Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Până când să-l mai rabd? De câte ori să-l mai iert pe cel care mi-a greșit?

Posted by Paxlaur pe 17/08/2017

RabdareÎntrebarea lui Petru este întrebarea noastră de fiecare zi: „Până când să-l mai rabd? De câte ori să-l mai iert pe cel care mi-a greșit?” (Mt 18,21). Nu cred că există zi în care să nu avem ceva de iertat celor din jurul nostru. După cum nu există zi în care alții să nu aibă atâtea lucruri să ne ierte. Greșim enorm prin gândurile noastre, prin cuvinte sau fapte, prin omisiune. Greșeala face parte din viața noastră, precum din viața noastră face parte și dorința de a fi iertați. Însă noi iertăm? Iertăm cu inima sau cu mintea? Altfel spus: preferăm să uităm sau să iertăm cu toată ființa noastră? Iată întrebarea zilei: iertăm sau uităm?

Uitarea este caracterizată de indiferență și neîncredere. Iertarea are în centrul ei iubirea și convingerea că omul se poate schimba și deveni bun. Iertarea se bazează pe capacitatea sufletului de a se căi și converti. Este atât de sublim să ai încredere în părerea de rău a celuilalt. Este divin să-l încurajezi pe celălalt să devină mai bun tocmai iertându-l și ajutându-l să înțeleagă unde a greșit și ce anume trebuie să corecteze. Și aceasta cu răbdare. Sunt atât de mulți oamenii care au avut răbdare cu noi, care au crezut în noi, oameni pentru care astăzi trebuie să ne rugăm și să le arătăm recunoștința. Și, mai ales, oameni pe care trebuie să-i imităm în virtutea lor.

Mai mult decât atât, însuși Dumnezeu ne iartă. Domnul nu închide ochii, nu se face că nu vede răul din noi. Nu spune niciodată că ne uită. El chiar ne iartă. Ba chiar s-a jertfit pentru noi tocmai ca să înțelegem că iertarea sa este reală, concretă. Câtă iubire este în Dumnezeu, câtă speranță are Dumnezeu în noi atunci când continuă să ne ierte deși cădem mai mereu în aceleași și aceleași păcate. Dumnezeu crede în noi, Dumnezeu știe că în noi există o parte bună care vrea convertirea, care vrea să persevereze pe calea binelui în pofida tuturor slăbiciunilor.

Este atât de gingașă și plină de tandrețe imaginea unui Dumnezeu care ne privește sufletul: ne ține inima în mâinile sale care au fost pironite pe cruce și ne mângâie sufletul, pentru că el nu privește la ce privesc oamenii, ci direct sufletul, direct inima. Inima noastră este în mâinile Domnului care ne cuprinde pentru a ne ierta și pentru a ne ajuta să ne îndreptăm.

Să nu mai oscilăm în fața celor ce ne greșesc: să iert sau să uit? Cum să fii creștin și să te întrebi ce să alegi: iubirea sau indiferența?! Oare noi ce preferăm când greșim: să fim iertați sau uitați? Dacă Dumnezeu ne-ar uita?! Dacă și-ar retrage soarele, lumina, mântuirea, iertarea, îmbrățișarea… În fiecare zi suntem iertați, iar noi ne încăpățânăm să vrem uitarea pentru cei ce ne greșesc.

Uitarea nu e o virtute, ci o slăbiciune a minții. Iertarea nu e o slăbiciune, ci o forță a inimii, o virtute a sufletului nobil.


Iartă!
Iubește!
Nu-ți pierde speranța în bunătatea
care există în fiecare om!


17 august 2017 

Joi din săptămâna a 19-a de peste an
Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
Ios 3,7-10a.11.13-17; Ps 113A; Mt 18,21-19,1

LECTURA I
Arca alianţei Domnului întregului pământ trece înaintea voastră în Iordan!
Citire din cartea lui Iosue 3,7-10a.11.13-17
În zilele acelea, Domnul i-a zis lui Iosue: „Astăzi voi începe să te înalţ înaintea întregului Israel, ca să ştie că aşa cum am fost cu Moise, tot aşa sunt cu tine. 8 Porunceşte-le preoţilor care duc arca alianţei: «Când veţi ajunge la marginea apelor Iordanului, să rămâneţi la Iordan!»” 9 Iosue le-a zis fiilor lui Israel: „Apropiaţi-vă şi ascultaţi cuvintele Domnului Dumnezeului vostru!” 10a Iosue le-a zis: „Prin aceasta veţi cunoaşte că Dumnezeul cel viu este în mijlocul vostru. 11 Iată, arca alianţei Domnului întregului pământ trece înaintea voastră în Iordan! 13 Când tălpile picioarelor preoţilor care poartă arca alianţei Domnului întregului pământ vor intra în apele Iordanului, apele se vor despărţi: cele care curg, de apele din partea de sus, care vor sta ca un dig”. 14 Când poporul a ieşit din corturile lor ca să treacă Iordanul, preoţii care duceau arca alianţei erau înaintea poporului. 15 Când preoţii care duceau arca au ajuns la Iordan şi când picioarele preoţilor care duceau arca s-au afundat în marginea apei – căci Iordanul era plin până peste maluri în zilele secerişului -, 16 apele Iordanului care coborau de sus s-au adunat ca într-un dig până foarte departe, la Adam, cetatea care este lângă Ţartan, iar cele care coborau către marea din Arabah, Marea Sărată, au secat complet. Poporul a trecut în faţa Ierihonului. 17 Preoţii care duceau arca alianţei Domnului s-au oprit pe uscat în mijlocul Iordanului şi tot Israelul a trecut pe uscat până când tot poporul a terminat de trecut Iordanul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 113A(114),1-2.3-4.5-6
R.: Aleluia!

1 Când a ieşit Israel din Egipt,
casa lui Iacob din mijlocul unui popor barbar,
2 Iuda a devenit sanctuarul lui
şi Israel, stăpânirea sa. R.

3 Marea a văzut şi a fugit,
Iordanul s-a întors înapoi;
4 munţii au săltat ca berbecii
şi dealurile, ca mieii unei turme. R.

5 Mare, ce ai tu de fugi,
şi tu, Iordanule, pentru ce te întorci înapoi?
6 Munţilor, pentru ce săltaţi ca berbecii,
şi voi, dealurilor, ca mieii unei turme? R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 118(119),135
(Aleluia) Luminează-ţi faţa pentru slujitorul tău şi învaţă-mă hotărârile tale! (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu-ţi spun până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori şapte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,21-19,1
În acel timp, Petru, apropiindu-se, i-a zis lui Isus: „Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu care greşeşte împotriva mea? De şapte ori?” 22 Isus i-a spus: „Nu-ţi spun până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori şapte. 23 De aceea, împărăţia cerurilor este asemănată cu un rege care a vrut să încheie conturile cu servitorii săi. 24 Când a început să ceară conturile, i-a fost prezentat unul care îi datora zece mii de talanţi. 25 Întrucât nu putea să-i restituie, stăpânul a poruncit ca să fie vândut el, soţia, copiii şi tot ce avea şi să achite datoria. 26 Atunci, servitorul s-a prosternat în faţa lui, zicându-i: «Stăpâne, ai răbdare cu mine şi-ţi voi restitui totul!» 27 Stăpânului i s-a făcut milă de servitorul acela, l-a lăsat să plece şi i-a iertat datoria. 28 Dar, ieşind, servitorul acela l-a găsit pe unul care era servitor împreună cu el şi care îi datora o sută de dinari. Înşfăcându-l, îl strângea de gât, spunându-i: «Dă-mi ceea ce îmi eşti dator!» 29 Căzând în genunchi, cel care era servitor împreună cu el îl implora zicându-i: «Ai răbdare cu mine şi îţi voi restitui!” 30 Dar el nu a vrut; dimpotrivă, a mers şi l-a aruncat în închisoare până când îi va fi plătit datoria. 31 Văzând deci ceilalţi servitori cele petrecute, s-au întristat foarte mult şi, venind, au povestit stăpânului toate cele întâmplate. 32 Atunci, chemându-l stăpânul lui, i-a zis: «Servitor rău, ţi-am iertat toată datoria aceea pentru că m-ai rugat. 33 Nu trebuia să te înduri şi tu de cel care este servitor ca şi tine aşa cum eu m-am îndurat de tine?” 34 Şi, mâniindu-se, stăpânul l-a dat pe mâna călăilor până va fi plătit toată datoria. 35 Tot aşa vă va face şi Tatăl meu ceresc dacă nu veţi ierta fiecare fratelui său din inimă”. 19,1 Când a terminat Isus cuvintele acestea, a plecat din Galileea şi a venit în ţinuturile Iudeii, dincolo de Iordan.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , | Leave a Comment »

Take my hand, o blessed Mother

Posted by Paxlaur pe 16/08/2017

Adormirea Maicii Domnului _ Capela seminarului din Maynooth (Irlanda)
Take my hand, O Blessed Mother
hold me firmly lest I fall;
I grow nervous while walking and
humbly on thee call.
Guide me over every crossing,
watch me when I’m on the stairs
let me know that you’re beside me;
listen to my fervent prayers.
Bring me to my destination
safely along the way,
bless my every undertaking
and my duties for the day.
And when evening creeps upon me
I’ll never fear to be alone:
once again, O Blessed Mother,
take my hand and lead me home.
Amen.

Posted in E bine de ştiut, Imagini si fotografii, Lecturi, Rugaciune, Sfânta Fecioară Maria | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

Nu este timpul potrivit pentru un creştinism liniştit, aşezat

Posted by Paxlaur pe 16/08/2017

praf_lupta_duel_diavolul-si-dumnezeuDe multe ori noi ne-am dori un Dumnezeu liniştit, un Dumnezeu care să ne lase în pace, care să fie de acord cu felul nostru de a trăi, de a ne compromite. Am vrea un Dumnezeu care nu se bagă în viaţa noastră. De asemenea, am vrea o Biserică liniştită, care să-şi vadă de treburile ei. Dar atunci uităm că treburile Bisericii şi ale lui Dumnezeu sunt tocmai oamenii, sufletul lor, mântuirea lor. Aceasta este și vocația noastră: să ajutăm omul să-l cunoască și să-l iubească pe Dumnezeu, făcând binele și fugind de rău. Iar Isus ne amintește astăzi de obligația de a ne ajuta și corecta unii pe alții: „Dacă fratele tău greşeşte împotriva ta, mergi şi mustră-l numai între patru ochi” (Mt 18,15).

La Dumnezeu nu merge cu „Lasă-mă în pace!” El nu ne lasă în pace și nu vrea să fim lăsați în pace, atunci când „starea noastră de pace” e răul! Nu este timpul potrivit pentru un creştinism liniştit, aşezat. Oare Isus a venit să aducă liniştea? Oare Dumnezeu îşi doreşte o Biserică liniştită, adormită? Oare Isus este mulţumit cu un creştin care doarme în banca sa, indiferent la răul din jurul său, un creştin care nu ia atitudine în fața păcatelor comise în familia sa sau în viaţa prietenilor săi? Nicidecum! Dumnezeu vrea creştini hotărâţi, care să ia atitudine şi care să spună răului pe nume. Dumnezeu are nevoie de o Biserică trează, vie, activă, de oameni care intervin pentru ceilalţi (cf. Lc 12,49-53).

Evanghelia de astăzi ne îndeamnă la hotărâre și unitate: să-l corectăm frățește pe cel care greșește, dar și să stăm uniți în rugăciune pentru a cere convertirea fraților noștri. Ce nu putem face singuri, putem face împreună cu Isus și cu frații: „Dacă doi dintre voi pe pământ se vor uni să ceară orice lucru, le va fi dat de Tatăl meu care este în ceruri” (Mt 18,19). Orice, chiar și convertirea inimilor împietrite!

Mergând pe urmele lui Cristos și trăindu-ne botezul suntem chemați să luăm atitudine în fața răului. Poate nu atât cuvintele noastre, cât mai ales faptele noastre trebuie să fie un semn de împotrivire, un semn de nelinişte pentru cel care face răul. Astăzi suntem noi cei care, asemenea lui Moise, suntem aleși și trimiși să conducem oamenii spre „Țara Promisă”, spre împărăția dreptății și a luminii. În drum spre Împărăția cerurilor noi trebuie să devenim vocea celor mici şi lipsiţi de apărare; noi trebuie să avem curajul să le spunem adevărul celor care greşesc și să le cerem să se corecteze, să se convertească. Noi înșine trebuie să fim oameni de caracter, creștini vrednici de numele lui Cristos, oameni aflați de partea adevărului, a binelui, a celor mici și săraci.

Astăzi este ziua deciziei: acţiune sau indiferenţă? Avem un suflet treaz, viu, activ sau un suflet indiferent, adormit?


„Pace vă las vouă,
pacea mea v-o dau vouă.
Eu nu v-o dau aşa cum o dă lumea.
Să nu se tulbure inima voastră,
nici să nu se teamă” (In 14,27).


16 august 2017 

Miercuri din săptămâna a 19-a de peste an
Ss. Ştefan, rege *; Rochus, pelerin
Dt 34,1-12; Ps 65; Mt 18,15-20

LECTURA I
Moise, slujitorul Domnului, a murit în ţara Moab. Nu s-a mai ridicat în Israel profet ca Moise.
Citire din cartea Deuteronomului 34,1-12
În zilele acelea, Moise a urcat din stepele Moabului pe muntele Nebo, pe vârful Pisga, care este în dreptul Ierihonului. Domnul i-a arătat toată ţara: de la Galaad până la Dan, 2 tot ţinutul lui Neftali, ţara lui Efraim şi a lui Manase, toată ţara lui Iuda până la Marea Mediterană, 3 partea de sud, împrejurimile văii Ierihonului, Cetatea Palmierilor, până la Ţoar. 4 Domnul i-a zis: „Aceasta este ţara pe care am jurat-o lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob, zicând: «O voi da descendenţei tale”. Ţi-am arătat-o înaintea ochilor tăi, dar acolo tu nu vei trece”. 5 Moise, slujitorul Domnului, a murit acolo, în ţara Moab, după cuvântul Domnului. 6 L-a îngropat în vale, în ţara Moab, faţă în faţă cu Bet-Peor. Nimeni nu-i ştie mormântul până în ziua de azi. 7 Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise şi puterea nu-l lăsase. 8 Fiii lui Israel l-au plâns pe Moise în stepele Moabului timp de treizeci de zile. Şi s-au sfârşit zilele de plâns şi jale pentru Moise. 9Iosue, fiul lui Nun, era plin de duhul înţelepciunii, căci Moise îşi pusese mâinile peste el. Fiii lui Israel au ascultat de el şi au făcut aşa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 10 Nu s-a mai ridicat în Israel profet ca Moise, pe care să-l fi cunoscut Domnul faţă către faţă, 11 potrivit cu toate semnele şi minunile pe care Domnul l-a trimis să le înfăptuiască în ţara Egiptului împotriva lui Faraon, a tuturor slujitorilor săi şi a întregii sale ţări 12 şi potrivit cu mâna sa puternică şi cu toate faptele mari, înfricoşătoare, pe care le-a înfăptuit Moise înaintea întregului Israel.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 65(66),1-3a.5 şi 16-17 (R.: cf. 20a şi 9a)
R.: Binecuvântat să fie Dumnezeu, ocrotitorul vieţii noastre!

1 Strigaţi de bucurie lui Dumnezeu,
voi, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi gloria numelui său,
daţi-i glorie prin laudele voastre!
3a Spuneţi-i lui Dumnezeu:
„Cât de minunate sunt lucrările tale!” R.

5 Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu!
Minunate sunt lucrările sale înaintea fiilor oamenilor.
16 Toţi cei care vă temeţi de Dumnezeu, veniţi şi ascultaţi
şi vă voi spune tot ce a făcut Domnul pentru sufletul meu!
17 Am strigat către el cu gura mea
şi buzele mele au început să-l preamărească! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 5,19
(Aleluia) Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu sine şi punând în noi cuvântul reconcilierii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,15-20
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Dacă fratele tău greşeşte împotriva ta, mergi şi mustră-l numai între patru ochi! Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău. 16 Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi, «pentru ca orice hotărâre să fie întemeiată pe declaraţia a doi sau trei martori!» 17 Dacă refuză să-i asculte şi pe ei, spune-l Bisericii! Iar dacă refuză să asculte şi de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi un vameş! 18 Adevăr vă spun: tot ce veţi lega pe pământ va fi legat şi în cer şi tot ce veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în cer. 19 Iarăşi vă spun: dacă doi dintre voi pe pământ se vor uni să ceară orice lucru, le va fi dat de Tatăl meu care este în ceruri. 20 Căci unde doi sau trei sunt adunaţi în numele meu, sunt şi eu acolo, în mijlocul lor”.

Cuvântul Domnu

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: