Cuvintele și faptele lui Isus ar trebuie să ne călăuzească spre o credință matură, stabilă. Totul a fost scris și transmis tocmai pentru ca noi să credem că Isus este cu adevărat Cristos, Fiul lui Dumnezeu și, crezând, să avem viață în numele lui (cf. In 20,31). Însă chiar și atunci când în inima noastră răsună răspunsul gărzilor: „Nimeni n-a vorbit vreodată ca omul acesta!” (In 7,46); chiar și atunci când în jurul nostru, părinții, rudele și prietenii aclamă: „Acesta este într-adevăr Profetul… Acesta este Cristos” (In 7,40-41); chiar și atunci noi continuăm să ne întrebăm: „Cine este acest Isus din Nazaret? De unde vine? Ce caută în viața noastră?” Și astfel în fața lui Isus lumea este împărțită. Noi înșine continuăm să fim dezbinați în inima noastră prin felul în care (nu!) ne trăim credința.

Totodată este îngrijorător că într-o lume care se consideră iubitoare de libertate și dispusă să moară pentru drepturile omului, Cristos este condamnat, exilat, fără să fie ascultat și cunoscut. Omul îl „condamnă la moarte” pe Cristos fără să știe cine este și ce a făcut! Cine îl mai apără astăzi pe Cristos? Cine și cum îl prezintă astăzi lumii pe Isus? Tu ce spui omului despre Cristos? Viața ta mărturisește că Isus este Domnul?

În Evanghelia după sfântul Ioan discuțiile despre mesianitatea lui Isus sunt precedate de invitația solemnă a Domnului: „Dacă îi este sete cuiva, să vină la mine și să bea; cel care crede în mine, după cum spune Scriptura, «râuri de apă vie vor curge din pieptul lui»”. Și imediat adaugă evanghelistul: „Aceasta o spunea despre Duhul pe care aveau să-l primească cei care cred în el” (In 7,37-39). Creștinii de la începutul Bisericii au înțeles că „nimeni nu poate să spună «Isus este Domnul» decât prin Duhul Sfânt” (1Cor 12,3). De fapt, însuși Cristos a spus că Duhul este cel care întipărește în noi adevărul despre Domnul: „Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăța toate și vă va aminti toate câte vi le-am spus eu” (In 14,26).

Mergând spre înviere, noi vrem să-l cunoaștem pe Cristos și să dăm mărturie despre el. Pentru aceasta ne reînnoim astăzi credința în Duhul Sfânt, Domnul și de viață dătătorul, cel care trezește credința noastră. Să ne întipărim în inimă adevărul proclamat de Cristos: „Dacă mă iubiți, veți păzi poruncile mele și eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna, Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi pentru că nu-l vede și nici nu-l cunoaște” (In 14,15-17). Duhul Sfânt să locuiască în inima noastră și să ne călăuzească spre cunoașterea și primirea lui Cristos cel veșnic viu.

Cel care crede în Dumnezeu, 
nu-l poate neglija în rugăciunile sale pe Duhul Sfânt, 
pe cel „care împreună cu Tatăl şi cu Fiul 
este adorat şi preamărit”. 
Când și cum invoci prezența Duhului Sfânt?

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 7,40-53
În acel timp, când au auzit cuvintele lui Isus, unii din mulţime au spus: „Acesta este într-adevăr Profetul!” ⁴¹ Alţii ziceau: „Acesta este Cristos!” Dar alţii spuneau: „Oare vine Cristos din Galileea? ⁴²Nu a spus oare Scriptura: Cristos vine din descendenţa lui David şi din Betleem, satul de unde era David?” ⁴³ Aşadar, s-a făcut dezbinare în popor din cauza lui. ⁴⁴ Unii dintre ei voiau să-l prindă, dar nimeni n-a pus mâna pe el. ⁴⁵ Atunci, gărzile s-au întors la arhierei şi farisei. Aceştia le-au zis: „De ce nu l-aţi adus?” ⁴⁶ Gărzile au răspuns: „Nimeni n-a vorbit vreodată ca omul acesta!” ⁴⁷ Fariseii le-au zis: „Nu cumva v-aţi lăsat amăgiţi şi voi? ⁴⁸ Oare a crezut în el cineva dintre conducători sau dintre farisei? ⁴⁹ Dar mulţimea aceasta care nu cunoaşte Legea este blestemată”. ⁵⁰ Nicodim, unul dintre ei, cel care venise mai înainte la el, le-a zis: ⁵¹ „Oare Legea noastră condamnă un om înainte de a-l judeca şi de a afla ce a făcut?” ⁵² I-au răspuns şi au zis: „Nu cumva eşti şi tu din Galileea? Studiază şi vezi că niciun profet nu s-a ridicat din Galileea!” ⁵³ Şi s-a dus fiecare la casa lui.

Cuvântul Domnului