Abia acum am înțeles:
atunci când mă uit la el mă văd pe mine.
Suntem ca doi frați gemeni: unul e oglinda celuilalt!
Pot spune că în această vară am simțit cel mai bine ce înseamnă „Ad Jesum per Mariam” – La Isus prin Maria. Mai întâi, în luna iulie, am vizitat sanctuarul marian din Knock (Irlanda). Apoi la începutul lunii august am participat la Festivalul Tinerilor de la Medjugorje, vizitând și micul Lourdes, sanctuarul de la Vepric. La 15 august, chiar dacă nu am putut participa la pelerinajul dicezan de la Cacica, m-am bucurat să sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului alături de familie în cadrul comunității din Barați, un alt loc de cult dedicat sfintei Fecioare Maria (deși hramul bisericii este Coborârea Duhului Sfânt). După câteva zile petrecute în familie, am mers spre un alt loc marian, un sanctuar în toată puterea cuvântului: Fatima (Portugalia).
Așadar, lunile iulie și august au fost luni dedicate în mod special sfintei Fecioare Maria și locurilor în care i se aduce laudă lui Dumnezeu pentru „lucrările mari pe care le-a făcut privind la smerenia slujitoarea sale”, buna noastră mamă, Maria.
Însă luna septembrie, mai exact perioada 5-14, m-a purtat prin Maria la Isus și am ajuns în Țara Sfântă. De fapt, despre aceasta voiam să scriu astăzi. Prin harul Domnului și bunăvoința unor prieteni romani am ajuns pentru a doua oară în Țara Sfântă și am putut fi atins de pământul și aerul și apa și lumina care au umplut viața pământească a Mântuitorului. Au fost multe lucruri și locuri noi, frumoase.
Trebuie să spun că Galileea mi-a rămas și acum la inimă mai mult decât Ierusalimul. Prima dată eram nerăbdător să ajung la Ierusalim pentru că nu știam ce mă așteaptă acolo. Acum nu aș mai fi vrut să las liniștea lacului Genezaret și splendoarea muntelui Fericirilor. Mi-ar fi plăcut să rămânem acolo mereu, dar „trebuia să urcăm și la Ierusalim”.
Ca și data trecută și acum m-am întrebat: „Ce a găsit Dumnezeu frumos, bun în acest loc de l-a ales și îl iubește atât de mult”?! Ce poate fi frumos în acel haos, aglomerație, într-un loc înconjurat de un deșert?! Cum de a ales tocmai locul acesta atât de controversat și disputat între evrei, creștini și musulmani? Cum să iubești un loc în care și frații ajung să se teamă unii de alții?! Uneori spuneam în glumă: „Cu siguranță Dumnezeu era obosit după toată creația și după toate cele întâmplate cu Adam și Eva și apoi cu toți ceilalți până la Noe și a făcut această alegere într-un moment nepotrivit”. Doamne, iartă-mi păcatul și gândul rău! Eu o spuneam în glumă, nedumerit de ceea ce vedeam în jur. Nu înțelegeam amestecul de pace și război din acel loc. Nu înțelegeam învălmășeala dintre sacru și profan, dintre religii. Nu înțelegeam lipsa iubirii și preaplinul sentimentului de ură, dușmănie. Eu voiam un Ierusalim curat, liniștit, plin de pace și armonie, dar am găsit că tu ai ales un Ierusalim murdar, zbuciumat de patimi, de război, de dușmănii…
Însă Domnul s-a îndurat de mine și de zbuciumul meu și în tăcerea serii, de pe muntele măslinilor, privind spre Ierusalim, Domnul m-a ajutat să înțeleg de ce a ales și de ce iubește Ierusalimul. Domnul iubește Ierusalimul și l-a ales, ba chiar a murit „în” el și pentru el, tocmai pentru că Ierusalimul este imaginea perfectă a omului, a mea și a ta. Ierusalimul, cu toată agitația zilei și liniștea nopții, cu mizeria și curăția lui, cu pacea și războiul din el, redă ca o fotografie perfectă ceea ce este omul, ceea ce suntem noi. Doar noi și Ierusalimul putem fi atât de contradictorii, atât de diferiți de la o „clipă” la alta. Noi suntem pace și război, iubire și ură, iertare și dușmănie, mizerie și strălucire… Ierusalimul îi amintește Domnului de noi, iar noi îi amintim Domnului de Ierusalim.
De fapt, noi suntem noul Ierusalim, noul Templu. Noi suntem templul Duhului Sfânt iar Domnul vrea să locuiască în noi, să ne purifice. Suntem noi cei care nu ne lăsăm purificați, împăcați. Suntem noi cei care ne răzvrătim împotriva ordinei. Și așa cum Domnul a plâns asupra Ierusalimului, plânge astăzi asupra noastră:… Să ne lăsăm adunați de el, salvați de el, împăcați de el și cu el. Amin!
Deo gratias! Binecuvântat să fie Dumnezeu în veci pentru tot binele pe care mi l-a făcut!
PS. Sper ca timpul să-mi îngâduie și să revin cu detalii despre trăirile din sanctuarele mariane și despre ceea ce a însemnat al doilea pelerinaj în Țara Sfântă, mai ales că de data aceasta am prins (sau am fost prinși de) furtuna de nisip (un eveniment destul de rar) și anul nou evreiesc, cu toată agitația și revolta de pe esplanada templului (revoltă și agitație care continuă și astăzi deși au trecut două săptămâni). A fost adrenalină maximă când am ieșit de acolo escortați de soldați, auzindu-se pe fundal împușcături, țipete, huiduieli, toate cu iz de gaz lacrimogen. Dar despre asta într-o altă povestire!
Sâmbăta, 26 septembrie 2015
Sâmbata din saptamâna a 25-a de peste an
Ss. Cosma si Damian, m. *; Ghedeon
Zah 2,5-9.14-15a; Ps Ier 31,10.11-12ab.13; Lc 9,43b-45LECTURA I
Iată, eu vin şi locuiesc în mijlocul tău!
Citire din cartea profetului Zaharia 2,5-9.14-15a
Mi-am ridicat ochii şi m-am uitat şi, iată, era un om care avea în mână o funie de măsurat! 6 Eu am spus: „Unde mergi?” El mi-a zis: „Să măsor Ierusalimul, ca să văd care este lăţimea lui şi care este lungimea lui”. 7 Iată, îngerul care vorbea cu mine a ieşit şi un alt înger i-a ieşit în întâmpinare. 8 El i-a zis: „Fugi şi spune-i tânărului acestuia: «Ierusalimul va fi locuit precum cetăţile deschise datorită mulţimii de oameni şi de animale din mijlocul lui. 9 Iar eu voi fi pentru el – oracolul Domnului – ca un zid de foc de jur împrejur; voi fi gloria sa în mijlocul lui”. 14 Bucură-te şi veseleşte-te, fiică a Sionului, căci, iată, eu vin şi voi locui în mijlocul tău – oracolul Domnului.15a Se vor alipi multe neamuri de Domnul în ziua aceea şi vor fi poporul meu şi eu voi locui în mijlocul tău”.Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ier 31,10.11-12ab.13 (R.: cf. 10d)
R.: Domnul ne păzeşte aşa cum păstorul îşi păzeşte turma.10 Ascultaţi, neamuri, cuvântul Domnului,
faceţi-l cunoscut în insulele îndepărtate şi spuneţi:
„Cel care l-a împrăştiat pe Israel îl adună
şi îl păzeşte ca păstorul turma sa!” R.11 Căci Domnul l-a eliberat pe Iacob,
l-a răscumpărat din mâna unuia mai puternic decât el.
12ab Ei vor veni şi vor cânta de bucurie pe înălţimile Sionului;
vor alerga spre bunătatea Domnului. R.13 Atunci, fecioara se va veseli la joc, şi tinerii şi bătrânii împreună;
voi schimba jalea lor în veselie,
îi voi mângâia şi-i voi umple de bucurie în durerea lor. R.ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. 2Tim 1,10
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)EVANGHELIA
Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor. Discipolilor le era frică să-l întrebe despre cuvântul acesta.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 9,43b-45
În timp ce toţi se mirau pentru toate câte le făcea, Isus le-a spus discipolilor săi: „Ascultaţi cu atenţie cuvintele acestea: Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor”. 45 Însă ei nu înţelegeau cuvântul acesta, căci era nelămurit pentru ei, ca să nu-l priceapă, şi le era frică să-l întrebe despre cuvântul acesta.Cuvântul Domnului
