Cu ochii la ţintă…

De multe ori am impresia că doar o parte a Evangheliei se împlineşte: „Veţi plânge, veţi suspina, vă veţi întrista” (In 16,20). Sau chiar dacă nu se împlineşte doar această parte, ea e una cu care ne întâlnim mult mai des:
plânsetele fac să curgă râuri nesătule de lacrimile durerii;
suspinele spulberă zeci de linişti ale camerelor locuite în singurătatea suferinţei sau a bătrâneţii;
tristeţea zvâcneşte evident de sub zeci de măşti ale fericirii închipuite sau prefăcute.
În fiecare zi ne spunem că „e prea mult” şi ne întrebăm „până când?”. Vrem ştiri fără violenţă şi tragedii, vrem veşti fără accidente şi calamităţi, vrem economii fără criză şi oameni fără corupţie şi demagogie. Parcă e prea mult rău, mai mult chiar decât a prevestit Evanghelia. Şi totuşi…

Aş vrea să-mi scrie cineva mare pe peretele camerei şi să am mereu întipărit în inimă şi în minte (mai ales în momentele de descurajare!) cuvântul evangheliei de astăzi: „Întristarea voastră se va întoarce în bucurie…şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (In 16,20.22). E promisiunea lui Dumnezeu!

Vreau să sper cu tărie o zi a fericirilor, un timp în care evanghelia se va împlini pentru toţi cei care plâng. Şi atunci ei vor străluci de fericire.
Vreau să cred din toate puterile că se va împlini cuvântul Scripturii pentru cei cărora le este foame şi sete de dreptate.
Vreau să iubesc încă de pe acum ziua în care lumea va fi a celor blânzi, milostivi şi curaţi cu inima.

Trăiesc cu ochii la ţintă, dar grijuliu să nu ratez prezentul; privesc spre fericire, încercând să-mi înţeleg şi plânsul şi suspinul şi tristeţea; preţuiesc acest timp pe care Dumnezeu mi l-a rânduit să-mi câştig fericirea veşnică.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 16,20-23a
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 20 „Adevăr, adevăr zic vouă: Voi veţi plânge şi veţi suspina, în timp ce lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va întoarce în bucurie. 21Femeia, când trebuie să nască, se întristează, fiindcă i-a sosit ceasul; dar după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, de bucurie că s-a născut un om în lume. 22 Şi voi, acum, sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră; şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi. 23a În ziua aceea nu veţi mai întreba nimic”.

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: