Arhiva pentru iunie 2023

E prima dată când aud Evanghelia asta și vreau să o vestesc din toată inima, cu toată viața

Așa trebuie să fie
când ascultăm Evanghelia
și când o predicăm:
ca și cum am fi primii
care l-am întâlnit pe Cristos
și-l prezentăm lumii.
Să predicăm cu pasiune,
cu inima,
cu viața!

(cf. Mt 10,26-33)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,26-33
În acel timp, Isus i-a trimis pe cei doisprezece, poruncindu-le: „Nu vă temeţi de oameni, căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut! 27 Ceea ce eu vă spun în întuneric spuneţi la lumină şi ceea ce vă spun la ureche predicaţi de pe acoperişuri! 28 Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul! Temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să piardă şi trupul, şi sufletul în Gheenă! 29 Oare nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi niciuna dintre ele nu cade pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. 30 Vouă însă vă sunt numărate toate firele de păr de pe cap. 31 Aşadar, nu vă temeţi! Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii. 32 Oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. 33Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”.

Cuvântul Domnului

15 ani: mulțumesc, Doamne! Mulțumesc, om bun!

Cam cât înseamnă 15 ani? Multe zile, ore, clipe, locuri, chipuri, slujiri, Dumnezeu… Mult Dumnezeu! Mulți oameni! Multe slujiri! Multă binecuvântare!

Câți oameni în 15 ani! Câtă iubire, prietenie și iertare primite și dăruite… Câte gesturi și cuvinte dăruire și primite… Ce binecuvântare fiecare om, fiecare prieten, fiecare coleg! Ce binecuvântare familia! Câți oameni minunați pe drumul celor 15 ani…

Dar mai ales cât Dumnezeu, cât har primit și dăruit! Câtă binecuvântare! Cât de fascinant este un Dumnezeu care te însoțește înconjurat de îngeri, de sfinți și oameni…

Câte zile și nopți în 15 ani! Câte punți construite și câte poteci rătăcite! Lumini și umbre, găsiri și rătăciri, virtuți și păcate, fericire și lacrimi…

Câte sacramente! Câte celebrări! Câtă comuniune cu oamenii fericiți sau triști, copii sau tineri, adulți sau bătrâni! Câtă alinare pentru un bolnav, câtă tăcere în fața morții, câtă neputință în fața copilului bolnav! Cât mister în fiecare Botez, Căsătorie, Spovadă, Liturghie. Câtă credință și speranță în fiecare Maslu…

Câte slujiri tăcute sau zgomotoase, câte căutări, câte neliniști! Câtă singurătate plină de Dumnezeu și de oameni, câtă rugăciune. Câtă liniște când te rogi plângând! Dar și ce adiere plăcută când cerul îți răspunde! Ce înmiresmate sunt binecuvântările! Ce forță are credința: ți-l coboară pe Dumnezeu în inimă, îți umple inima de cer…

Câte locuri, câte minuni, câtă noutate. Câtă minunăție din opera lui Dumnezeu! Cât Dumnezeu în toată creația descoperită…

Câtă fericire! Fericit că l-am căutat pe Dumnezeu și l-am (re)găsit într-un om, într-o Ostie, într-un Cuvânt, într-o prietenie, într-o iertare, într-o împăcare, într-o îmbrățișare, într-o suferință, într-o bucurie… În tot!

Cam asta înseamnă 15 ani de preoție: multe zile, ore, clipe, locuri, oameni, familii, chipuri, sacramente, Dumnezeu… Mult Dumnezeu! Mult, mult de tot, și totuși atât de puțin. Rămâne încă atât de mult Dumnezeu și sacru de descoperit, de iubit, de trăit, de împărtășit, de predicat… Mult!

Rămâi cu mine, Doamne, în cât a mai rămas din timp, din har, din slujire, din oameni, din locuri. Rămâi cu mine, Doamne, și ține-mi inima în mâna ta ca zilnic să-ți simt prezența și mângâierea. Zilnic să-mi fii primul și ultimul gând! Zilnic să-ți spun: „Mulțumesc, Doamne! Mulțumesc, pentru tot, pentru tot harul și tot omul bun din viața mea! Merg înainte, Doamne. Merg oriunde, Doamne, numai promite-mi că vii cu mine”.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh!

La mulți ani tuturor colegilor și tuturor sărbătoriților din această zi dedicată sfântului Ioan Botezătorul!

Lucrurile nu sunt ușoare, dar sunt clare și posibile!

Iertarea
este componentă indispensabilă a vieții,
întocmai ca iubirea, prietenia.
Iertarea este necesară
pentru ca ceea ce trăim
să fie adevărată viață.
Dăruind și primind
iertare, iubire, prietenie
ne umplem deja de Veșnicie.

(cf. Mt 6,7-15)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 6,7-15
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: „Când vă rugaţi, nu spuneţi multe, ca păgânii care cred că vor fi ascultaţi pentru vorbăria lor! 8 Aşadar, să nu vă asemănaţi cu ei, căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie înainte ca să-i cereţi! 9 Voi deci aşa să vă rugaţi: «Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău! 10 Vie împărăţia ta! Facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ! 11Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi 12 şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! 13 Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de Cel Rău!» 14 Căci dacă voi iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru ceresc vă va ierta, 15 însă, dacă nu-i veţi ierta pe oameni, nici Tatăl vostru nu va ierta greşelile voastre”.

Cuvântul Domnului