Despre necesitatea îndurării!

Viaţa noastră este marcată de necesităţi: de a respira, de a mânca, de a simţi, de a relaţiona etc. Printre ceea ce ne marchează viaţa ca o necesitate este şi nevoia de a simţi iertarea şi de a o dărui, de a simţi îndurarea. Omul are nevoie să simtă, măcar din când în când, îndurarea, fie a celor din jurul său, fie îndurarea divină.

A vorbi despre divina îndurare înseamnă a face trimitere la cel puţin două persoane: sfânta Faustina Kowalska (1905-1938) şi Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005). Sora Faustina este cea căreia, la 22 februarie 1931, i-a apărut Isus cerându-i să-i picteze imaginea şi să scrie dedesubt: „Isuse, am încredere în tine!” şi totodată să răspândească devoţiunea către divina îndurare. Acest lucru s-a şi întâmplat şi astfel în toată lumea a ajuns să fie cunoscut Rozariul Divinei Îndurări  şi să se înalţe rugăciuni pentru a beneficia de milostivirea divină.

Papa Ioan Paul al II-lea a fost cel care, atunci când a canonizat-o pe sora Faustina, a stabilit ca în fiecare an, în Duminica Albă (prima duminică după Paşte), să fie sărbătoarea Divinei îndurări. Era 30 aprilie 2000. Cinci ani mai târziu, la 2 aprilie 2005, tocmai în ajunul sărbătorii milostivirii divine, Sfântul Părinte intra în casa Tatălui, pentru a se bucura din plin de îndurarea Domnului.

Şi pentru că „dăruind, vom dobândi”, pe lângă implorarea în rugăciune a milostivirii divine, trebuie să oferim şi noi îndurare celor din jurul nostru.

Rozariul Divinei Îndurări se poate găsi la http://spiritualitate.donbosco.ro/rugaciuni/rozariul_si_novena_indurarii_divine.php

Despre renunţările moderne!

Postul Mare, care cuprinde toată luna martie, este un timp al rugăciunii, al pocăinţei şi al renunţărilor. Înainte se renunţa doar la mâncare, băutură, petreceri, podoabe vestimentare etc. Mai apoi unii renunţau la anumite hobbyuri: excursii, lecturi, emisiuni tv sau radio etc. Timpul recent aduce o nouă posibilitate: renunţarea la computer şi internet.

Într-o lume dependentă de tehnologie (un sondaj recent, făcut pe tineri între 16 şi 24 de ani, arată că 75% dintre ei nu pot trăi fără internet, iar în majoritatea ţărilor europene 8 din 10 tinerii accesează zilnic internetul) este binevenită o astfel de renunţare: să ne impunem un timp de purificare, de dezintoxicare, de deconectare. Acest drog electronic, ce pune stăpânire pe copii, tineri şi adulţi, poate deveni acum un prilej de verificare a voinţei şi a capacităţilor de renunţare!

Da, e bine de ştiu că ochii noştri merită o zi fără obositoarea lumină a monitorului, mintea noastră merită un repaus revigorant de la avalanşa informaţiilor din reţea şi, mai ales, Dumnezeu merită un surplus de atenţie de care putem face rost reducând consumul de internet!

Să ne amintim: consumul excesiv de … internet dăunează grav sănătăţii (trupului şi sufletului!)…şi dacă nu reuşim un Post fără internet, măcar o săptămână. Dacă şi o săptămână e prea mult, să fie măcar o zi! Dar acea zi să fie azi, nu mâine, pentru că „cine spune mâine spune niciodată”!

Un timp de post binecuvântat!

Despre miercurea cenuşii!

În fiecare an, din cele 52 (sau 53) de zile de miercuri, există una diferită de toate celelalte: miercurea cenuşii – zi de post şi abstinenţă! Este ziua care ne introduce în Postul Mare, timp de pregătire pentru sărbătoarea Paştelui. Acest lucru se întâmplă de la reforma făcută de papa Grigore cel Mare (590-604), înainte Postul Mare începând duminica.

În această zi, în care răsună neîncetat: „Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie” (Mc 1,15), creştinii vin la biserică pentru a primi impunerea cenuşii. Acest ritual era la început rezervat penitenţilor publici. Ulterior, recunoscându-se câtă nevoie are fiecare om de convertire, s-au alăturat Sfântul Părinte, clerul şi toţi credincioşii. Astfel, la sfânta Liturghie (sau şi în afara ei!), după liturgia cuvântului, se binecuvântează şi se impune cenuşa obţinută din ramurile de măslin sau de alt arbore care au fost binecuvântate în duminica Floriilor.

Tot în această zi, Sfântul Părinte face o „celebrare” în bazilica „Sf. Anselm” (la 16:30,ora italiei) după care pleacă în procesiune – semn şi simbol al drumului ce trebuie să-l parcurgem fiecare pentru purificare – spre  bazilica „Sf. Sabina”, unde celebrează Liturghia cu binecuvântarea şi impunerea cenuşii.

Să nu uităm că în această zi Domnul ne aminteşte dorinţa sa: „Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele” (Ioel 2,13).

Să avem un timp de sfântă şi binecuvântată convertire!