Arhive pentru ‘Preotie’

Dumnezeu nu ne prezintă teorii sau ideologii

Când ți se pare că nu mai are rost să lupți 
și vrei să-ți îngropi talanții, 
amintește-ți că Dumnezeu se va întoarce 
și te va întreba ce ai făcut cu ceea ce el ți-a încredințat.

Apostolul Paul pune în lumină un adevăr esențial pentru credința noastră: Dumnezeu nu numai că ne spune cum trebuie trăită viața, ci el însuși vine și ne învață. Dumnezeu nu ne prezintă teorii sau ideologii, ci se face carne, se face trup jertfit pe lemnul crucii ca să ne învețe el însuși esența vieții: „Voi ați fost învățați de Dumnezeu să vă iubiți unii pe alții” (1Tes 4,9). Cuvintele Apostolului sunt ecoul cuvintelor lui Dumnezeu făcut om: „Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții. Așa cum eu v-am iubit pe voi, așa să vă iubiți unii pe alții! Prin aceasta vor recunoaște toți că sunteți discipolii mei: dacă aveți dragoste unii față de alții” (In 13,34-35).

Însuși Dumnezeu ne-a învățat cum să ne iubim, de aceea modul nostru de a iubi omul trebuie să aibă un singur model și o singură măsură: iubirea lui Cristos. Risipim timp și energie, ba chiar ne pierdem întreaga viață, atunci când încercăm să slujim sau să iubim omul după alt model în afară de Cristos. Dacă vrem ca iubirea noastră să fie autentică, să privim mereu la Cristos și, meditând sfânta Evanghelie, să dăm curs chemării sale: „Învățați de la mine pentru că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre” (Mt 11,29).

Într-o lume atât de agitată și cu chipul mereu apăsat de povara vieții, ne vom găsi odihna dacă ne vom apropia de Cristos și, ascultându-i cuvintele, vom înțelege că „fiecăruia i s-a dat după propria putere” (cf. Mt 25,15). Nimeni nu a primit mai mult decât poate cuprinde ființa sa, trupul și sufletul. Nimeni nu primește o încercare, o cruce fără ca împreună cu aceasta să-i fie dat și harul de a o purta. Aceasta este și învățătura pe care tot sfântul Paul ne-o amintește prin propria viață, atunci când vorbește despre suferința sa, despre „spinul” său: „Mi-a fost dat un ghimpe în trup, un înger al Satanei ca să mă pălmuiască, așa încât să nu mă umplu de îngâmfare. De trei ori l-am rugat pentru aceasta pe Domnul să-l îndepărteze de la mine, dar el mi-a zis: Îți este suficient harul meu, căci puterea mea se împlinește în slăbiciune” (2Cor 12,7-9).

Dumnezeu a dat fiecăruia după propria putere și ne este suficient harul său. Să ne amintim acest adevăr atunci când crucea ni se pare prea grea. Să ni-l amintim și atunci când suntem încercați de invidie: nu am fi putut gestiona cu sfințenie mai mult decât am primit! Acest adevăr să ne scoată din orice fel de lene și să ne facă responsabili, împlinindu-ne obligațiile și muncind (cf. 1Tes 4,11). Acest adevăr trebuie să alunge orice teamă sau descurajare din viața noastră și să ne dăruiască tot curajul de care avem nevoie pentru a ne purta crucea și a ne iubi unii pe alții așa cum ne-a învățat Cristos.


Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,31-33a.34-35
În acel timp, după ce a ieşit Iuda, Isus a spus: „Acum a fost glorificat Fiul Omului şi Dumnezeu a fost glorificat în el, 32 iar dacă Dumnezeu a fost glorificat în el, şi Dumnezeu îl va glorifica în el însuşi şi-l va glorifica îndată. 33a Copilaşi, încă puţin mai sunt cu voi. 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum eu v-am iubit pe voi, aşa să vă iubiţi unii pe alţii! 35 Prin aceasta vor recunoaşte toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi dragoste unii faţă de alţii”.

Cuvântul Domnului


Curând va fi ziua mea. Și apoi ziua copilului. Vă aștept să facem împreună mai frumoasă copilăria unor oameni frumoși, să limpezim ochii unor copii și să-i facem strălucitori. Vă invit să dăruim copiilor copilărie! De ziua mea oferim copiilor TREI PORȚII DE COPILĂRIE: pâine, cărți și jucării. 

Cei care vor să susțină acest proiect o pot face:

  • prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

  • prin PayPal/VISA/MASTERCARD/MAESTRO
copiii-si-importanta-prezentului-ziua-mea-2022-1-1

Trei porții de copilărie: o pâine, o carte și o jucărie!@

Oferă și tu o porție de copilărie!

€9.00

Dacă te apropii să-i slujeşti Domnului, pregăteşte-ţi sufletul pentru încercare

„Voi, temători de Dumnezeu, ascultaţi”: pe cât de mare este bucuria de a fi ales, pe atât de înfricoșător și groaznic este gândul trădării! Atunci când Cristos ne privește și ne spune: „Eu știu pe cine am ales! Eu te cunosc!” (cf. In13,18), inima noastră tresaltă de fericire: am fost aleși. Dumnezeu ne-a ales să fim fiii săi, să fim creștini. Mai mult, dintre cei „renăscuți prin Botez”, unii au fost aleși să fie tați, mame, soți, persoane consacrate, preoți. Tuturor celor aleși psalmistul le amintește că „mâna Domnului le dă stabilitate şi braţul său le dă putere” pentru a rămâne statornici (cf. Ps 88,22). Tot ce suntem e darul Domnului! Ce am fi noi fără ajutorul său?

Însă, atenție, Scriptura spune: „Fiule, dacă te apropii să-i slujeşti Domnului, pregăteşte-ţi sufletul pentru încercare” (Sir 2,1). Veghează! Acest avertisment vine tocmai pentru că nu puțini sunt cei care deși au primit botezul, deși s-au hrănit cu pâinea euharistică, deși au simțit milostivirea Domnului, ajung apoi să trădeze, să îi nege prezența și să îi respingă ajutorul. Altfel spus, tocmai unii dintre cei aleși devin trădători identificați de Cristos cu aceste cuvinte amare: „Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea” (In 13,18; cf. Ps 41,10).

Despre prietenul perfid și trădător, psalmistul spune: „Dacă un dușman m-ar fi făcut de ocară, l-aș fi suportat; dacă cel care mă urăște s-ar fi ridicat cu orgoliu asupra mea, poate m-aș fi ascuns de el. Dar ești tu om asemenea mie, prietenul meu și omul meu de încredere, cu care mă înțelegeam așa de bine și mergeam cu însuflețire spre casa lui Dumnezeu” (Ps 54,13-15). Cât de dureros este să fii trădat, mințit, înșelat de prieten, de cel cu care îți împărțeai nu doar pâinea, ci viața întreagă! Nu cumva suntem și noi printre cei care trădează? Cei din viața noastră, din comunitatea noastră nu suferă cumva și din cauza comportamentului nostru?

Fiecare zi este potrivită pentru verificarea și consolidarea fidelității noastre față de vocația pe care am primit-o, față de talanții pe care Dumnezeu i-a investit în noi, față de relațiile noastre de prietenie. Să ne cercetăm cugetul zilnic! Aceasta nu pentru a ne îngrozi în fața fragilității noastre, ci pentru a reînflăcăra zilnic darul lui Dumnezeu care este în noi (cf. 2Tim 1,6). Însuși Cristos este cel care ne amintește că pe urmele sale nu trebuie să pășim doar din când în când, ci în fiecare zi: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să mă urmeze!” (Lc 9,23).

Nu e greu să fii ales și să-l urmezi pe Cristos. Greu este să faci asta în fiecare zi dacă nu te lași susținut de el. Fără Dumnezeu și fără speranța vieții veșnice, fidelitatea – în orice fel de relație! – devine o utopie!


Nu-l trăda pe cel pe care ai promis că-l vei iubi! 
Nu uita: 
„Cine este fidel în cele mai mici lucruri, 
este fidel şi în cele mari” (cf. Lc 16,10).


Cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,16-20
În acel timp, după ce le-a spălat discipolilor picioarele, Isus le-a spus: „Adevăr, adevăr vă spun: nu este servitorul mai mare decât stăpânul său şi nici trimisul mai mare decât cel care l-a trimis. 17Ştiind acestea, fericiţi sunteţi dacă le faceţi. 18 Nu vorbesc despre voi toţi; eu ştiu pe cine am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura: «Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea». 19 Vă spun acestea de pe acum, înainte de a se întâmpla, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi că eu sunt. 20 Adevăr, adevăr vă spun: cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte iar cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe acela care m-a trimis”.

Cuvântul Domnului

Tati, tati, ajută-mă…

Înainte de a fi preot, am fost păstor. Bine, păstor e mult zis, e prea elegant. Eram cioban. De două ori am făcut experiența asta, cu două turme diferite. Era cu mult înainte să intru în seminar. În timpul vacanței – ca să învăț ceva despre viață și despre cum se câștigă un ban muncit și niște brânză bună, caș proaspăt și urdă – am mers cu oile pe câmp. Cam câte o lună demnă de povestit într-o carte de genul „Viața la stână”. Atunci am văzut că nu era ușor să cunoști turma, să o păstorești, să o „motivezi” să pască, mai ales când era cald, să o urnești… Era greu. Eram copil. Pentru mine atunci era totul clar: totul se face pentru lapte, carne, lână, bani… Nu-i pasă nimănui de oi. Atât de convins eram de asta, încât de la prima turmă îmi amintesc doar de un câine. Nu mă interesau oile. Eram un mic mercenar! Iar „meseria” de păstor necesită timp. Și har! Mult!

A două experiență a fost mai puternică. Mai dură. Mai cu har! Îmi amintesc unele oi nărăvașe precum și locurile pe unde mergeam cu turma… Îmi amintesc și unele povești pe care mi le spunea baciul. Albit de viață, avea multă experiență, dar multe din ceea ce-mi spunea, erau adevărate SF-uri. Sau poate că erau doar speranțele lui legate de America, de mașini, de viitorul lumii. Eu ascultam fascinat: eram copil pe un câmp imens, înconjurat de o turmă de oi ce căutau ceva de mâncare pe unde tocmai trecuse combinele de treierat. 

Acum cred că baciul a murit. El s-a întâlnit deja cu Bunul Păstor, în timp ce eu încă încerc să-l cunosc și să-l imit. Acum sunt preot. Adică tot un fel de păstor. Doar că relația cu turma e diferită. Acum știu că turma e importantă nu pentru ceea ce pot face eu pentru ea. Și nici pentru ceea ce poate face ea pentru mine. Nu e important ceea ce eu dau turmei și nici ceea ce turma îmi dă mie. Esențialul este în altă parte: în ceea ce Cristos ne oferă, și turmei și mie. Și e atât de clar Isus în evanghelia de astăzi: „Eu le dau viaţa veşnică şi nu vor pieri niciodată”. Nimic mai important. Nimic mai motivant pentru a asculta glasul său și a-l urma. Totul este pentru viața veșnică: lumea aceasta trece. Vine ceva mai bun!

Însă… încă de la primii pași pe urmele lui Cristos simțim că sunt mulți care se împotrivesc mântuirii noastre, mai ales Diavolul. Noi înșine, uneori, ne sabotăm mântuirea prin gesturi, cuvinte, gânduri. Adică prin păcate! Mai trist este că uneori nu doar că nu lucrăm la mântuirea noastră, ci îi mai împiedicăm și pe alții să se mântuiască. Păstorii devin hoți și tâlhari iar oile devin lupi răpitori… 

Consolarea vine de la Cristos. Dacă-l urmăm el ne asigură că „nimeni nu ne va răpi din mâna lui” (cfr. In 10,28). Ba mai mult: garant este Tatăl. Acel tată care amintește (unora!) de momentul când, fiind copii în pericol, își strigau supereroul: „Tati, tati, ajută-mă”… Nu exista cineva mai de încredere, mai puternic, mai disponibil etc. decât „tati”, salvatorul nostru. Exact așa ne asigură Isus: „Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate răpi din mâna Tatălui meu. Eu şi Tatăl una suntem” (In 10,29-30).

Fericiți suntem când credem că Isus este Fiul lui Dumnezeu (In 10,36), că Tatăl nostru este mai mare decât toți, că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt un singur Dumnezeu, Domnul și Dumnezeul nostru. 

Oricât ar încerca unii hoți și tâlhari și mercenari și lupi în piei de oaie să ne distrugă, Tatăl este mai mare și mai puternic decât toți. El a rânduit ca noi să ascultăm glasul Bunului Păstor și să dobândim viață. Și nu orice fel de viață, ci viață veșnică! 

În această zi dedicată Bunului Păstor și Rugăciunii pentru Vocații îmi amintesc mereu această pildă, această Poveste izvorâtă din lumina Adevărului (detalii AICI– https://paxlaur.com/2014/09/03/o-poveste-izvorata-din-lumina-adevarului-si-o-invitatie-sa-ne-cunoastem-si-sa-ne-ingrijim-unii-de-altii/):

Se spune că în cadrul unui spectacol un actor celebru a urcat pe scenă și a început să recite un frumos psalm: „Domnul este pastorul meu”. La finalul recitării, lumea a izbucnit în ovații și aplauze. După ce aplauzele au încetat, din public s-a ridicat un bătrânel cu privirea senina, s-a apropiat de scenă și a cerut permisiunea să recite și el acest psalm. Actorul, după ce l-a privit cu neîncredere, dar plin de respect, l-a întrebat: „Aveți măcar ceva cunoștințe despre arta teatrală?” „Nu”, a fost răspunsul bătrânelului, „dar vreau să recit acest psalm”. În cele din urmă actorul l-a invitat la microfon. Bătrânelul a început să recite psalmul și dintr-o dată s-a așternut o liniște deplină în sală. Atunci când a încheiat psalmul, nimeni nu aplauda, dar toți erau cu ochii în lacrimi. Emoția era atât de puternică încât toți erau paralizați de teama că vor risipi această minunată vrajă, atât de profundă, atât de liniștitoare. Într-un târziu, actorul s-a apropiat de bătrânelul nostru și cu ochii în lacrimi i s-a adresat: „Spuneați că nu cunoașteți nimic despre arta interpretării…”. „Așa este”, a răspuns bătrânelul, „însă eu îl cunosc pe Păstorul despre care vorbește acest psalm!”

Este un mare har să-l cunoști pe Păstorul cel bun, să-i fii aproape prin tot ceea ce faci. Este un mare har să știi să te apropii de el, să-l cunoști și să-l lași să te cunoască, să-i cânți prin viața ta un imn de laudă înaintea tuturor popoarelor. Însă un dar și mai mare este să te lași modelat de el și să devii la rândul tău „păstor bun”, om cu suflet frumos. Nu doar preoții sunt chemați să fie păstori buni, ci fiecare om trebuie să tindă spre acest ideal.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 10,27-30

În acel timp, Isus le-a spus: „Oile mele ascultă glasul meu; eu le cunosc, iar ele mă urmează. 28 Eu le dau viaţa veşnică şi nu vor pieri niciodată. Şi nimeni nu le va răpi din mâna mea. 29 Tatăl meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate răpi din mâna Tatălui meu. 30 Eu şi Tatăl una suntem”.


Cei care vor să susțină blogul și proiectele destinate copiilor o pot face:

  • prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

  • prin PayPal/VISA/MASTERCARD/MAESTRO
paxlaur-nuntiatura-panama-2

Susține copiii suferinzi și blogul Paxlaur

€9.00

%d blogeri au apreciat: