Singurătatea în doi…

singuratate in doiCea mai tristă situație a persoanelor care împart aceeași casă este să se simtă singuri. Se vorbește astăzi din ce în ce mai mult despre „singurătatea în doi” care răvășește familii și comunități. Același lucru se poate întâmpla și în viața spirituală: deși Cristos este atât de aproape, sufletul nostru se poate simți singur. Noi înșine putem decide să-l lăsăm pe Cristos singur, să-i ignorăm prezența. Timpul de pregătire pentru Nașterea Domnului se apropie de final. Care este starea noastră sufletească? Avem noi ceva din entuziasmul lui David, atât de dornic să-i construiască o casă Domnului (cf. 2Sam 7,2)? Avem noi credința și disponibilitatea Mariei, împreună cu care să spunem: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” (Lc 1,38)? Ne-am eliberat noi complet de indiferența celui care spune: „Cristos se naște pentru mine, dar pe mine nu mă interesează”? Dumnezeu este atât de aproape de noi în această zi!

Am văzut în tot acest timp că Pruncul care vine la noi este Dumnezeu adevărat și om adevărat, Regele nostru și Principele păcii. Am văzut bucuria cu care vine între noi pentru a ne oferi împăcarea, pentru ca pământul să se umple de binecuvântarea lui Dumnezeu. Domnul vine pentru a face toate lucrurile noi, pentru a reînnoi totul, pentru a ne răscumpăra. Un Prunc-Dumnezeu se naște pentru tine, pentru mine, pentru noi toți ca să ne simțim și să fim cu adevărat fii ai lui Dumnezeu.

În această noapte noi nu vom vedea asemenea păstorilor pruncul născut la Betleem. Noi nu vom avea fericirea Magilor și a sfintei Familii de a sta îngenunchiați în fața lui și de a-i auzi scâncetul. Însă noi avem privilegiul de a-l primi în inima noastră, de a-i face din sufletul nostru o locuință plăcută. Noi putem să-l primim în viața noastră pe el, Pâinea vieții. Noi avem posibilitatea de a sta îngenunchiați înaintea Mielului lui DumnezeuNoi avem privilegiul de a-l urma pe el, „Calea, Adevărul și Viața”. Noi avem astăzi bucuria de a-l aștepta pe cel mai mare binefăcător al vieții noastre, pe însuși Autorul credinței noastre. El trebuie să fie centrul vieții noastre în aceste zile, el trebuie să fie bucuria acestui Crăciun, el trebuie să se nască în inima noastră în această noapte.

O, Marie, Regina familiilor, privește cu drag spre casa noastră și mijlocește-ne harul de a ne bucura de prezența Fiului tău, Emanuel – Dumnezeu cu noi. Ajută-ne să facem din prezența lui Cristos cea mai mare bucurie a familiei noastre. El, Principele păcii, să pătrundă inimile, casele, familiile, țara și lumea întreagă cu iubirea sa ca toți să trăim Crăciunul în armonie, în pace, departe de orice neliniște trupească sau sufletească. Nimeni să nu se simtă singur pentru că Domnul este cu noi.


Acum când Domnul este foarte aproape,
cel mai frumos cadou
pe care îl poți face sufletului tău
este Pâinea vieții,
Pruncul divin,
Dumnezeu cu noi!


24 decembrie 2017 

† DUMINICA a 4-a din Advent
Ss. Strămoşi ai lui Isus; Tarsila, fc.
2Sam 7,1-5.8b-12.14a.16; Ps 88; Rom 16,25-27; Lc 1,26-38

LECTURA I
În veci va dăinui împărăţia lui David în faţa Domnului.
Citire din cartea a doua a lui Samuel 7,1-5.8b-12.14a.16
În zilele acelea, când regele David locuia în casa lui şi Domnul i-a dat linişte de toţi duşmanii lui de jur împrejur, 2 regele i-a zis profetului Natan: „Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, iar arca lui Dumnezeu locuieşte într-un cort!”. 3 Natan i-a răspuns regelui: „Tot ceea ce ai în inimă, mergi şi fă, căci Domnul este cu tine!” 4 În noaptea aceea, cuvântul Domnului a fost adresat lui Natan: 5 „Du-te şi spune-i slujitorului meu David: «Aşa vorbeşte Domnul: Oare tu îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea? 8b Te-am luat de la staul, de la oi, ca să fii conducător peste poporul meu, peste Israel; 9 am fost cu tine oriunde ai mers, i-am nimicit pe toţi duşmanii tăi înaintea ta şi ţi-am făcut numele mare ca numele celor mari care sunt pe pământ; 10 îl voi pune pe poporul meu, Israel, într-un loc, îl voi stabili şi va locui el acasă şi nu va mai fi tulburat. Fiii nelegiuirii nu-l vor mai umili ca mai înainte, 11 din ziua când am stabilit judecători peste poporul meu Israel şi ţi-am dat linişte de toţi duşmanii tăi. Domnul îţi face cunoscut că Domnul îţi va face o casă! 12 Când se vor împlini zilele tale şi te vei odihni cu părinţii tăi, voi ridica un descendent al tău după tine, care a ieşit din tine, şi-i voi întări domnia. 14a Eu îi voi fi lui tată şi el îmi va fi mie fiu. 16 Casa ta şi domnia ta vor fi stabile înaintea ta pentru totdeauna, iar tronul tău va fi întărit pe vecie’ »”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),2-3.4-5.27 şi 29 (R.: cf. 2a)
R.: În veci voi cânta, Doamne, milostivirea ta.

2 Îndurările Domnului în veci le voi cânta,
cu gura mea voi face cunoscută
din generaţie în generaţie fidelitatea ta.
3 Căci ai spus: „Îndurarea s-a întemeiat pentru totdeauna;
ai stabilit în ceruri fidelitatea ta! R.

4 Am încheiat alianţă cu alesul meu,
i-am promis cu jurământ slujitorului meu, David:
5 «îţi voi întări seminţia pe vecie, din generaţie în generaţie,
îţi voi întemeia tronul tău de domnie»”. R.

27 El îmi va spune: „Tu eşti tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele!”
29 Pentru el păstrez pe veci îndurarea mea
şi alianţa mea va rămâne neclintită faţă de el. R.

LECTURA A II-A
Misterul ascuns din timpuri veşnice a fost descoperit acum.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 16,25-27
Fraţilor, celui care poate să vă întărească potrivit cu evanghelia mea şi cu predicarea lui Isus Cristos, potrivit cu descoperirea misterului care a fost ascuns din timpuri veşnice, 26 dar care a fost descoperit acum prin scrierile profetice, după porunca Dumnezeului celui veşnic, spre ascultarea credinţei, mister care a fost făcut cunoscut tuturor naţiunilor păgâne, 27 lui Dumnezeu care, singur, este înţelept, prin Isus Cristos, lui să-i fie glorie în veci! Amin.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 1,38b
(Aleluia) Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău! (Aleluia)

EVANGHELIA
Vei zămisli şi vei naşte un fiu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,26-38
În acel timp, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosif, din casa lui David. Iar numele fecioarei era Maria. 28 Şi, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!” 29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt şi cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta. 30Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! 31 Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. 32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; 33 şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit”. 34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta, din moment ce nu cunosc bărbat?” 35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naşte va fi numit Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe, şi aceasta este luna a şasea pentru ea, care era numită sterilă, 37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil”. 38 Atunci, Maria a spus: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” Şi îngerul a plecat de la ea.

Cuvântul Domnului

Reclame

Fericiți făcătorii de pace!

cropped-paxlaur-eu-beati-pacifici-paceCrăciunul se trăiește cu adevărat doar acolo unde este pace. Doar un suflet împăcat cu sine însuși, împăcat cu cei din jur și cu Dumnezeu poate trăi toată bucuria Crăciunului. Aceasta și pentru că „pruncul care ni se va naște” este „Principele păcii”. Profetul Isaia este cel care ne ajută să ne întipărim în inima noastră acest adevăr: „Pentru că un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat nouă. Stăpânirea va fi pe umerii lui și va fi numit sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, părinte veșnic, principe al păcii” (Is 9,5). Însuși Cristos Domnul îi proclamă fericiți pe cei care trăiesc în pace, pe cei care construiesc pacea: „Fericiți făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiți fiii lui Dumnezeu” (Mt 5,9). Suntem noi oameni ai păcii? Suntem împăcați cu toți oamenii? Cine trăiește în dușmănie este asemenea celui care zice: „Cristos s-a născut și a murit pentru mine, dar mie nu-mi pasă”!

Pregătirea pentru marea zi de sărbătoare se face prin împăcare. Crăciunul este zi de bucurie, dar poate fi bucurie acolo unde nu este pace? Cum putem merge în întâmpinarea celui venit să aducă pacea, fără a fi noi înșine împăcați? Iată ce ne amintește apostolul Paul, iată care trebuie să fie starea și misiunea noastră: „Dumnezeu care ne-a împăcat cu sine prin Cristos și ne-a dăruit slujirea reconcilierii, așa cum Dumnezeu era în Cristos împăcând lumea cu sine, neținând cont de greșelile lor și punând în noi cuvântul reconcilierii (2Cor 5,18-19). Toți suntem chemați să fim slujitori ai reconcilierii, mesageri ai păcii.

Cuvântul Domnului din această zi ne vorbește despre oamenii chemați să meargă înaintea Principelui păcii, pregătindu-i calea. Într-un mod deosebit avem conturată figura lui Ioan Botezătorul, noul Ilie. Însă astăzi, asemenea lui acum 2000 de ani, suntem chemați noi să fim cei care îi pregătim calea. Este misiunea noastră să mergem și să anunțăm venirea Domnului în mijlocul nostru. Fiecare știm case, uși, inimi la care trebuie să batem. Fiecare cunoaște cel puțin un suflet lipsit de darul păcii, lipsit de prezența Principelui păcii. Ba mai mult, fiecare suntem chemați să ne rugăm și să ne străduim ca Principele păcii să domnească pe tot pământul. Trebuie să fim purtători de reconciliere, de pace. Lumea întreagă are nevoie de pace, are nevoie de Principele păcii, de cel care singur poate face „să se întoarcă inima părinţilor faţă de copii şi inima copiilor faţă de părinţi”, singurul care poate aduce pacea adevărată în lume și în inima noastră (cf. Mal 3,24).

O, Marie, Regina păcii, învață-ne să ieșim cum se cuvine în întâmpinarea lui Cristos, Principele păcii, și ajută-ne să fim slujitori ai reconcilierii.


Pacea este rodul iertării.
Pacea începe cu liniștea din propriul suflet
și este purtată în lume prin curajul de a-i îmbrățișa frățește pe toți,
chiar și pe cei care ne-au greșit.
Domnul, Pricincipele păcii, este aproape!


23 decembrie 2017 

23 decembrie
Sf. Ioan de Kety, pr. *
Mal 3,1-4.23-24; Ps 24; Lc 1,57-66

LECTURA I
Îl voi trimite la voi pe Ilie profetul, înainte de a veni ziua Domnului.
Citire din cartea profetului Malahia 3,1-4.23-24
Aşa spune Domnul Dumnezeu: „Iată, îl trimit pe mesagerul meu! El va îndrepta calea înaintea mea. Va intra dintr-odată în templul său Domnul pe care voi îl căutaţi, mesagerul alianţei pe care voi îl doriţi. Iată vine, zice Domnul Sabaot! 2 Cine va putea suporta ziua venirii lui? Cine va putea sta când se va arăta el? Căci el va fi ca focul celui care topeşte şi ca leşia celui care spală. 3 Va şedea precum cel care topeşte şi îi curăţă pe fiii lui Levi şi-i va rafina ca pe aur şi pe argint. Ei îi vor aduce Domnului ofrandă după dreptate. 4 Îi va plăcea Domnului ofranda lui Iuda şi a Ierusalimului ca în zilele de odinioară, ca în anii de mai înainte. 23 Iată, îl voi trimite la voi pe Ilie, profetul, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare! 24 El va face să se întoarcă inima părinţilor faţă de copii şi inima copiilor faţă de părinţi ca să nu vin şi să lovesc ţara cu distrugere”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 24(25),4-5ab.8-9.10 şi 14 (R.: Lc 21,28)
R.: Întăriţi-vă şi ridicaţi-vă capul pentru că se apropie eliberarea voastră!

4 Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale,
şi învaţă-mă cărările tale!
5ab Călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă,
căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele! R.

8 Domnul este bun şi drept,
de aceea el îi învaţă pe cei păcătoşi calea;
9 îi face pe cei sărmani să umble după dreptate,
îi învaţă pe cei smeriţi căile sale. R.

10 Toate căile Domnului sunt îndurare şi adevăr
pentru cei ce păzesc alianţa şi mărturiile sale.
14 Domnul descoperă taina sa celor care se tem de el
şi le face cunoscută alianţa sa. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, mlădiţă din rădăcina lui Iese, care te înalţi ca un steag pentru popoare, în faţa ta vor amuţi regii pământului, pe tine te vor chema popoarele, vino şi ne eliberează, nu mai întârzia! (Aleluia)

EVANGHELIA
Naşterea lui Ioan Botezătorul.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,57-66
Când s-a împlinit timpul pentru Elisabeta ca să nască, a născut un fiu. Când vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul şi-a arătat marea îndurare faţă de ea, se bucurau împreună cu ea. 59 În ziua a opta au venit pentru circumcizia copilului şi voiau să-i pună numele Zaharia, ca al tatălui său. 60Însă, luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”. 61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. 62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. 63 Cerând o tăbliţă, a scris: „Ioan este numele lui”. Şi toţi s-au mirat. 64 Îndată i s-a deschis gura şi i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. 65 I-a cuprins frica pe toţi vecinii şi în tot ţinutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. 66 Toţi cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.

Cuvântul Domnului

Mișcă-mi inima, fă-o să rodească iubire și smerenie!

cartea cartilor revelatie evanghelie
Domnul ascultă cererile pe care i le adresăm și este întotdeauna fidel promisiunilor sale. Femeile sfinte pe care ni le prezintă astăzi cuvântul Domnului îi aduc mulțumire pentru că au văzut împlinindu-se în ele promisiunile Domnului. Cântarea Sfintei Fecioare ne oferă bucuria de a simți și noi că tot ceea ce s-a profețit în Vechiul Testament s-a împlinit în Isus Cristos. El este Cuvântul Tatălui prin care au fost create toate și prin care toate au fost răscumpărate, purtate spre lumină. Evanghelistul Ioan ne învață: „La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. Acesta era la început la Dumnezeu. Toate au luat ființă prin el și fără el nu a luat ființă nimic din ceea ce există. În el era viața și viața era lumina oamenilor” (In 1,1-4).

Se apropie timpul de sărbătoare, ziua plină de recunoștință pentru momentul în care „Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Și totuși tocmai în aceste zile mulți pleacă de lângă Cristos, de lângă Biserică. Tocmai în aceste zile, unii spun: „Cristos se naște, dar pe mine nu mă interesează”… și-l părăsesc pe Domnul! Însă noi ce facem? Cum ne comportăm? Plecăm și noi cu ei? Trăim și noi în indiferență? Fericiți suntem dacă spunem împreună cu apostolul Petru: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice, iar noi am crezut și am cunoscut că tu ești sfântul lui Dumnezeu” (In 6,68-69).

Întruparea Cuvântului trebuie să aducă rod în viața noastră, trebuie să ne miște inima. Să ne amintim astăzi cuvintele profetului Isaia: „Căci așa cum ploaia și zăpada coboară din ceruri și nu se întorc acolo fără să ude pământul și să-l facă să rodească, să încolțească și să dea sămânță semănătorului și pâine celui care mănâncă, la fel va fi cuvântul meu care a ieșit din gura mea: nu se va întoarce la mine zadarnic, fără ca să facă ceea ce îmi place și să aibă succesul pentru care l-am trimis” (Is 55,10-11). Și noi știm de la însuși Cristos că „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Domnului nu vor trece” (Lc 21,33). Cuvântul trebuie să rodească, trebuie să aibă succes. Pentru aceasta Cuvântul s-a făcut trup și ne-a adus Evanghelia, Vestea cea bună, ca noi să credem și prin faptele noastre să dăm mărturie despre el, să producem rod.

Să nu zădărnicim prezența Cuvântului în viața noastră. Să nu acoperim vocea Cuvântului prin cuvintele noastre. Să ne purificăm inimile ca să-l primim cu vrednicie pe Cristos care vine să ne mântuiască. Să facem tăcere în inima noastră ca să răsune doar Cuvântul vieții, lumina oamenilor.

O, Marie, Maica Cuvântului, umple și inima noastră de dragoste și recunoștință față de Cuvântul făcut trup, față de Dumnezeu care privește la smerenia slujitorilor săi.


„Nu te teme!
Primește această nouă zi din mâinile Domnului
și continuă să mergi spre Cristos.
Domnul este aproape! El te iubește și te așteaptă!”
(Sfântul Ioan Paul al II-lea).


22 decembrie 2017 

22 decembrie
Sf. Francisca Cabrini
1Sam 1,24-28; Ps 1Sam 2,1.4-5.6-7.8abcd; Lc 1,46-56

LECTURA I
Ana îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru naşterea lui Samuel.
Citire din cartea întâi a lui Samuel 1,24-28
În zilele acelea, când l-a înţărcat pe Samuel, Ana l-a dus cu ea. A luat trei tauri, o efă de făină şi un burduf cu vin şi le-a dus în casa Domnului, la Şilo. Copilul era încă mic. 25 Au înjunghiat taurul şi au dus copilul la Eli. 26 Ana a zis: „Te rog, domnul meu! Pe viaţa ta, domnul meu: eu sunt femeia care stătea înaintea ta rugându-se Domnului! 27 Pentru copilul acesta m-am rugat şi Domnul a ascultat cererea pe care i-am adresat-o. 28 De aceea şi eu îl dăruiesc Domnului pentru toate zilele pe care le va avea de la Domnul”. Şi s-au prosternat acolo înaintea Domnului.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
1Sam 2,1.4-5.6-7.8abcd (R.: 1a)
R.: Inima mea se bucură în Dumnezeu, Mântuitorul meu.

1 Inima mea tresaltă de bucurie în Domnul,
fruntea mi se înalţă datorită lui Dumnezeu.
Mi se deschide larg gura împotriva duşmanilor mei,
căci mă bucur de mântuirea ta. R.

4 Arcul celor puternici a slăbit,
iar cei care se poticneau au fost încinşi cu putere.
5 Cei sătui s-au închiriat pentru pâine,
iar cei flămânzi nu mai suferă de foame. R.

6 Domnul dă moartea şi tot el aduce la viaţă;
el coboară în Şeol şi tot el scoate de acolo.
7 Domnul face sărac şi tot el îmbogăţeşte;
înjoseşte şi tot el înalţă. R.

8abcd El ridică din pulbere pe cel sărac,
înalţă pe cel nevoiaş din gunoi,
ca să stea cu cei mari
şi să moştenească un tron de glorie. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) O, rege al neamurilor, dorit de toate popoarele, piatră din capul unghiului care le uneşti pe toate, vino şi mântuieşte-l pe omul pe care l-ai plămădit din ţărână! (Aleluia)

EVANGHELIA
Cel Puternic mi-a făcut lucruri mari.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,46-56
În acel timp, Maria a spus: „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, şi numele lui e sfânt! 50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. 56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: