Cu gândul la Don Bosco și la toți salezienii

Sfântul Ioan Bosco spunea, printre altele, că „preotul este acel om conştient că nu merge singur în cer şi nici nu coboară singur în Infern. Dacă e vrednic, va merge în cer împreună cu sufletele pe care le-a salvat prin bunul său exemplu; dacă e nevrednic, dacă scandalizează, va merge la pierzare împreună cu sufletele condamnate din pricina purtării sale”. Deseori spunea tinerilor din jurul său: „Eu am o singură dorinţă ca preot: aceea de a vă vedea fericiţi pe lumea aceasta şi apoi să fim fericiţi împreună în veşnicie”.

Mai multe AICI: DESPRE DON BOSCO

SPRIJINĂ și tu UN COPIL care riscă să abandoneze ȘCOALA și VIAȚA!

Cei care doresc pot susține proiectele Paxlaur (în special ajutorul acordat copiilor săraci pentru a nu abandona școala și viața!) fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță

€4,00

An nou, inimă nouă

1 ianuarie inima de carneDe multe ori considerăm că suntem prea tineri pentru a ne gândi la problemele inimii, cu atât mai puțin la o inimă nouă. Și totuși, orice început (de an!) aduce dorința unei inimi mai bune. Vrem să dispară inima de piatră, inima prefăcută, inima împărțită și în locul ei să primim o inimă de carne, o inimă pură, blândă și smerită, capabilă să iubească dezinteresat (Ez 36,26; Mt 11,29).

La început de an, plini de smerenie și speranță, implorăm de la Domnul o inimă nouă, curată, căită și smerită, o inimă în care să sălășluiască adevărul (Ps 51).

Vrem o inimă care, însetată de Dumnezeu, să-și afle toată bucuria în Cristos și comoara ei să fie Cerul. O inimă de fiu iubit care se roagă spunând mereu „Abba”! O inimă deschisă la șoaptele Duhului care ne invită să-l căutăm pe Dumnezeu, să-l ascultăm, să-l slujim, să-l iubim și să-l preamărim prin gând, cuvânt și faptă (Ps 42; 105,3; Lc 1,47; 11,2; Mt 6,21; Gal 4,6-7).

Vrem o inimă din care să nu iasă nimic rău, ci doar ceea ce-l ajută pe aproapele. O inimă care să nu treacă nepăsătoare pe lângă cel suferind, o inimă care să nu se teamă să împartă, ci să dăruiască totul. De fapt, vrem să punem inimă în tot ceea ce facem, dar nu orice fel de inimă, ci o inimă simplă, dreaptă, pură, lipsită de orice ipocrizie sau viclenie (Mc 7,21-23; Lc 10,29-37; In 1,47).

La începutul anului implorăm de la Domnul o inimă săracă, dar care să-i poată îmbogăți pe mulți. Vrem o inimă care să nu se piardă în „goana după vânt”, după nimicuri și deșertăciune, ci să caute înțelepciunea care vine de Sus, cuvântul viu și plin de putere al lui Dumnezeu, atitudinea care este în Cristos Isus (2Cor 6,10; Qoh 1,13-14; Înț 9,4; Evr 4,12; Fil 2,5; Ps 119,11).

Inimile sunt fragile! Să veghem ca nu cumva prin slăbiciunile nostre să le zdrobim călcându-le în picioare. Să cerem harul de a nu scandaliza, îmbolnăvi, împietri sau întrista vreo inimă (Lc 17,1; Ps 69,7).

Doamne, e Anul Nou! Creează în noi o inimă nouă, blândă și smerită. Dăruiește-ne o inimă pură capabilă să recunoască Esențialul, să-l aleagă și să-l iubească.


SPRIJINĂ și tu UN COPIL care riscă să abandoneze ȘCOALA și VIAȚA!

Cei care doresc pot susține proiectele Paxlaur (în special ajutorul acordat copiilor săraci pentru a nu abandona școala și viața!) fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță

€4,00

Scrisoare către tineri: „Sunteţi prezentul, fiţi viitorul cel mai luminos”!

papa Francisc Biserica si tinerii

Sinod. Scrisoarea către tineri: Biserica şi lumea are nevoie urgentă de voi

Vouă, tineri din lume, ne adresăm noi, părinţii sinodali, cu un cuvânt de speranţă, de încredere, de mângâiere. În aceste zile ne-am reunit pentru a asculta glasul lui Isus, «Cristos veşnic tânăr», şi a recunoaşte în El multele voastre glasuri, strigătele voastre de bucurie, plângerile, tăcerile. Ştim despre căutările voastre interioare, despre bucuriile şi speranţele voastre, despre durerile şi angoasele voastre care constituie neliniştea voastră.

Dorim ca acum să ascultaţi un cuvânt de la noi: vrem să fim colaboratori ai bucuriei voastre pentru ca aşteptările voastre să se transforme în idealuri. Suntem siguri că veţi fi gata să vă angajaţi cu voinţa voastră de a trăi, pentru ca visele voastre să capete formă în existenţa voastră şi în istoria umană. Slăbiciunile voastre să nu vă descurajeze, fragilităţile şi păcatele să nu fie piedică în calea încrederii voastre. Biserica vă este mamă, nu vă abandonează, este gata să vă însoţească pe drumuri noi, pe cărări din înălţimi unde vântul Duhului suflă mai puternic, risipind ceaţa indiferenţei, a superficialităţii, a descurajării.

Când lumea, pe care Dumnezeu a iubit-o atât de mult încât i l-a dăruit pe Fiul său Isus, este concentrată asupra lucrurilor, asupra succesului imediat, asupra plăcerii şi îi striveşte pe cei mai slabi, voi ajutaţi-o să se ridice din nou şi să-şi îndrepte privirea spre iubire, frumuseţe, adevăr, dreptate. Timp de o lună am mers împreună cu unii dintre voi şi cu mulţi alţii legaţi cu noi cu rugăciunea şi afectul. Dorim să continuăm acum drumul în orice parte a pământului unde Domnul Isus ne trimite ca discipoli misionari. Biserica şi lumea are nevoie urgentă de entuziasmul vostru. Deveniţi colegi de drum ai celor mai fragili, ai săracilor, ai celor răniţi de viaţă. Sunteţi prezentul, fiţi viitorul cel mai luminos.

Părinţii sinodali

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

http://www.ercis.ro

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat: