Sinod. Scrisoarea către tineri: Biserica şi lumea are nevoie urgentă de voi
Vouă, tineri din lume, ne adresăm noi, părinţii sinodali, cu un cuvânt de speranţă, de încredere, de mângâiere. În aceste zile ne-am reunit pentru a asculta glasul lui Isus, «Cristos veşnic tânăr», şi a recunoaşte în El multele voastre glasuri, strigătele voastre de bucurie, plângerile, tăcerile. Ştim despre căutările voastre interioare, despre bucuriile şi speranţele voastre, despre durerile şi angoasele voastre care constituie neliniştea voastră.
Dorim ca acum să ascultaţi un cuvânt de la noi: vrem să fim colaboratori ai bucuriei voastre pentru ca aşteptările voastre să se transforme în idealuri. Suntem siguri că veţi fi gata să vă angajaţi cu voinţa voastră de a trăi, pentru ca visele voastre să capete formă în existenţa voastră şi în istoria umană. Slăbiciunile voastre să nu vă descurajeze, fragilităţile şi păcatele să nu fie piedică în calea încrederii voastre. Biserica vă este mamă, nu vă abandonează, este gata să vă însoţească pe drumuri noi, pe cărări din înălţimi unde vântul Duhului suflă mai puternic, risipind ceaţa indiferenţei, a superficialităţii, a descurajării.
Când lumea, pe care Dumnezeu a iubit-o atât de mult încât i l-a dăruit pe Fiul său Isus, este concentrată asupra lucrurilor, asupra succesului imediat, asupra plăcerii şi îi striveşte pe cei mai slabi, voi ajutaţi-o să se ridice din nou şi să-şi îndrepte privirea spre iubire, frumuseţe, adevăr, dreptate. Timp de o lună am mers împreună cu unii dintre voi şi cu mulţi alţii legaţi cu noi cu rugăciunea şi afectul. Dorim să continuăm acum drumul în orice parte a pământului unde Domnul Isus ne trimite ca discipoli misionari. Biserica şi lumea are nevoie urgentă de entuziasmul vostru. Deveniţi colegi de drum ai celor mai fragili, ai săracilor, ai celor răniţi de viaţă. Sunteţi prezentul, fiţi viitorul cel mai luminos.
Părinţii sinodali
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
