Istoria mântuirii, de la Creație și până astăzi, este marcată de prezența Duhului Sfânt: la începuturi „duhul lui Dumnezeu plutea deasupra apelor” (Gen 1,2) iar astăzi același Duh Sfânt este oferit în dar oamenilor cu inima purificată. Catehismul Bisericii Catolice ne învață: „La sfârşitul potopului (al cărui simbolism se referă la Botez), porumbelul lăsat să zboare de către Noe se întoarce cu o ramură fragedă de măslin în cioc, semn că pământul poate fi locuit din nou. Când Cristos iese din apa botezului, Duhul Sfânt, sub chipul unui porumbel, se coboară peste El şi rămâne acolo. Duhul se coboară şi se odihneşte în inima purificată a celor botezaţi” (CBC, nr. 701).

Duhul Sfânt coboară și rămâne să se odihnească în inima curată a celor botezați, adică în inima noastră. Răscumpărați de Cristos, noi am devenit locuința Duhului Sfânt, templul său. Să ne amintim cuvintele Apostolului: „Nu știți că trupul vostru este templul Duhului Sfânt care locuiește în voi și pe care îl aveți de la Dumnezeu?” (1Cor 6,19). Cât de mare este darul cerului pentru omenire: îl avem mereu pe Duhul Sfânt prezent în viața noastră. El este forța creatoare, el este „Domnul și de viață dătătorul”, el este cel care reînnoiește fața pământului. În timp ce răutatea din om face ca pământul să fie din nou ca la începuturi, adică „neorânduit și plin de întuneric” (cf. Gen 1,2), Duhul Sfânt transformă viața noastră, reînnoiește zilnic inima noastră pentru ca pământul să poată fi locuit în continuare.

Trebuie să onorăm această prezență delicată și blândă – ca un porumbel – purtând în noi și în jurul nostru roadele sale, „umblând în duh”, după exemplul lui Cristos și după îndemnul Apostolului: „Umblați în duh și nu împliniți poftele trupului. Căci trupul dorește împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului: acestea se împotrivesc unul altuia așa încât nu puteți face [tot] ceea ce voiți… Faptele trupului sunt cunoscute. Acestea sunt: desfrânarea, necurăția, nerușinarea, idolatria, vrăjitoria, dușmăniile, cearta, gelozia, mâniile, ambițiile, discordiile, dezbinările, invidiile, bețiile, orgiile și cele asemănătoare acestora. Vă spun mai dinainte, așa cum v-am mai spus, că cei care practică astfel de fapte nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. În schimb, rodul Duhului este: iubirea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, bunăvoința, fidelitatea, blândețea, cumpătarea (Gal5,17-23).

Fără duhul lui Dumnezeu nu putem aduce roade pentru a face viața noastră și întreaga lume mai bune. Fără Duhul Sfânt nu putem spune „Isus este Domnul” (cf. 1Cor 12,3).

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 7,15-20
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Feriţi-vă de profeţii falşi care vin la voi în haine de oi, dar înăuntru sunt lupi răpitori! ¹⁶ După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare se culeg struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? ¹⁷ La fel, tot pomul bun face fructe bune, iar pomul rău face fructe rele. ¹⁸Un pom bun nu poate să facă fructe rele, niciun pom rău să facă fructe bune. ¹⁹ Orice pom care nu face fructe bune este tăiat şi aruncat în foc. ²⁰ Aşadar, după roadele lor îi veţi recunoaşte”.

Cuvântul Domnului