Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Archive for the ‘Scrisoarea către evrei’ Category

Cu ochii la ţintă…

Posted by Paxlaur pe 18/05/2012

De multe ori am impresia că doar o parte a Evangheliei se împlineşte: „Veţi plânge, veţi suspina, vă veţi întrista” (In 16,20). Sau chiar dacă nu se împlineşte doar această parte, ea e una cu care ne întâlnim mult mai des:
plânsetele fac să curgă râuri nesătule de lacrimile durerii;
suspinele spulberă zeci de linişti ale camerelor locuite în singurătatea suferinţei sau a bătrâneţii;
tristeţea zvâcneşte evident de sub zeci de măşti ale fericirii închipuite sau prefăcute.
În fiecare zi ne spunem că „e prea mult” şi ne întrebăm „până când?”. Vrem ştiri fără violenţă şi tragedii, vrem veşti fără accidente şi calamităţi, vrem economii fără criză şi oameni fără corupţie şi demagogie. Parcă e prea mult rău, mai mult chiar decât a prevestit Evanghelia. Şi totuşi…

Aş vrea să-mi scrie cineva mare pe peretele camerei şi să am mereu întipărit în inimă şi în minte (mai ales în momentele de descurajare!) cuvântul evangheliei de astăzi: „Întristarea voastră se va întoarce în bucurie…şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (In 16,20.22). E promisiunea lui Dumnezeu!

Vreau să sper cu tărie o zi a fericirilor, un timp în care evanghelia se va împlini pentru toţi cei care plâng. Şi atunci ei vor străluci de fericire.
Vreau să cred din toate puterile că se va împlini cuvântul Scripturii pentru cei cărora le este foame şi sete de dreptate.
Vreau să iubesc încă de pe acum ziua în care lumea va fi a celor blânzi, milostivi şi curaţi cu inima.

Trăiesc cu ochii la ţintă, dar grijuliu să nu ratez prezentul; privesc spre fericire, încercând să-mi înţeleg şi plânsul şi suspinul şi tristeţea; preţuiesc acest timp pe care Dumnezeu mi l-a rânduit să-mi câştig fericirea veşnică.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 16,20-23a
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 20 „Adevăr, adevăr zic vouă: Voi veţi plânge şi veţi suspina, în timp ce lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va întoarce în bucurie. 21Femeia, când trebuie să nască, se întristează, fiindcă i-a sosit ceasul; dar după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, de bucurie că s-a născut un om în lume. 22 Şi voi, acum, sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră; şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi. 23a În ziua aceea nu veţi mai întreba nimic”.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Evanghelia după Ioan, Predici si meditatii, Scrisoarea către evrei | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Scurt, dar cuprinzător

Posted by Paxlaur pe 02/05/2012

Scrisoarea către evrei rezumă experienţa lui Isus Cristos pe pământ, declarând că avem acum un conducător care poate fi atins de slăbiciunile noastre (cf. Evr 4,15). Dumnezeu însuşi a văzut nevoia de a veni alături de noi, nu ne-a iubit doar de la distanţă. Cum putea să-şi manifeste pe deplin dragostea altfel decât prin mijlocirea trupului omenesc? Se spune că Isus  „a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit” (Evr 5,8). Un concept stupefiant: Fiul lui Dumnezeu, învăţând prin experienţele sale pe pământ. Înainte de a lua chip omenesc, Dumnezeu nu a avut nicio experienţă personală a durerii fizice sau a efectului de a sta cot la cot cu oameni aflaţi la nevoie. Dar Dumnezeu a trăit printre noi şi ne-a atins, iar timpul pe care l-a petrecut aici îi îngăduie să se identifice mai din plin cu durerea noastră.

Philip Yancey – Paul Brand, O făptură atât de minunată,
Peregrinul, Cluj-Napoca – 2009, 177.

Posted in Cartea profetului Isaia, Scrisoarea către evrei, Scurt, dar cuprinzător | Etichetat: , , , , | 2 Comments »

 
%d blogeri au apreciat asta: