Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Archive for the ‘Rugaciune’ Category

Formula magică: Nu știu (să mă rog)

Posted by Paxlaur pe 22/06/2017

Cum sa ne rugamAu existat timpuri când mai la tot pasul era folosită expresia: „Nu ştii, te învăţăm! Nu poţi, te ajutăm! Nu vrei, te obligăm”. „Nu știu” a devenit un fel de scuză pentru noi pe care o folosim ca pe o „formulă magică” cu care sperăm să putem ieși din diferite încurcături. Am ajuns până acolo încât uneori spunem „Nu știu!” chiar și atunci când este vorba despre rugăciune. Nu ne este întotdeauna străină expresia: „Nu știu să mă rog”. Ba chiar cântăm: „Ruga mea-i tăcere, altceva nu pot / Să îţi spun. Doamne, nu ştiu să mă rog. / Îţi ofer din suflet binele făcut / Şi voi rămâne în faţa ta tăcut”.

Este adevărat, trebuie să stăm în tăcere în fața Domnului și să lăsăm faptele bune să vorbească. Însă, ascultând fragmentul evanghelic din această zi, nu putem spune că nu știm să ne rugăm, că nu știm ce „cuvinte” să folosim pentru a ne înălța inima către Dumnezeu! Însuși Domnul ne spune: „Voi deci aşa să vă rugaţi” (Mt 6,9) și apoi, plin de tandrețe, ne invită să rostim primul cuvânt din rugăcinea noastră: „Tată”! Trebuie să te simți fiu în inima ta ca să te poți ruga, ca să poți striga: „Tată”!

Astăzi ne îndreptăm rugăciunea tocmai spre Dumnzeu, Tatăl nostru, cel care este în ceruri și care vrea să câștige un loc și pe acest pământ, pe care el l-a creat. Mai mult, vrea un loc în inima noastră, un loc în care să se simtă ca în cerul său măreț. Suntem dispuși să-i dăm inima noastră? Suntem dispuși să învățăm să ne rugăm?

Astăzi, împreună cu Iacob şi Ioan, fiii lui Zebedeu, strigăm şi noi: „Doamne, am vrea să ne împlineşti o rugăminte: vrem să ne înveţi să ne rugăm” (cf. Mc 10,35; 11,1). Am vrea să nu ne mai laşi să spunem: „Eu nu ştiu să mă rog” sau „Eu nu am timp să mă rog”. Doamne, când nu putem să ne rugăm din cauza neliniştilor din inima noastră, ajută-ne tu. Dă inimii noastre pacea ta dumnezeiască. Ajută-ne să simţim că suntem mereu în mâinile tale, că tu ne conduci şi ne călăuzeşti, indiferent ce se întâmplă în noi şi în jurul nostru. În mâinile tale, Doamne, este viaţa noastră şi a celor dragi ai noştri. Când avem Cuvântul tău nu putem spune: „Nu ştiu să mă rog”! Când tu, cel atotputernic, eşti alături de noi nu avem cum să spunem: „Nu pot să mă rog”! Iar când ne deschidem inimile ca să fie umplute de Duhul tău cel Sfânt, Domnul şi de viaţă dătătorul, nu mai putem spune niciodată: „Nu vreau să mă rog”. Cu tine şi în tine ştim, vrem şi putem să ne rugăm, după exemplul celei ce strigă cu noi „Iată slujitoarea Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Lc 1,38).

Dacă un om are în casă o Biblie, atunci nu poate să mai spună: „Eu nu ştiu să mă rog!”. Sute de rugăciuni sunt cuprinse în cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare îşi poate găsi propria rugăciune adecvată timpului, vârstei, necesităţilor, stării.


 

Roagă-te folosind cuvântul lui Dumnezeu.
Simte-te fiu
și vorbește cu Dumnezeu numindu-l „Tată”,
„Tatăl nostru”.


22 iunie 2017 

Joi din săptămâna a 11-a de peste an
Ss. Paulin de Nola, ep. *; Ioan Fisher, ep. şi Thomas Morus, m. *; Niceta de Remesiana, ep.
2Cor 11,1-11; Ps 110; Mt 6,7-15

LECTURA I
V-am predicat evanghelia lui Dumnezeu în mod gratuit.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 11,1-11
Fraţilor, o, dacă aţi suporta un pic din nebunia mea! Dar voi mă suportaţi deja 2 pentru că sunt gelos pe voi cu gelozia lui Dumnezeu, întrucât v-am logodit ca pe o fecioară neprihănită cu un singur mire, Cristos. 3 Însă mă tem ca nu cumva, aşa cum şarpele a înşelat-o pe Eva cu viclenia lui, tot aşa gândurile voastre să se abată de la simplitatea şi nevinovăţia care este în Cristos. 4Căci dacă cel care vine vă predică un alt Isus, pe care noi nu l-am predicat, sau dacă primiţi un alt duh, pe care nu l-aţi primit, sau o altă evanghelie, pe care n-aţi primit-o, l-aţi accepta bine. 5 Totuşi eu consider că nu am cu nimic mai puţin decât aceşti apostoli teribili. 6 Dacă sunt un nepriceput în cuvânt, nu sunt şi în cunoaştere. De altfel, v-am arătat-o în toate şi înaintea tuturor. 7 Sau am făcut un păcat umilindu-mă ca să fiţi înălţaţi voi, predicându-vă evanghelia lui Dumnezeu în mod gratuit? 8 Am păgubit alte Biserici luând plată pentru slujirea voastră. 9 Şi când eram la voi, deşi eram în nevoie, nu am devenit o povară pentru nimeni, căci de nevoile mele s-au îngrijit fraţii când au venit din Macedonia şi în toate m-am păzit şi mă voi păzi să fiu o povară. 10 Pe adevărul lui Cristos, care este în mine, nu-mi va lua nimeni din ţinuturile Ahaiei această laudă! 11 De ce? Pentru că nu vă iubesc? O ştie Dumnezeu!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 110(111),1-2.3-4.7-8 (R.: cf. 7a)
R.: Lucrările mâinilor tale, Doamne, sunt adevăr şi judecată.
sau:
Aleluia.

1 Îl voi lăuda pe Domnul din toată inima,
în sfatul celor drepţi, în mijlocul comunităţii.
2 Mari sunt lucrările Domnului,
vrednice de luat în seamă
de către toţi cei care îşi găsesc plăcerea în ele. R.

3 Lucrarea lui este plină de splendoare şi maiestate,
dreptatea lui dăinuie pentru totdeauna.
4 El a lăsat o amintire a minunilor sale:
Domnul este milostiv şi plin de dragoste. R.

7 Lucrările mâinilor lui sunt adevăr şi judecată,
toate orânduirile lui sunt neschimbătoare,
8 statornicite pentru veci de veci,
făcute în adevăr şi dreptate. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Rom 8,15
(Aleluia) Nu aţi primit un Duh de sclavie, ca să vă fie din nou teamă, ci aţi primit Duhul înfierii prin care strigăm: „Abba, Tată!” (Aleluia)

EVANGHELIA
Voi aşa să vă rugaţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 6,7-15
În acel timp, Isus îi învăţa pe discipolii săi, zicând: „Când vă rugaţi, nu spuneţi multe, ca păgânii care cred că vor fi ascultaţi pentru vorbăria lor! 8 Aşadar, să nu vă asemănaţi cu ei, căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie înainte ca să-i cereţi! 9 Voi deci aşa să vă rugaţi: «Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău! 10 Vie împărăţia ta! Facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ! 11 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi 12 şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! 13 Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de Cel Rău!» 14 Căci dacă voi iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru ceresc vă va ierta, 15 însă, dacă nu-i veţi ierta pe oameni, nici Tatăl vostru nu va ierta greşelile voastre”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii, Rugaciune | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Rugăciunea… și „odihnă în Dumnezeu”

Posted by Paxlaur pe 08/06/2017

Doar rugaciunea conteazaEra o vreme când totul începea cu o rugăciune: ziua, munca, studiul, prânzul, chiar și viața de familie, căsătoria. Totul! Astfel, în acele vremuri, frumusețea și pacea sufletească făceau parte din viața noastră. Prin rugăciune am trăit în pace. Prin rugăciune am reușit să dăm lumii și vieții noastre o nouă strălucire. Prin rugăciune Dumnezeu a locuit în mijlocul nostru și nu ne-am simțit orfani sau abandonați, pentru că puteam spune: „Tată… Tatăl nostru”. Prin rugăciune eram frați! Toți!

Câtă frumusețe putem contempla în imaginea celor doi tineri care se roagă. Ce bine ar fi ca acest îndemn să nu lipsească din casele noastre, din comunitățile noastre, din nicio familie: „Scoală, soră, să ne rugăm şi să cerem de la Dumnezeul nostru să arate faţă de noi îndurare şi grijă” (Tob 8,4). S-au ridicat și s-au rugat Domnului să aibă grijă de ei și Dumnezeu atotputernicul le-a ascultat rugăciunea.

Atunci când ne rugăm în sinceritatea inimii împlinim „prima dintre toate poruncile”: „Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta” (Mc 12,30). Iar rugăciunea devine izvor de forță pentru a împlini, în orice împrejurare, și porunca dragostei față de aproapele: „Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Mc 12,31). Însuși Cristos ne amintește astăzi în sfânta Evanghelie că nu există nimic mai mare, nimic mai important decât iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele. Nimic! Însă fără rugăciune este greu să atingem fericirea acestei iubiri.

Apostolul Paul ne-a învațat că trebuie să ne rugăm fără încetare (cf. 1Tes 5,17). Aceasta nu înseamnă că trebuie să stăm îngenunchiați toată ziua, ci că trebuie să avem încontinuu în inima noastră dorința de a vorbi și de a sta cu Dumnezeu. Întotdeauna, în tot ceea ce facem, în orice loc am fi. Trebuie să suspinăm după „odihna în Dumnezeu”, cum numea sfântul Augustin rugăciunea interioară, dorința inimii: „Dacă dorința ta este continuă, continuu este și strigătul tău. Nu vei tăcea, decât dacă încetezi să iubești. Cine sunt cei care au tăcut? Cei despre care se spune: Din cauza înmulțirii fărădelegii, iubirea multora se va răci (cf. Mt 24,12). Răceala iubirii este inima care tace; iubirea care arde este inima care strigă. Dacă iubirea rămâne mereu, strigă mereu, dorește mereu; dacă strigi mereu, dorești mereu” (Sfântul Augustin, Comentariu asupra psalmilor). În rugăciune să dorim zilnic această „odihnă în Dumnezeu”, adică prezența sa în viața noastră. Să nu ascundem Domnului neliniștile și problemele noastre. Împreună cu psalimstului să-i spunem astăzi Domnului: „Doamne, în fața ta e toată dorința mea și suspinul meu nu este ascuns de tine” (Ps 38,10).


„Rugăciunea noastră cere aceeași iubire
prin care Cristos a binevoit să fie răstignit pentru noi”
(sfântul Fulgențiu de Ruspe, Tratatul împotriva lui Fabian).


8 iunie 2017 

Joi din săptămâna a 9-a de peste an
Sf. Medard, ep.
Tob 6,10-11a;7,1.9-17; 8,4-9a; Ps 127; Mc 12,28b-34

LECTURA I
Dumnezeu v-a condus pe amândoi până la mine.
Citire din cartea lui Tobia 6,10-11; 7,1.9-17; 8,4-9a
În zilele acelea, când a ajuns în Media şi se apropia de Ecbatana, 11 Rafael i-a zis băiatului: „Frate Tobia!” El i-a zis: „Iată-mă!” Rafael i-a zis: „În noaptea aceasta trebuie să poposim la Raguel. Omul este ruda ta şi are o fiică al cărei nume este Sara”. 7,1 Au ajuns la Ecbatana; Tobia i-a zis: „Frate Azaria, du-mă direct la Raguel, fratele nostru!” L-a dus la casa lui Raguel şi l-au găsit şezând la intrarea curţii. L-au salutat ei mai întâi, iar el le-a zis: „Bucuraţi-vă mult, fraţilor! Bine aţi venit sănătoşi!” Şi i-a dus în casă. 9 După ce s-au îmbăiat şi s-au spălat, s-au întins ca să mănânce. Tobia i-a zis lui Rafael: „Frate Azaria, spune-i lui Raguel să mi-o dea pe Sara, sora mea!” 10Raguel a auzit cuvântul şi i-a zis băiatului: „Mănâncă şi bea, simte-te bine în noaptea acesta! Căci nu este un alt om căruia să i se cuvină să o ia pe Sara, fiica mea, în afară de tine, frate, după cum nici eu nu am putere să o dau unui alt om în afară de tine. Căci tu eşti ruda mea cea mai apropiată şi îndată îţi voi arăta adevărul, copile! 11 Am dat-o de soţie la şapte bărbaţi dintre fraţii mei şi toţi au murit în noaptea când au intrat la ea. Acum, mănâncă şi bea, copile, şi Domnul va avea grijă de voi!” 12 Tobia i-a spus: „Nu voi mânca şi nu voi bea până când nu vei fi de acord cu mine”. Raguel a zis: „Voi face să-ţi fie dată după judecata Cărţii lui Moise. Căci din cer a fost hotărât să-ţi fie dată ţie. Ia-o pe sora ta! De acum, tu eşti fratele ei, iar ea este sora ta. Ea îţi este dată de astăzi şi până-n veşnicie. Domnul cerului să fie binevoitor cu voi, copile, în noaptea aceasta şi să arate faţă de voi îndurare şi pace!” 13 Raguel a chemat-o pe Sara, fiica lui, şi ea s-a dus la el. Luându-i mâna, i-a dat-o lui Tobia şi i-a zis: „Ia-o după lege şi după judecata scrisă în Cartea lui Moise! Îţi este dată de soţie. Ia-o şi du-o la tatăl tău sănătos! Dumnezeul cerului să vă dăruiască pace!” 14 A chemat-o pe mama ei şi i-a zis să aducă o carte. A scris în carte contractul de căsătorie şi aşa i-a dat-o de soţie după judecata legii lui Moise. După aceasta, au început să mănânce şi să bea. 15Raguel a chemat-o pe Edna, soţia lui, şi i-a zis: „Soră, pregăteşte cealaltă cameră şi condu-o pe Sara acolo!” 16 Ea a mers şi a pregătit camera după cum i-a spus. A adus-o acolo şi a plâns pentru ea. Apoi şi-a şters lacrimile şi i-a zis: 17 „Ai încredere, fiică! Domnul să-ţi dea bucurie în locul suferinţei! Ai încredere, fiică!” Şi a ieşit. 8,4 Părinţii au ieşit şi au închis uşa camerei. Tobia s-a ridicat de pe pat şi i-a zis: „Scoală, soră, să ne rugăm şi să cerem de la Dumnezeul nostru să arate faţă de noi îndurare şi grijă!” 5 S-a ridicat şi au început să se roage şi să ceară să aibă grijă de ei. Şi a început să zică: „Binecuvântat eşti tu, Dumnezeul părinţilor noştri, şi binecuvântat este numele tău în toate generaţiile viitoare! Să te binecuvânteze cerurile şi toată creaţia ta în toţi vecii! 6 Tu l-ai făcut pe Adam şi i-ai dat-o pe Eva, soţia lui, ca ajutor şi sprijin. Din amândoi s-a născut tot neamul omenesc. Tu ai spus: «Nu este bine ca omul să fie singur. Să-i facem un ajutor pe potriva lui!» 7 Şi acum, nu din desfrânare o iau pe această soră a mea, ci întru adevăr. Binevoieşte să te înduri de mine şi de ea şi să îmbătrânim împreună!” 8 Şi au zis împreună: „Amin! Amin!” 9a Apoi au dormit.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 127(128),1-2.3.4-5 (R.: 1)
R.: Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul şi umblă pe căile sale!

1 Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul
şi umblă pe căile sale!
2 Atunci te vei hrăni din munca mâinilor tale;
vei fi fericit şi toate îţi vor merge bine. R.

3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale;
copiii tăi vor fi ca vlăstarele măslinului
împrejurul mesei tale. R.

4 Iată, aşa va fi binecuvântat omul care se teme de Domnul!
5 Să te binecuvânteze Domnul din Sion,
ca să vezi fericirea Ierusalimului în toate zilele vieţii tale! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Tim 1,10
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu este nici o altă poruncă mai mare decât acestea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,28b-34
În acel timp, unul dintre cărturari s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: „Care este prima dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: „Prima este: «Ascultă Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta!” 31 A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!” Nu este nici o altă poruncă mai mare decât acestea”. 32 Cărturarul i-a zis: „Bine, învăţătorule, adevărat ai spus că el este unul singur şi că nu este altul în afară de el 33 şi a-l iubi pe el din toată inima, din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele”. 34 Isus, văzând că a răspuns inteligent, i-a spus: „Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-l mai întrebe.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii, Rugăciuni, Rugaciune | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

„Colţul de rai” după care suspină sufletul nostru

Posted by Paxlaur pe 01/06/2017

Odihna si urcus sub privirea Fecioarei„Nu găsim nimic rău în omul acesta” (Fap 23,9), au spus despre Apostolul neamurilor. Iar inima noastră tresaltă de bucurie și se umple de dorința nevinovăției, ascultând despre asemănarea care era între sfântul Paul și Isus, Domnul și Dumnezeul nostru. Și despre Isus au spus la fel, prin vocea lui Pilat: „L-ați adus la mine pe omul acesta ca pe un instigator al poporului și, iată, judecându-l în fața voastră, nu găsesc în omul acesta nici o vină de care îl acuzați. De altfel, nici Irod, căci ni l-a trimis înapoi; iată, nu a făcut nimic vrednic de moarte. Așadar, după ce-l voi pedepsi, îl voi elibera” (Lc 23,14-16). Oameni nevinovați, inimi curate. Oare despre noi ce se va spune în ziua judecății? Cum este inima noastră? Cât semănăm noi cu Cristos? Ce fericire să fii asemenea Domnului și învățătorului tău: nevinovat! Însuși Isus s-a rugat pentru noi, cum ascultăm chiar astăzi în sfânta Evanghelie: să fim desăvârșiți în unirea cu el și între noi, desăvârșiți în asemănarea cu el, Domnul și Dumnezeul nostru (cf. In 17,23).

În luna iunie, în comunitățile noastre răsună: „Isuse cu inima blândă și smerită, fă inima noastră asemenea cu inima ta”. Da, invocăm harul de a avea și noi o inimă blândă, smerită, atentă, generoasă, gingaşă, iubitoare, tămăduitoare, plină de compasiune faţă de cei aflaţi în suferinţa trupului sau a sufletului. Astăzi, în mod deosebit, îi cerem Domnului o inimă nevinovată.

Doamne, astăzi, la început de lună, cinstim inima ta preasfântă. Venim la tine, Doamne, noi cei osteniţi şi împovăraţi. Alergăm la adăpostul răcoros al inimii tale, locul unde fiecare suflet îşi găseşte odihna. Inima ta este „colţul de rai” după care suspină sufletul nostru împovărat de greutăţile zilei şi apăsat de păcatele provocărilor cotidiene. Venim la tine, căci întâlnirea cu tine este momentul de odihnă al inimilor noastre.

Venim la tine, Doamne, pentru că vrem să fim asemenea ţie: nevinovați! Totodată, vrem să purtăm şi noi povara semenilor noştri. Vrem să fim alinare pentru cei din jurul nostru. Dar mai ales, Doamne, vrem să avem şi noi o inimă blândă şi smerită, asemenea inimii tale. Să fim calmi, liniştiţi, blânzi cu cei din jurul nostru. Să nu ne enervăm, să nu ne supărăm, să nu ţipăm. Vrem să nu mai jignim, să nu mai vorbim de rău, să nu mai fim răutăcioşi. Pune în noi, bune Isuse, marele har al smereniei. Este atât de mare şi puternică ispita mândriei, a iubirii deşertăciunii, a ataşării de ceea ce e vrednic de dispreţ. Iar noi suntem atât de slabi fără ajutorul tău.

Sufletul nostru caută alinare, odihnă şi pace. Doar la tine, Doamne, le putem găsi. Arată-ne calea pe care trebuie să mergem pentru a evita oboseala pe care păcatul o aduce în viața noastră atunci când nu suntem uniți cu tine, atunci când nu suntem asemenea ție!


Viața trăită cu blândețe, în smerenie și nevinovăție
este o rugăciune pentru unitate.


1 iunie 2017 

Joi din săptămâna a 7-a a Paştelui
Sf. Iustin, filozof m. **
Fap 22,30;23,6-11; Ps 15; In 17,20-26

LECTURA I
Trebuie să dai mărturie şi la Roma.
Citire din Faptele Apostolilor 22,30; 23,6-11
În zilele acelea, voind să ştie cu exactitate din ce cauză era acuzat Paul de iudei, tribunul l-a dezlegat şi a poruncit să se întrunească arhiereii şi tot Sinedriul. Apoi l-a dus pe Paul şi l-a pus înaintea lor. 23,6 Ştiind că o parte dintre ei sunt saducei, iar cealaltă parte farisei, Paul a strigat în Sinedriu: „Fraţilor, eu sunt fariseu, fiu de farisei. Eu sunt judecat pentru speranţa în învierea morţilor”. 7 Îndată ce a spus aceasta, s-a iscat o neînţelegere între saducei şi farisei, iar adunarea s-a dezbinat – 8 căci saduceii spun că nu este înviere, nici înger şi nici duh, pe când fariseii mărturisesc şi una, şi alta. 9 S-a făcut atunci mare zarvă, iar unii dintre cărturarii din partea fariseilor s-au ridicat şi au protestat cu vehemenţă, zicând: „Nu găsim nimic rău în omul acesta. Dacă i-a vorbit cumva vreun duh sau înger?” 10 Fiindcă cearta se înteţea, iar tribunul se temea că Paul ar putea fi sfâşiat de ei, a dat ordin ca o grupă de soldaţi să coboare, să-l ia din mijlocul lor şi să-l aducă în fortăreaţă. 11 În noaptea următoare, i-a apărut Domnul şi i-a zis: „Curaj! Aşa cum ai dat mărturie pentru mine la Ierusalim, tot aşa trebuie să dai mărturie şi la Roma”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
(16),1-2a şi 5.7-8.9-10.11 (R.: 1)
R.: Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că în tine îmi caut refugiu!
sau:
Aleluia.

1 Păzeşte-mă, Dumnezeule,
pentru că îmi caut refugiu în tine!
2a I-am spus Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu”.
5 Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea. R.

7 Îl binecuvântez pe Domnul, care m-a sfătuit,
la aceasta până şi noaptea mă îndeamnă inima.
8 Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

9 De aceea, inima mea se bucură
şi sufletul meu tresaltă de bucurie;
ba chiar şi trupul meu se va odihni în siguranţă,
10 deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,
nici nu vei îngădui ca cel credincios al tău
să vadă putrezirea. R.

11 Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii nespuse
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 17,21
(Aleluia) „Toţi să fie una, după cum tu, Tată, eşti în mine şi eu în tine, pentru ca lumea să creadă că tu m-ai trimis”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Să fie desăvârşiţi în unire!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 17,20-26
În acel timp, Isus, ridicându-şi ochii spre cer, s-a rugat, zicând: „Tată sfânt, nu mă rog numai pentru ei, ci şi pentru cei care vor crede în mine, prin cuvântul lor, 21 ca toţi să fie una, după cum tu, Tată, eşti în mine şi eu în tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că tu m-ai trimis. 22 Iar eu le-am dat gloria pe care mi-ai dat-o, ca ei să fie una, după cum noi suntem una: 23eu în ei şi tu în mine, ca să fie desăvârşiţi în unire, încât să cunoască lumea că tu m-ai trimis şi i-ai iubit pe ei, aşa cum m-ai iubit pe mine. 24 Tată, vreau ca acolo unde sunt eu să fie cu mine şi cei pe care mi i-ai dat, ca să vadă gloria mea, pe care mi-ai dat-o, pentru că tu m-ai iubit înainte de întemeierea lumii. 25 Tată drept, lumea nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut, iar aceştia au cunoscut că tu m-ai trimis. 26 Eu le-am revelat numele tău şi-l voi revela pentru ca iubirea cu care m-ai iubit pe mine să fie în ei şi eu în ei”.

Cuvântul Domnului

Posted in Luna iunie: inima lui Isus, Preasfânta Inimă a lui Isus, Predici si meditatii, Rugaciune | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: