Nu știți ce cereți”, ne spune astăzi Cristos! Răspunzând rugăciunilor noastre îmbibate de dorința de a fi primii, de a fi „cineva”, el ne spune: „Ştiţi că cei care conduc neamurile le domină şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor. Între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi să fie sclavul vostru şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul vostru”.
Numai Isus din Nazaret
are cuvintele vieții veșnice!
Numai prin el și cu el
putem înțelege și împlini voința Tatălui.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 20,17-28
În acel timp, urcând Isus spre Ierusalim, i-a luat deoparte pe cei doisprezece discipoli şi le-a spus pe drum: 18 „Iată, noi urcăm la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâinile arhiereilor şi ale cărturarilor, îl vor condamna la moarte, 19 îl vor da pe mâinile păgânilor ca să fie batjocorit, biciuit şi răstignit, dar în a treia zi va învia!” 20 Atunci, s-a apropiat de el mama fiilor lui Zebedeu cu fiii ei, s-a prosternat înaintea lui ca să-i ceară ceva. 21 El i-a zis: „Ce vrei?” I-a spus: „Porunceşte ca aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta şi unul la stânga ta, în împărăţia ta!” 22 Atunci Isus, răspunzând, a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi potirul pe care am să-l beau eu?” I-au spus: „Putem”. 23 El le-a zis: „Potirul meu îl veţi bea, însă a sta la dreapta şi la stânga mea nu ţine de mine să dau, ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit de Tatăl meu”. 24 Când au auzit ceilalţi zece, au fost cuprinşi de indignare faţă de cei doi fraţi. 25 Dar Isus, chemându-i, le-a zis: „Ştiţi că cei care conduc neamurile le domină şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor. 26 Între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi să fie sclavul vostru 27 şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul vostru 28 aşa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi!”
Cuvântul Domnului
Vă aștept în continuare alături de proiectul Paxlaur: Frații mei mai mici (DETALII AICI despre copiii noștri). Să răsune în inima noastră și în lumea întreagă acest cuvânt al Domnului: „Tot ce ați făcut unuia dintre frații mei cei mai mici, mie mi‑ați făcut” (Mt 25).
Poți ajuta prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com;
sau prin Banca Transilvania:
cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu
cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.
Vă mulțumesc din suflet!
DĂRUIEȘTE SPERANȚĂ FRAȚILOR MEI MAI MICI
Oamenii au început să mintă, să fure și să înșele, dar „între voi să nu fie așa”. La tot pasul auzim despre oameni care și-au clădit viața pe nenorocirea și suferința altora, dar „între voi să nu fie așa”. Este suficient să deschidem pentru câteva clipe televizorul și-i vedem pe puternicii lumii cum se (z)bat să prindă mereu primele locuri, dar „între voi să nu fie așa”. Trăim înconjurați de oameni triști, aflați pe culmile disperării, pentru că nu au reușit să intre în topurile mondiale, pentru că nu își văd numele trecute în clasamentele acestei lumi, dar „între voi să nu fie așa”. Soții își părăsesc soțiile, mamele uită de copiii lor, fiii se răzvrătesc împotriva părinților și-i fac să sufere, familiile se destramă, dar „între voi să nu fie așa”. „Dar atunci, Doamne, între noi cum să fie? Cum să facem ca să reușim să-ți ascultăm cuvântul și…
Prea târziu te-am iubit... 