Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Archive for the ‘Rugaciune’ Category

Pentru unitate și pace… oriunde ai fi!

Posted by Paxlaur pe 18/10/2017

rozariul

Copiii se roagă pentru pacea lumii 2017

Iniţiativa „Un milion de copii se roagă Rozariul” a avut un ecou profund în toată lumea. În ultimul an, copii din 69 de ţări au luat parte la această iniţiativă de rugăciune. Ca urmare, sunteţi invitaţi să participaţi şi în acest an, astfel încât, la 18 octombrie 2017, la ora 9.00 (sau la o altă oră potrivită pentru ei), copii de pe toate continentele să se roage Rozariul pentru pacea lumii.

Chiar în anul 2017, când se sărbătoreşte centenarul apariţiei Reginei Rozariului din Fatima, nu este nimic altceva mai potrivit ce am putea face pentru pacea lumii decât a lua încă o dată în serios mesajul Cerului. Cu ocazia pelerinajului său la Fatima din 13 mai 2010, papa emerit Benedict al XVI-lea spunea în predica sa: „Am venit la Fatima pentru a mă ruga împreună cu Maria şi alături de numeroşii pelerini de aici pentru omenirea atât de chinuită de necazuri şi suferinţe. Cine crede că misiunea profetică a Fatimei s-a încheiat, acela se înşală”. Şi a încheiat cu cuvintele: „Fie ca în cei şapte ani care ne mai despart de cea de- a o suta aniversare a apariţiei, triumful anunţat al inimii neprihănite a Mariei să ajungă mai aproape de noi”. Acest triumf al iubirii ne este destinat cu siguranţă, însă timpul venirii sale depinde numai de noi. Dacă ducem la îndeplinire lucrurile pentru care s-a rugat Maica Domnului, ea va putea prin intermediul nostru să dăruiască lumii pacea promisă.

Nu este oare semnificativ faptul că în Fatima Dumnezeu a ales copii pentru a-şi revela cel mai important plan de pace destinat unui nou ev? Trei păstoraşi de şapte, nouă şi zece ani, care nu erau nici puternici, nici bogaţi, nici de neam ales şi nici cu multă şcoală au fost aleşi de Domnul ca să le transmită prin Maica sa cum s-ar fi putut evita cel de-al Doilea Război Mondial şi în ce fel credincioşii, sub mantia protectoare a Măriei, femeia din Apocalips, ar fi putut învinge balaurul cel roşu. Copiii au înţeles cuvintele Maicii Domnului şi mai mult decât atât, le-au crezut. Nu este acesta un îndemn pentru noi să ne străduim mai mult în a-i învăţa pe copii şi a-i încuraja să facă parte din acest plan de pace, care este azi mai actual decât oricând?

La 13 iulie 1917 Maica Domnului i-a îndemnat pe copii să spună mai departe rugăciunea Rozariului „pentru a obţine pacea în lume şi sfârşitul războiului”. Haideţi cu credinţa copiilor din Fatima să luăm în mână Rozariul, această armă atât de puternică în lupta spirituală, pentru a fi exemple vii înaintea copiilor noştri.

Sfânta Lucia, de acum călugăriţă matură, i-a transmis mai departe pr. Fuentes ceea ce ştia: „Maria le-a spus atât verilor mei cât şi mie că va da lumii ultimele mijloace de mântuire: Rozariu! şi cinstirea Inimii Neprihănite a Măriei… Vedeţi, părinte, în aceşti ani de pe urmă în care ne aflăm, Maica Domnului a conferit rugăciunii Rozariului o nouă putere vindecătoare. Astfel, nu există nicio problemă, fie legată de timpul în care trăim, fie mai cu seamă de natură spirituală… indiferent cât de grea ar fi ea, pe care să nu o putem rezolva prin rugăciunea Rozariului şi sacrificiile noastre”. Nimeni mai bine decât sfântul papă Ioan Paul al II-lea a înţeles acest mesaj şi l-a trăit. Într-o scrisoare adresată episcopului de Leiria-Fatima la 1 octombrie 1997, el scria: „Îi rog insistent pe preoţi să rostească rugăciunea Rozariului şi să înveţe această rugăciune în comunităţile creştine, pentru ca fiecare să aibă posibilitatea de a-şi îndeplini îndatoririle omeneşti şi creştine cu credinţă şi curaj. Ajutaţi poporul Domnului să revină la rugăciunea zilnică a Rozariului, la acest dialog intim dintre copii şi Mama lor, pe care au luat-o în casa lor (cf. In 19,27)”.

Să devenim aşadar canalul prin care Maica Domnului comunică cu lumea aceasta atât de lipsită de pace şi să-i ajutăm pe copii să înţeleagă de mici că numai dacă se vor ruga de mână cu Maria vor putea construi pe acest pământ o societate în care să poată convieţui în dreptate şi armonie.

Cardinal Mauro Piacenza

Pr. Martin M. Barta

* * *

Consacrarea copiilor către Maica lui Dumnezeu

Marie, Mama mea, vin astăzi cu bucurie la tine, pentru a-ţi oferi cu totul inima mea.
Îţi dăruiesc şi tot ceea ce am şi fac, viaţa mea întreagă.
Vreau să-i aduc pe toţi la tine, pe cei pe care îi port in inima mea: pe părinţii mei, pe fraţii şi surorile mele, pe toţi prietenii mei, dar şi pe toţi cei care mi-au făcut rău.
Fii tu Mama noastră, binecuvântează-ne şi ocroteşte-ne.
Ca un copil al tău, vreau să te iubesc şi să te rog ca Mamă a mea.
Vreau să mă gândesc în fiecare zi că-ţi aparţin ţie.
Mamă, al tău sunt în timp şi în veşnicie.
Prin tine şi cu tine, vreau să-i aparţin întotdeauna şi cu totul lui Isus.
Amin.

* * *

ACN International (Aid to the Church in Need), organizatoarea acestei iniţiative are site-ul www.millionkidspraying.org, disponibil în şapte limbi.

* * *

http://www.ercis.ro

Anunțuri

Posted in E bine de ştiut, Rugaciune | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Assisi (în imagini)

Posted by Paxlaur pe 12/10/2017

Există locuri în care parcă e mai ușor să fii sfânt și să te rogi cu înflăcărare pentru toți cei din inima ta!
Assisi sigur este un astfel de loc, mai ales atunci când mergi pentru „Exerciții spirituale”.

Iată:

Posted in Calatorii si pelerinaje, Francisc din Assisi, Imagini si fotografii, Rugaciune | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Rugăciunea și ispita unei vieți duble

Posted by Paxlaur pe 25/09/2017

viata dublaSfânta Tereza a Pruncului Isus spunea: „Pentru mine, rugăciunea este un elan al inimii, o simplă privire aruncată spre cer, este un strigăt de recunoștință și de iubire atât în încercare, cât și în bucurie”. Însă pentru noi ce este rugăciunea? Ba mai mult, cum sunt rugăciunile noastre? Ce fel de rugăciuni înălțăm: de cerere, de mulțumire, de eliberare, de binecuvântare? Pentru cine sau pentru ce ne rugăm astăzi?

Catehismul Bisericii Catolice ne învață că „rugăciunea este înălțarea sufletului către Dumnezeu sau cererea de la Dumnezeu a unor bunuri potrivite”, este o întâlnire tainică între Dumnezeu și om (cf. CBC 2259). Iar din această întâlnire trebuie să se nască un om nou, un om liber, un om care să răspândească în jurul său lumină.

Printre intențiile noastre de rugăciune, trebuie să cerem zilnic Domnului să fim eliberați de ispita unei vieți duble, de disconfortul psihic și anomalia spirituală creată de o viață în care ceea ce facem nu corespunde cu ceea ce suntem și cu ceea ce spunem, învățăm sau predicăm. Suntem prizonierii vieții duble atunci când prin fapte contrazicem cuvintele noastre și învățătura lui Cristos. Suntem sclavii unei vieți duplicitare atunci când avem cuvinte și fapte despre care ne-am rușina să afle părinții, frații, prietenii. Dar Dumnezeu? Oare de el și de viața veșnică ținem cont atunci când ne amăgim și-i amăgim și pe cei din jurul nostru printr-o viață dublă?

Când suntem prinși într-o astfel de viață să ne amintim cuvântul Domnului din această zi: „Nu este nimic secret care să nu fie dezvăluit şi nici ceva tăinuit care să nu fie cunoscut şi să nu iasă la lumină” (Lc 8,17). Să ne amintim că doar adevărul ne poate face oameni liberi. Să implorăm în rugăciune pacea interioară, armonia pe care o aduce viața trăită în adevăr, departe de orice duplicitate.

Să ne amintim că Dumnezeu ne eliberează prin Cristos ca să-i construim nu o casă de piatră, nu un templu din argint și aur, ci templul Duhului Sfânt (cf. 1Cor 3,16-17). Viața duplicitară ne împiedică să devenim în lumea aceasta locuința Duhului Sfânt, iar în viața veșnică ne împiedică să ne bucurăm de locuința lui Dumnezeu, de împărăția cerurilor.

Dacă ne numim și suntem creștini să trezim în noi dorința unei vieți autentice și un spirit de pocăință pentru a deveni temple ale Duhului Sfânt. Noi care-l avem pe Dumnezeu drept Tată și cunoaștem voința sa prin Cristos, să luăm aminte la cuvintele Apostolului: „Tu, care te crezi călăuza orbilor, lumina celor [aflați] în întuneric, învățătorul celor neștiutori, educatorul copiilor, întrucât ai în Scriptură îndreptarul cunoașterii și al adevărului, așadar, tu, care dai lecții altora, cum de nu te înveți pe tine însuți?” (cf. Rom 2,17-23)


Dacă cineva, printr-o viață dublă, „distruge templul lui Dumnezeu,
și Dumnezeu îl va distruge pe el.
Căci templul lui Dumnezeu, care sunteți voi, este sfânt” (cf. 1Cor 3,17).


25 septembrie 2017 

Luni din săptămâna a 25-a de peste an
Ss. Cleofa, ucenicul lui Isus; Sergiu, călug.
Esd 1,1-6; Ps 125; Lc 8,16-18

LECTURA I
Oricine dintre voi este din poporul Domnului să plece la Ierusalim şi să construiască o casă Domnului.
Citire din Cartea lui Esdra 1,1-6
În primul an al lui Cirus, regele perşilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a mişcat duhul lui Cirus, regele perşilor, care a pus să transmită o veste în toată stăpânirea lui, chiar şi în scris, zicând: 2 „Aşa vorbeşte Cirus, regele perşilor: «Domnul Dumnezeul cerurilor mi-a dat toate domniile pământului şi m-a însărcinat să-i construiesc o casă la Ierusalim, în Iuda. 3 Oricine dintre voi este din poporul său, Dumnezeul său să fie cu el: poate pleca la Ierusalim – care este în Iuda – şi să construiască o casă pentru Domnul Dumnezeul lui Israel; el este Dumnezeul care se află în Ierusalim”. 4 Pe toţi aceia care au rămas în orice loc unde locuiesc ca străini, oamenii locului să îi ajute cu argint, aur, bunuri şi cu animale, pe lângă darurile de bunăvoie pentru casa lui Dumnezeu care este în Ierusalim!»” 5 Capii părinteşti ai lui Iuda şi ai lui Beniamin, preoţii şi leviţii, toţi aceia al căror duh l-a trezit Dumnezeu s-au sculat să meargă să zidească templul lui Dumnezeu care este la Ierusalim. 6 Toţi cei dimprejurul lor i-au ajutat cu obiecte de argint, de aur, bunuri, animale şi lucruri preţioase, pe lângă darurile de bunăvoie.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 125(126),1-2ab.2cd-3.4-5.6 (R.: cf. 3a)
R.: Domnul a făcut pentru noi lucruri minunate.

1 Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie,
ni se părea că visăm.
2ab Atunci, gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie
şi limba, de cântări de veselie. R.

2cd Atunci se spunea printre neamuri:
„Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei”.
3 Lucruri mari a făcut Domnul pentru noi
şi suntem plini de bucurie. R.

4 Întoarce, Doamne, captivitatea noastră
ca pâraiele în Negheb!
5 Cei ce seamănă cu lacrimi
vor secera cu bucurie. R.

6 Plecând, mergeau şi plângeau
aruncând în pământ sămânţa;
venind, se întorceau cu strigăte de veselie,
purtându-şi snopii. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 5,16
(Aleluia) Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre bune şi să-l glorifice pe Tatăl vostru cel din ceruri! (Aleluia)

EVANGHELIA
Candela se pune pe candelabru, pentru ca toţi cei care intră să vadă lumina.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 8,16-18
În acel timp, Isus a spus mulţimii: „Nimeni, după ce a aprins o candelă, nu o ascunde sub un vas, nici nu o pune sub pat, ci o pune pe candelabru, pentru ca cei care intră să vadă lumina. 17 Căci nu este nimic secret care să nu fie dezvăluit şi nici ceva tăinuit care să nu fie cunoscut şi să nu iasă la lumină. 18 Vedeţi, aşadar, cum ascultaţi, pentru că celui care are i se va mai da, iar celui care nu are i se va lua şi ceea ce crede că are!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii, Rugaciune | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: