Arhitecții viitorului și revoluția dezrobirii

Toamna este asociată frecvent cu bogăția: recoltă, culoare, provizii. „Toamna se numără bobocii”, se reiau „întâlnirile” școlare și de breaslă, se etalează concediile, achizițiile. Toamna gospodarii încearcă să pună sărăcia la colț. Se pare că toamna conștientizăm mai ușor cât de plină (sau goală?) este casa: de la debaraua cu de toate, până la dulapurile și casetele cu accesorii, haine, pantofi de sezon. Zeci de lucruri ne umplu casa și ne condiționează viața. Și mai rău – spre dezastru! – când lucrurile ne copleșesc inima și ne impun să ținem oamenii la distanță. Ne temem să nu fim înșelați, furați, folosiți. Nici cei buni, nici cei răi, nici măcar Dumnezeu nu mai are loc lângă noi. Nimeni! Doar obiecte! Suntem prizonierii a ceea ce credeam că posedăm: lucrurile decid cât spațiu și timp lăsăm aproapelui!

Însă ce ar fi dacă astăzi, așa deodată, am decide să ne eliberăm? O revoluție a slujirii și a renunțării, à la sfinții Francisc, Tereza, Ghika, Durcovici! Așa, deodată, liberi, fără nimic de etalat, plini doar de Dumnezeu și de aproapele. Ce toamnă colorată am avea! Ce roade bogate am culege!

Adevărata dezrobire are forma slujirii și a renunțării. Se realizează dăruind, nu risipind, consumând sau aruncând. Ce înfăptuire măreață să te eliberezi dăruind, și dăruind să salvezi! Ce realizare să scoți un om din sărăcie! Asta nu înseamnă ca din bogat tu să devii sărac și el din sărac bogat. Nu, cu toate că Isus așa a făcut: deși era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, noi să ne îmbogățim (2Cor 8,9). Însă pentru noi, nevrednici epigoni, înseamnă să dăruim din ceea ce avem și suntem, din bunurile și din timpul nostru. Dar este vorba despre o renunțare curajoasă: o adevărată ruptură nu atât de surplusuri, cât mai ales de ceea ce pare siguranța noastră, comoara noastră. Trebuie să simțim că dăruim, să doară, să neliniștească. Și abia atunci, dând formă viitorului și speranță aproapelui suferind, vom avea o comoară în ceruri (Lc 18,18-30; Mt 6,19-21). Dezrobirea noastră și eliberarea unui semen de mizeria trupească și sufletească, de foamete, de analfabetism (funcțional sau spiritual), de neciopleală devine o capodoperă. Dăruind realizăm o operă de artă, modelăm viitorul unui om, construim viitorul. De fapt, devenim arhitecții viitorului cu Cristos, în Cristos și pentru Cristos care e veșnic viu în aproapele, nu în lucruri.

(Articol publicat în revista Lumina creștinului, octombrie 2021)


Dacă vreți să faceți o faptă bună, vă invit să participați la proiectul Paxlaur pentru luna octombrie 2021 (detalii AICI: Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă):

  • caută un copil sărac din jurul tău și ajută-l să meargă și să ajungă cu bine, entuziasmat, la școală și să se întoarcă liniștit acasă.

sau

Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă (proiectul lunii octombrie 2021)

Dacă vrei să ajuți un copil să ajungă mai repede la școală și acasă, susține Paxlaur și proiectul lunii octombrie 2021 prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) – Dăncuță Laurențiu. Sau în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€10.00

Dumnezeu nu se răzgândește! Și asta e bine, chiar foarte bine pentru noi!

Dumnezeu nu se răzgândește și nu are rost să ne amăgim: el rămâne mereu de partea celor mici, marginalizați, respinși, maltratați. Și asta e bine, ba chiar foarte bine pentru noi.

Da, Domnul nu se răzgândește. El rămâne de partea celor mici, de partea copiilor refuzați, abandonați, avortați, abuzați. Dumnezeu stă alături de cei care suferă pe nedrept, de cei cărora le este interzis sau imposibil accesul la viață, la educație, la hrană, la sănătate, la familie.

Da, Domnul rămâne de partea femeilor care sunt maltratate în propria casă tocmai de oamenii care ar fi trebuit să le protejeze. Domnul stă alături de femeile părăsite sau alungate, lovite sau abuzate, bolnave sau sărace, lipsite de cele necesare pentru ele și pentru copiii lor. Domnul stă alături de femeia uitată de propriul copil.

Da, Domnul rămâne de partea bărbaților părăsiți, de partea celor care își cresc singuri și cu responsabilitate fiii. Dumnezeu rămâne de partea bărbaților bolnavi și uitați de propria familie, de proprii copii. Domnul stă alături de cei bătrâni și singuri și-i sprijină cu harul său.

Da, Dumnezeu rămâne neclintit alături de familie, alături de bărbatul și femeia care, prin legământ matrimonial, stabilesc între ei o comunitate a întregii vieți, legământ rânduit prin caracterul său natural spre binele soților și spre nașterea și educarea copiilor (CDC, can. 1055). Domnul stă neclintit alături de familia care astăzi este disprețuită și deformată, marginalizată și ridiculizată. 

Lumea se schimbă, se răzgândește, se plictisește. Dumnezeu niciodată: el este și rămâne același ieri, astăzi și în veci (Evr 13,8). El este mereu de partea celor mici și suferinzi, de partea celor de la periferiile societății și ale existenței.

Iar dacă vrem să-l întâlnim și să-l slujim pe acest Dumnezeu să stăm și noi de partea celor mici, suferinzi, de partea orfanilor și a văduvelor, de partea săracilor care imploră ajutor, de partea celor maltratați și părăsiți. Să ieșim în întâmpinarea celor mici, să ne mișcăm inima și viața spre ei. Să ne folosim brațele pentru a alina suferința celor părăsiți și bolnavi. Să folosim tot ceea ce suntem și avem pentru a umple golurile lăsate de foamete, de ură, de război, de păcat, de lipsa educației, de divorțuri, de avorturi, de eutanasie, de violența asupra copiilor și asupra femeilor, de abuzul celor lipsiți de apărare, de moarte, de lipsa principiilor, de lipsa lui Dumnezeu, de lipsa iubirii. Să nu ne închidem inima și ochii în fața suferinței, în fața prezenței lui Isus cel sărac.

Trebuie să ne mișcăm spre prezența lui Dumnezeu în cei care suferă. Același Dumnezeu care ne așteaptă și ni se dăruiește în sfânta Taină, același Dumnezeu care ne vorbește în Sfânta Scriptură, fix același ne așteaptă astăzi, acum, să-l cunoaștem și să-l slujim cu fidelitate în cei mici și suferinzi, în cei uitați și marginalizați, în frații săi (Mt 25,31-46).


Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,2-16
În acel timp, s-au apropiat de Isus fariseii şi, ca să-l pună la încercare, îl întrebau dacă îi este permis unui bărbat să-şi lase femeia. 3 Isus, răspunzând, le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” 4 I-au spus: „Moise a permis să scrie un act de despărţire şi s-o lase”. 5 Isus le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris porunca aceasta. 6 Însă, de la începutul creaţiei, Dumnezeu «i-a făcut bărbat şi femeie; 7 de aceea omul îşi va părăsi tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui 8 şi cei doi vor fi un singur trup», astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. 9 Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” 10 Acasă, discipolii l-au întrebat din nou despre aceasta. 11El le-a spus: „Oricine îşi lasă femeia şi se căsătoreşte cu alta comite adulter cu ea. 12 Şi dacă ea, lăsându-şi bărbatul, se căsătoreşte cu un altul, comite adulter”. 13 Îi aduceau copii ca să-i atingă, dar discipolii îi certau. 14 Văzând aceasta, Isus a fost cuprins de indignare şi le-a spus: „Lăsaţi copiii să vină la mine, nu le interziceţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu! 15 Adevăr vă spun, cine nu primeşte împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea”. 16 Şi, luându-i în braţe, îi binecuvânta punându-şi mâinile peste ei.

Cuvântul Domnului


Dacă vreți să faceți o faptă bună, vă invit să participați la proiectul Paxlaur pentru luna octombrie 2021 (detalii AICI: Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă):

  • caută un copil sărac din jurul tău și ajută-l să meargă și să ajungă cu bine, entuziasmat, la școală și să se întoarcă liniștit acasă.

sau

Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă (proiectul lunii octombrie 2021)

Dacă vrei să ajuți un copil să ajungă mai repede la școală și acasă, susține Paxlaur și proiectul lunii octombrie 2021 prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) – Dăncuță Laurențiu. Sau în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€10.00

Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă 

Cu gândul la copiii ajutați prin proiectul „Un ghiozdan și o pâine” (detalii AICI: Mersul la școală: de la lux spre miracol (un ghiozdan și o pâine) https://paxlaur.com/2021/09/01/mersul-la-scoala-de-la-lux-spre-miracol-un-ghiozdan-si-o-paine/ și AICI: Succes celor care încep școala! Celorlalți? Speranță! – https://paxlaur.com/2021/09/13/succes-celor-care-incep-scoala-celorlalti-speranta/ ), citesc cuvintele din Evanghelia zilei: „Oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte. Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri!” (Mt 18,5.10).

Ce onoare să-i putem ajuta pe cei în care Cristos este atât de viu, atât de prezent! Ce oanoare să știm că am făcut bine celor care au în înger mereu prezent în fața Tatălui! Ce onoare, dar și ce obligație! Încă sunt mulți uitați, mulți care suferă în lipsuri și boli, mulți care adorm flămânzi, mulți care nu merg la școală, mulți cărora viața și noi „le-am furat copilăria” (detalii AICI despre cele trei copilării furate: Cum și de ce „încap” trei generații în 35 de ani și două colțuri? A treia (și ultima!) zi despre hoții de copilăriihttps://paxlaur.com/2020/11/16/a-treia-i-ultima-zi-despre-hoii-de-copilarii-cum-i-de-ce-incap-trei-generaii-in-35-de-ani/ ).

Cu ajutorul dvs. am depășit numărul celor 100 de copii pe care ne-am propus să-i ajutăm să înceapă un pic mai bine, un pic mai liniștiți școala și să aibă ceva în ghiozdan și în casă. 

Mai mult decât atât – și de aceea scriu astăzi aceste rânduri, care sunt mai mult decât un MULȚUMESC DIN INIMĂ PENTRU TOT – cu o parte din bani am început un nou proiect: am cumpărat biciclete pentru trei copii, pentru trei familii. Aceasta s-a întâmplat după ce acum câteva zile am primit o „scrisoare” de la un copil:

„Părinte, mulțumesc pentru ce ne-ați trimis. Am primit de la … ghiozdanul, caietele, penarul și culorile. Erau și dulciuri și două cărți. Pantofii îmi erau un pic mici. I-am dat fratelui meu. Dar să știți că am mers la școală. Am niște teniși buni. Deja e a patra zi. Doar că școala mea e foarte departe. Să știți că merg pe jos o oră, o oră și jumătate până în satul vecin. Nu mai vine mașina. Nu puteți dvs. să mă ajutați să-mi iau o bicicletă? Să știți că și eu am muncit vara asta și am strâns 275 de lei. Bunica mi-a mai dat 50 de lei, că a fost ziua mea. Dar tot nu-mi ajunge. La oraș a zis mama că e 800-900 bicicleta. Poate puteți dvs. să mă ajutați să ajung mai odihnit și mai repede la școală. Și aș ajunge și acasă mai repede. Am doi frățiori mai mici și o surioară care mă așteaptă mereu. Îmi pare rău că nu prea am ce să le aduc de la școală. Să știți că am mănuși și căciulă pentru când o să fie frig. O să merg cu bicicleta fără să îngheț. Am și fular. Dacă puteți, vă rog și vă mulțumesc. Promit că o să învăț bine și când o să fiu mare o să las bicicleta frățiorilor mei. Dar o să-i plimb și pe ei acum și o să-i învăț să meargă pe bicicletă. Pe mine m-a învățat tata când era cu noi. Vă mulțumesc din nou. O să mă rog pentru dvs. Am să merg și la biserică cu bicicleta, dacă are lacăt bun și lumină. Vă mulțumesc”.

Sărmanii copii însetați de fericire, de bine, de școală, de Dumnezeu, de familie unită… Copiii lui Dumnezeu, dar și ai noștri!

Acest copil are acum bicicleta visată. Și el și alți copii din alte două familii au primit, din generozitatea dvs., câte o bicicletă. Poate știți și dvs. pe cineva care are de mers mult pe jos până la școală. Sau până la biserică. Sau până unde să întâlnească alți copii și să se joace. Poate reușiți să le oferiți o bicicletă. Sau poate vom reuși să le oferim împreună, fiecare câte puțin. 

Sunt atât de mulți copii care au nevoie de ajutor să meargă la școală, iar unii au nevoie să ajungă mai repede și să ajungă mai odihniți, și la școală și acasă (mulți ani am mers și eu la școală pe jos, din clasa a III până în a VII-a, câte 4-5 km, dus-întors, chiar dacă eram în oraș. Nu mereu aveam bani de bilet de autobuz. Uneori, recunosc, mai mergeam fără bilet. Până venea controlorul… Și ce departe părea, mai ales seara/noaptea, mai ales iarna. Și ce frig. Poate uneori și periculos, deși cred că e mult mai periculos acum, decât atunci). 

Cei care vor să ofere o bicicletă sau o parte din prețul unei biciclete (chiar și contravaloarea unei cafele/suc/țigară etc.) pot participa la proiectul lunii octombrie: Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă. Poți dona prin:

PayPal: paxlaur@yahoo.com; 

Banca Transilvania: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) – Dăncuță Laurențiu;

Banca Transilvania: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR) – Dăncuță Laurențiu.

Sau direct unui copil/unei familii din jurul dvs.

Dacă știți vreun copil care are nevoie de ajutor și pe care ați vrea să-l ajuți dar nu puteți, nu ezitați să lăsați un mesaj aici în comentarii sau pe paxlaur@yahoo.com. Împreună putem face un pic de bine. 

Și încă ceva despre biciclete: cine știe dacă nu cumva acești copii se vor îndrăgosti de mersul pe bicicletă și peste ani și ani vor folosi tot bicicleta și așa, nu doar că vor avea o viață mai sănătoasă, ci vor menține și Planeta mai sănătoasă și ne vor ajuta și pe noi să trăim într-un mediu mai puțin poluat. Cine știe! Poate așa va vi! Însă până atunci trebuie să facem bine astăzi, acum, căci acești copii sunt cei despre care citim chiar astăzi: „Oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte… Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri!” (Mt 18,5.10).

Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!


Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,1-5.10
În ceasul acela s-au apropiat de Isus discipolii şi i-au spus: „Oare cine este mai mare în împărăţia cerurilor?” 2 Chemând la sine un copil, l-a pus să stea în mijlocul lor 3 şi le-a spus: „Adevăr vă spun, dacă nu vă veţi întoarce şi nu veţi deveni asemenea copiilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. 4Aşadar, cine se va umili asemenea acestui copil, acela va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor. 5 Şi oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte. 10 Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri!”

Cuvântul Domnului


Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă (proiectul lunii octombrie 2021)

Dacă vrei să ajuți un copil să ajungă mai repede la școală și acasă, susține Paxlaur și proiectul lunii octombrie 2021 prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) – Dăncuță Laurențiu. Sau în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€10.00

%d blogeri au apreciat: