Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Archive for the ‘Predici si meditatii’ Category

Să învățăm de la o mamă, de la o femeie minunată

Posted by Paxlaur pe 20/08/2017

iubire de mamaAstăzi suntem chemați să învățăm de la o mamă, de la femeia care a fost admirată de Isus şi apreciată cu aceste cuvinte: „O, femeie, mare este credinţa ta”! Dar prin câte a trecut sărmana ca să ajungă la această apreciere şi mai ales să asculte cuvintele „Să fie cum vrei tu!” și fiica ei să fie vindecată (cf. Mt 15,28).

O primă încercare peste care a trecut este necunoaşterea. Este uimitor cum ea, o străină, ajunge la cunoaşterea identităţii lui Isus. A aflat cine este cel care străbate ţinuturile sale şi i se adresează cu acest apelativ: „Îndură-te de mine, Doamne, Fiul lui David” (Mt 15,22). A găsit apelativul potrivit: Doamne, Fiul lui David. L-a întâlnit pe Dumnezeu, l-a cunoscut, s-a apropiat de el și i-a spus pe nume. Noi îl cunoaștem pe Dumnezeu? Cum ne adresăm Domnului în rugăciunile noastre?

Ceea ce urmează, din exemplul mamei din evanghelie, este şi mai vrednic de uimire. O adevărată lecţie de speranţă. După ce a apelat la Isus cu măreţul nume de Domn şi Fiu al lui David, ne-am fi aşteptat ca Mântuitorul să o admire imediat şi să-i vină în ajutor. Erau puţini cei care-l recunoşteau şi i se adresau cu acest nume. Însă nu se întâmplă aşa. Dimpotrivă, Isus se comportă ca şi cum nu ar fi auzit. Dar femeia nu se descurajează, ci luptă. Insistă atât de mult, încât ucenicii se văd nevoiţi să intervină ca Domnul să facă ceva pentru că altfel nu scapă de ea, de strigătele ei. Şi din nou, chiar şi la intervenţia ucenicilor, Isus refuză: „Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel”. A fost cea de-a doua lovitură pentru femeie. Însă nici de data aceasta nu s-a lăsat doborâtă, ci a venit, s-a prosternat în faţa lui și i-a spus: „Doamne, ajută-mă”! Şi primeşte cel de-al treilea refuz din partea lui Isus: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei” (cf. Mt 15,24).

Câţi dintre noi am mai fi îndrăznit ceva şi după această replică? Ne-am fi retras poate trişti, lipsiţi şi de această ultimă speranţă de care ne agăţasem: o minune făcută de Cristos. Noi poate am fi renunţat. Însă mama din evanghelie nu a renunţat. Ba mai mult, ea găseşte un răspuns plin de înţelepciune şi credinţă: „Da, Doamne…”. Aici este esenţialul. Da, Doamne… ai dreptate. Nu sunt vrednică. Nu merit. Da, Doamne, am putea spune şi noi, nu suntem vrednici din cauza păcatelor noasatre, însă… tu poţi să faci această minune! „Da, Doamne”, a spus femeia şi a adăugat, „dar şi căţeii mănâncă firimiturile care cad de pe masa stăpânilor lor”. Îi dă dreptate lui Dumnezeu (ceea ce ar trebui să facem şi noi mai des!) şi îi spune că dacă nu poate primi o pâine întreagă, măcar o firimitură să primească şi ea. E plină de speranţă. Dragostea ei de mamă nu o lasă să se descurajeze şi se aruncă în luptă pentru fiica ei. Şi reuşeşte!


Nu te descuraja în rugăciunile tale
și-l vei auzi pe Domnul:
„Mare este credinţa ta! Să fie cum vrei tu!” (cf. Mt 15,28).


20 august 2017 

† DUMINICA a 20-a de peste an
Ss. Bernard, abate, înv.; Samuel, profet
Is 56,1.6-7; Ps 66; Rom 11,13-15.29-32; Mt 15,21-28

LECTURA I
Pe fiii străinilor îi voi face să vină la muntele meu cel sfânt.
Citire din cartea profetului Isaia 56,1.6-7
Aşa vorbeşte Domnul: „Păziţi judecata şi faceţi dreptatea, căci mântuirea mea este aproape să vină şi dreptatea mea, să se dezvăluie! 6 Iar pe fiii străinilor care se alipesc de Domnul ca să-i slujească, să iubească numele Domnului şi să devină slujitorii lui, tuturor celor care păzesc sabatul ca să nu fie profanat şi care ţin cu tărie alianţa mea, 7 îi voi face să vină la muntele meu cel sfânt, îi voi face să se bucure în casa mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi plăcute pe altarul meu, întrucât casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate popoarele”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 66(67),2-3.5.6 şi 8 (R.: 4)
R.: Să te laude popoarele, Dumnezeule, să te laude toate popoarele!

2 Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze;
să-şi îndrepte spre noi faţa senină,
3 ca să fie cunoscută pe pământ calea ta,
şi mântuirea ta, la toate popoarele! R.

5 Să se veselească şi să strige de bucurie neamurile,
pentru că judeci popoarele cu dreptate
şi călăuzeşti neamurile pe faţa pământului! R.

6 Să te laude popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele să te laude!
8 Să ne binecuvânteze Dumnezeu
şi să se teamă de el toate marginile pământului! R.

LECTURA A II-A
Darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 11,13-15.29-32
Fraţilor, vouă, neamurilor – vă spun -, întrucât eu sunt Apostolul Neamurilor, îmi laud slujirea, 14 că poate voi trezi gelozia celor din neamul meu şi voi duce la mântuire pe unii dintre ei. 15 Căci dacă îndepărtarea lor a dus la împăcarea lumii, ce va fi reprimirea lor, dacă nu o înviere din morţi? 29Căci darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile, 30 deoarece, aşa cum voi odinioară nu aţi ascultat de Dumnezeu, iar acum, în urma neascultării lor, aţi aflat îndurare, 31 la fel şi ei nu au ascultat acum, ca, prin îndurarea faţă de voi, să afle şi ei îndurare acum. 32 Căci Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare, ca să se îndure de toţi.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 4,23
(Aleluia) Isus predica evanghelia împărăţiei şi vindeca orice suferinţă în popor. (Aleluia)

EVANGHELIA
Femeie, mare este credinţa ta!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 15,21-28
În acel timp, ieşind de acolo, Isus s-a retras în părţile Tirului şi Sidonului 22 şi, iată, o femeie canaaneană a ieşit din ţinuturile acelea şi a strigat: „Îndură-te de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este chinuită cumplit de diavol!” 23 Dar el nu i-a răspuns niciun cuvânt. Apropiindu-se, discipolii lui îl rugau: „Trimite-o, pentru că strigă în urma noastră!” 24 El, răspunzând, a zis: „Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel”. 25 Dar ea a venit, s-a prosternat înaintea lui şi a spus: „Doamne, ajută-mă!” 26 El a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei”. 27 Dar ea i-a spus: „Da, Doamne, dar şi căţeii mănâncă firimiturile care cad de pe masa stăpânilor lor!” 28 Atunci Isus, răspunzând, i-a spus: „O, femeie, mare este credinţa ta! Să fie cum vrei tu!” Şi, din acel ceas, fiica ei a fost vindecată.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii, Rugaciune | Etichetat: , , , , , , , , | Leave a Comment »

Te-am ales cu o inimă de copil, cu inimă dezinteresată

Posted by Paxlaur pe 19/08/2017

Amintiri din copilărie„Dacă vi se va părea greu să slujiţi Domnului, alegeţi pentru voi astăzi pe cine să slujiţi… Dar eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul” (Ios 24,15). Alegeți astăzi pe cine vreți să slujiți. Alegeți. Trebuie să facem astăzi această alegere pe care apoi să o reînnoim zilnic.

Despre necesitatea alegerii însuși Cristos ne amintește: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul și îl va iubi pe celălalt, sau va ține la unul, iar pe celălalt îl va disprețui. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și mamonei” (Mt 6,24).

Dacă privim în viața poporului ales și în viața noastră ne dăm seama că de fapt, nu alegerea în sine este grea, ci statornicia. Și noi, ca și ei, am spus deseori: „Noi îl vom sluji pe Domnul Dumnezeul nostru şi vom asculta glasul lui” (Ios 24,24). Însă știm cu toți cât de nestatornici au fost în această slujire, în a asculta de glasul Domnului. Noi înșine, viața noastră, dă mărturie despre lipsa fidelității în slujirea Domnului. Ce ne lipsește sau ce ar putea să ne ajute, să ne mențină pașii pe calea vieții, în statornicie?

În primul rând ar trebui să ne întipărim în inimă și în minte suferințele prin care suntem nevoiți să trecem atunci când încercăm să trăim cu inima împărțită. Însă, din păcate, uităm prea repede durerea pe care o producem în noi și în inimile celor din jurul nostru atunci când credem că putem sluji și lui Dumnezeu și mamonei, binelui și răului, adevărului și minciunii. Încercând să salvăm aparențele nu facem altceva decât să trecem de la o sufetință la alta. Ne amăgim și ne pierdem liniștea vieții. Ba chiar întreaga viața, ba chiar veșnicia, dacă nu redescoperim calea spre statornicie.

Dacă l-am ales pe Dumnezeu, atunci astăzi să reînnoim alegerea noastră împreună cu făgăduințele noastre de la botez și să ne lepădăm de Satana, de tatăl minciunii și al ipocriziei, să ne lepădăm de toate faptele celui rău și de toată trufia lui și să umblăm în siceritatea inimii, strigând: „Eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul” (Ios 24,15).

În al doilea rând, privind viața noastră în lumina fragmentului evanghelic, înțelegem că această alegere de a-l sluji pe Domnul trebuie făcută cu o inimă de copil, cu inimă dezinteresată. Tot ceea ce trebuie să ne dorim atunci când îl alegem pe Dumnezeu este fericirea veșnică. Să nu ne temem să lepădăm din viața noastră orice alt interes. Să-l alegem pe Domnul liberi și dezinteresați, cuprinși de bucuria unui copil care-și îmbrățișează tatăl. Da, când îl alegem pe Domnul, alegem să ne iubim Tatăl care, înainte de a-l alege noi, ne-a ales și ne-a iubit și ne-a primit în marea sa familie: „Dumnezeu ne-a ales în Cristos mai înainte de întemeierea lumii… mai înainte rânduindu-ne spre înfiere” (Ef 1, 4.5).


Am fost aleși,
suntem iubiți
și dragostea lui Dumnezeu
ne dă curajul să reînnoim alegerea noastră,
spunând și astăzi:
„Eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul” (Ios 24,15).


19 august 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 19-a de peste an
Ss. Ioan Eudes, pr. *; Sixt al III-lea, pp.
Ios 24,14-29; Ps 15; Mt 19,13-15

LECTURA I
Alegeţi pentru voi astăzi pe cine să slujiţi!
Citire din cartea lui Iosue 24,14-29
În zilele acelea, Iosue a spus atunci întregului popor: „Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-i cu integritate şi în adevăr! Îndepărtaţi-vă de dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului! 15 Dacă vi se va părea greu să slujiţi Domnului, alegeţi pentru voi astăzi pe cine să slujiţi: dacă pe dumnezeii pe care i-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu sau pe dumnezeii amoreilor care locuiesc în ţara voastră! Dar eu şi casa mea îl vom sluji pe Domnul. 16Poporul a răspuns: „Departe de noi să-l părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei! 17 Căci Domnul Dumnezeul nostru, el ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa sclaviei; el a făcut înaintea ochilor noştri acele semne mari şi ne-a păzit pe toate căile pe care am umblat şi printre toate popoarele prin mijlocul cărora am trecut. 18 El a alungat toate popoarele, pe amoreii care locuiau în ţară înaintea noastră. Şi noi îl vom sluji pe Domnul, căci el este Dumnezeul nostru”. 19 Iosue a zis poporului: „Nu veţi putea să slujiţi Domnului, căci este un Dumnezeu sfânt, un Dumnezeu gelos; nu va ierta fărădelegile şi păcatele voastre. 20 Dacă îl veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji dumnezeilor străini, el se va întoarce, vă va face rău şi vă va nimici, după ce v-a făcut bine”. 21 Poporul i-a zis lui Iosue: „Nu! Noi îl vom sluji pe Domnul!” 22 Iosue a zis poporului: „Voi sunteţi martori împotriva voastră că l-aţi ales pe Domnul ca să-i slujiţi”. Ei au răspuns: „Suntem martori!”. 23 „Acum îndepărtaţi-i pe dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul Dumnezeul lui Israel!” 24 Poporul i-a zis lui Iosue: „Noi îl vom sluji pe Domnul Dumnezeul nostru şi vom asculta glasul lui”. 25 În ziua aceea, Iosue a făcut o alianţă cu poporul; le-a dat hotărâri şi judecăţi la Sihem. 26 Iosue a scris aceste lucruri în Cartea Legii lui Dumnezeu. A luat o piatră mare şi a ridicat-o acolo, sub stejarul care era lângă sanctuarul Domnului. 27 Iosue a zis întregului popor: „Iată, piatra aceasta va fi martor împotriva noastră, căci a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus Domnul; ea va fi martor împotriva voastră, ca să nu-l trădaţi pe Dumnezeul vostru”. 28 Iosue a lăsat poporul să plece, fiecare la moştenirea lui. 29 După aceste lucruri, Iosue, fiul lui Nun, slujitorul Domnului, a murit. El avea o sută zece ani.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 15(16),1-2a şi 5.7-8.11 (R.: 5a)
R.: Tu, Doamne, eşti partea mea de moştenire.

1 Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că îmi caut refugiu în tine!
2a I-am spus Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu”.
5 Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea. R.

7 Îl binecuvântez pe Domnul, care m-a sfătuit,
la aceasta până şi noaptea mă îndeamnă inima.
8 Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

11 Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii depline
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai revelat celor mici misterele împărăţiei! (Aleluia)

EVANGHELIA
Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la mine, căci împărăţia cerurilor este a acelora care sunt ca ei!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 19,13-15
În acel timp, i-au adus lui Isus copii, ca să-şi pună mâinile peste ei şi să se roage, dar discipolii îi mustrau. 14 Însă Isus le-a zis: „Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la mine, căci împărăţia cerurilor este a acelora care sunt ca ei!” 15 Şi, punându-şi mâinile peste ei, a plecat de acolo.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Cea mai frumoasă învățătură despre familie

Posted by Paxlaur pe 18/08/2017

sot si sotie_mire si mireasa_familieCuvântul Domnului ne poartă spre cea mai frumoasă învățătură despre familie: „Omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup” (Mt 19,5). Bărbat și femeie i-a creat și doar bărbat și femeie vor constitui un singur trup.

Același Domn Cristos este cel care spune: „Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6). Să fim atenți la cuvintele care însoțesc această „poruncă” a Mântuitorului: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter” (Mt 19,8-9). La început nu a fost așa și nici acum nu trebuie să fie altfel. Nu trebuie să lăsăm să fie distrusă familia, cel mai important element al Bisericii și al societății, de „împietrirea inimii”.

Să luăm aminte: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. Ce poate fi neclar aici? Nu, Cristos nu arată cu degetul, nu condamnă și nici noi nu trebuie să condamnăm familiile care au trecut prin drama falimentului căsătoriei. Problema ridicată aici este cea a divorțaților recăsătoriți. Este un teren foarte sensibil și de aceea nimeni nu are dreptul să judece fără să cunoască situația în toată complexitatea ei. Însă după ce sunt cunoscute toate elementele, Biserica trebuie să arate linia de urmat și să spună cu claritate care este adevărul despre familie, despre căsătorie, despre cei divorțați și recăsătoriți. Biserica trebuie să ajute oamenii, trebuie să facă lumină și diferență între cazurile de concubinaj și căsătorie, între căsătoriile falimentare și căsătoriile nule. Avem nevoie de lumină și de claritate în viața noastră. Nu putem trăi în întuneric.

Lumina și claritatea asupra vieții și asupra statutului unei persoane fac parte din misiunea evangheliei și a Bisericii. Evanghelia a fost mereu clară și clară este și în această zi. Cristos nu a spus da și nu în același timp: „Credincios este Dumnezeu: cuvântul nostru față de voi nu este da și nu. Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a fost predicat între voi, prin noi, nu este da și nu, ci în el este numai da” (cf. 2Cor 1,18-19 ). Cât de clar și hotărât Cristos spune și astăzi lucrurilor pe nume: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”! De ce trebuie noi să interpretăm și să răstălmăcim și să găsim scuze pentru a păcătui?! De ce trebuie să spunem că „Isus are dreptate, doar că se mai poate și altfel”? Să nu inventăm scuze păcatului în încercarea disperată de a ne motiva propriile slăbiciuni sau greșeli. Să ne privim viața cu sinceritate, încrezători în mila Domnului. Cristos a murit pentru toți, dar de harul său se bucură doar cei care se apropie de el cu smerenie și sinceritate.


„Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6).


18 august 2017 

Vineri din săptămâna a 19-a de peste an
Fer. Paula Montaldi, fc.
Ios 24,1-13; Ps 135; Mt 19,3-12

LECTURA I
L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu; v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţară.
Citire din cartea lui Iosue 24,1-13
În zilele acelea, Iosue a adunat toate triburile lui Israel la Sihem şi i-a chemat pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui şi pe scribii lui şi au stat înaintea lui Dumnezeu. 2 Iosue a zis întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Părinţii voştri, Terah, tatăl lui Abraham şi tatăl lui Nahor au locuit dintotdeauna de cealaltă parte a Râului şi au slujit altor dumnezei. 3 L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu şi l-am purtat prin toată ţara Canaan; i-am înmulţit descendenţa şi i l-am dat pe Isaac. 4 Lui Isaac i i-am dat pe Iacob şi pe Esau; lui Esau i-am dat în stăpânire muntele Seir, iar Iacob şi fiii lui au coborât în Egipt. 5 I-am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu ceea ce am făcut în mijlocul lui şi apoi v-am scos de acolo. 6 I-am scos pe părinţii voştri din Egipt şi aţi ajuns la mare. Egiptenii i-au urmărit pe părinţii voştri până la Marea Roşie cu care şi călăreţi. 7 Au strigat către Domnul şi Domnul a pus întuneric între voi şi egipteni, a făcut să vină marea peste ei şi i-a acoperit. Ochii voştri au văzut ceea ce am făcut în Egipt. Voi aţi locuit în pustiu timp de multe zile. 8 V-am adus în ţara amoreilor care locuiau dincolo de Iordan; ei au luptat împotriva voastră, iar eu i-am dat în mâna voastră; voi aţi luat în stăpânire ţara lor şi i-am nimicit dinaintea voastră. 9 Balac, fiul lui Ţipor, regele din Moab, s-a ridicat şi a luptat împotriva lui Israel. L-a chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme. 10Dar eu nu am vrut să-l ascult pe Balaam: el v-a binecuvântat şi eu v-am salvat din mâna lui. 11 Aţi trecut Iordanul şi aţi ajuns la Ierihon. Stăpânii Ierihonului au luptat împotriva voastră: amoreii, ferezeii, canaaneenii, heteii, ghergheseii, heveii şi iebuseii: i-am dat în mâinile voastre, 12 am trimis înaintea voastră viespi şi i-au alungat dinaintea voastră pe cei doi regi ai amoreilor: acest lucru nu a fost nici cu sabia, nici cu arcul tău. 13 V-am dat o ţară în care nu aţi muncit şi cetăţi pe care nu le-aţi zidit şi aţi locuit în ele: aţi mâncat din viile şi din măslinii pe care nu i-aţi plantat»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 135(136),1-3.16-18.21-22 şi 24 (R.: 1)
R.: Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun, pentru că veşnică este îndurarea lui!

1 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
2 Lăudaţi-l pe Dumnezeul dumnezeilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
3 Lăudaţi-l pe Domnul domnilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

16 El a făcut pe poporul său să meargă prin pustiu,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
17 El a lovit regi mari,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
18 El a dat la moarte regi puternici,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

21 El a dat ţara lor ca moştenire,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
22 Ca moştenire slujitorului său Israel,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
24 El ne-a mântuit de asupritorii noştri,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. 1Tes 2,13bcd
(Aleluia) Primiţi cuvântul lui Dumnezeu nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci aşa cum este într-adevăr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu! (Aleluia)

EVANGHELIA
Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 19,3-12
În acel timp, apropiindu-se unii farisei de Isus, ca să-l pună la încercare, i-au zis: „Îi este permis unui bărbat să-şi lase femeia pentru orice motiv?” 4 Răspunzând, Isus le-a zis: „Nu aţi citit că, de la început, Creatorul «i-a făcut bărbat şi femeie?” 5 Şi a zis: «De aceea omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup», 6 astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” 7 Ei i-au zis: „Atunci, de ce Moise a poruncit «să i se dea act de despărţire şi s-o lase?»” 8 El le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. 9Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. 10 Discipolii i-au zis: „Dacă aşa este situaţia cu bărbatul şi femeia, este mai bine să nu se căsătorească”. 11 Dar el le-a zis: „Nu toţi înţeleg cuvântul acesta, ci numai acei cărora le-a fost dat. 12 Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor; există eunuci care au fost făcuţi astfel de oameni şi există eunuci care s-au făcut ei înşişi astfel pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă!”

Cuvântul Domnului

Posted in Familia, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: