Arhiva pentru noiembrie 2022

Drumul speranței: cu Iosif de la Nazaret(-ul nostru) la Betleem(-ul lui)

În fiecare an, Adventul – sau Postul Crăciunului – ne pregătește pentru una dintre cele mai frumoase sărbători: Nașterea Domnului nostru Isus Cristos la Betleem. Pentru Crăciun, pentru întâlnirea cu Dumnezeu făcut om, trebuie să ne pregătim. De multe ori pregătim casa împodobind-o, ne pregătim trupul cu planurile de vacanță și de recreere, ne pregătim familia și prietenii cu cadourile pe care le cumpărăm pentru ei. Dar sufletul? Riscul este să mergem doar cu trupul spre Crăciun, doar cu casa și străzile împodobite, doar cu un calendar de vacanță, dar nu și cu sufletul. Uneori sufletul îl lăsăm în noiembrie și-l recuperăm după Anul Nou… sau prin primăvară, după sărbătoarea Paștelui. 

Vă invit să facem în aceste zile o călătorie: să mergem de la Nazaret la Betleem. Drumul pe care l-au parcurs Iosif și Maria, drumul celei mai dulci speranțe. Preacurata purtând în trupul și în inima ei Cuvântul întrupat, emoțiile unei mame tinere și speranța unei lumi întregi. Iosif, la rândul său, pășind plin de emoții și griji, plin de credință în cuvântul Domnului, ascultător fidel. Maria pășea pe drumul început cu acel „Fiat”, adică acel răspuns plin de smerenie și har: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Lc 1,38). Iosif, la rândul său, pășea pe drumul vieții acceptate prin acel „Fecit”, adică acea hotărâre smerită și curajoasă de a face voința lui Dumnezeu: „Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat-o la sine pe soţia lui” (Mt 1,24)[1].

Ce imagine frumoasă: Maria și Iosif împreună spre Betleem, spre împlinirea Scripturii, spre împlinirea timpului (cf. Lc 2,6). Ce dulce speranță călătorea cu ei de la Nazaret la Betleem în acele zile. Această dulce speranță a fost forța lor în fața dificultăților călătoriei. Adventul acesta ne oferă și nouă posibilitatea de a sta mai aproape de ei, de a trăi mai intens emoțiile întâlnirii cu Mesia, cu Dumnezeu întrupat, cu Isus Cristos. Să ascultăm pașii lor și pașii lui Dumnezeu venind spre omenire, venind spre noi.Călăuza noastră în acest drum să fie sfântul Iosif. El, cel numit „Lumina Patriarhilor” și „apărătorul neobosit al lui Cristos și al Bisericii”[2], să lumineze drumul nostru spre Betleem, spre Crăciun și să ne apere de rătăcire. Călătorind alături de el, simțim mai bine intensitatea unică, trăirile, speranța cu care el și sfânta Fecioară Maria așteptau nașterea lui Isus. Nimeni nu a simțit și nu a trăit ceea ce, prin har, i-a fost dat sfântului Iosif să trăiască: să-l iubească pe Isus cu inimă de tată[3]


[1] Cf. Francisco Vidal, De Nazaret a Belén: 111 Kilómetros, Didaskalos, Madrid 2020, pp. 33-35. 

[2] Cf. Litania în cinstea sfântului Iosif. Această Litanie a fost aprobată de Sfântul Pius al X-lea în 1909. Sfântul Părinte papa Francisc, la 1 mai 2021, a adăugat 7 noi invocații: „Custos Redemptoris” (Păzitorul Răscumpărătorului), „Serve Christi” (Slujitorul lui Cristos), „Minister salutis” (Slujitorul mântuirii), „Fulcimen in difficultatibus” (Sprijin în dificultăți), „Patrone exsulum” (Ocrotitorul migranţilor), „Patrone afflictorum” (Ocrotitorul mâhniţilor) și ”Patrone pauperum” (Ocrotitorul săracilor). Noile invocații sunt inspirate din reflecțiile Pontifilor legate de figura spirituală a patronului Bisericii Universale și au fost introduse în contextul Anului pe care Papa Francisc l-a dedicat sfântului Iosif (8 decembrie 2020 – 8 decembrie 2021). Cf. Papa Francisc, Scrisoarea apostolică Patris corde; Congregaţia pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, Scrisoare către preşedinţii conferinţelor episcopilor cu privire la noi invocaţii în Litaniile în cinstea Sfântului Iosif, Vatican, 1 mai 2021. Documentul și noua Litanie în cinstea sfântului Iosif le puteți găsi AICI: https://paxlaur.com/iosif-in-lume/.

[3] Cf. Papa Francisc, Scrisoarea apostolică Patris corde. AICI puteți citi Scrisoarea în limba română: https://paxlaur.com/iosif-in-lume/.

Un lucru este sigur: Domnul (re)vine!

Domnul vine!
Nu știm când,
dar știm cum: glorios.
Nu știm când,
dar știm de ce: să judece omenirea.
Nu știm când,
dar știm ce avem de făcut: să veghem,
să fim pregătiți. 

(cf. Mt 24,37-44)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 24,37-44
În acel timp, Isus le-a răspuns discipolilor săi: „Cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi venirea Fiului Omului: 38 căci, cum era în acele zile dinaintea potopului, când oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua în care Noe a intrat în arcă 39 şi nu şi-au dat seama până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului. 40 Atunci vor fi doi pe câmp: unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat; 41 două vor măcina la moară: una va fi luată, iar cealaltă, lăsată. 42Vegheaţi, aşadar, căci nu ştiţi în ce zi vine stăpânul vostru! 43 Dar aceasta s-o ştiţi: dacă ar şti stăpânul casei la care strajă vine hoţul, ar veghea şi nu ar lăsa să i se spargă casa. 44 De aceea, fiţi şi voi gata, pentru că Fiul Omului vine în ceasul la care nu vă gândiţi!”

Cuvântul Domnului