Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘biserica’

Ești conștient de avantajul tău? Ești fericit?

Posted by Paxlaur pe 24/10/2017

singuratate fericire linisteEste o urgenţă ca toţi cei care facem parte din Biserică să conştientizăm ceea ce Joseph Ratzinger (papa Benedict al XVI-lea) spunea într-un interviu, în urmă cu mulţi ani, pe când era doar cardinal: „Locul Bisericii pe pământ este numai aproape de cruce”. Şi imediat adăuga: „Creştinul ştie că istoria este deja mântuită, aşadar, că la sfârşit rezultatul va fi pozitiv. Dar nu ştim prin ce evenimente vom ajunge la acel final mare. Ştim că puterile iadului „nu vor birui Biserica”, dar nu ştim în ce condiţii se va întâmpla asta … Astăzi mai mult ca oricând, Domnul ne-a făcut conştienţi că numai el poate să mântuiască Biserica sa. Ea este a lui Cristos, îi revine lui să se îngrijească. Nouă ni se cere să lucrăm la maximul forţelor, fără nelinişti, cu seninătatea celui care este conştient că este slujitor inutil chiar şi după ce şi-a făcut toată datoria. Şi în această referinţă la micimea noastră văd unul dintre harurile acestei perioade dificile” (Vittorio Messori în colocviu cu Joseph Ratzinger, Raport asupra credinţei, Sapientia, Iaşi 2011, 13-14).

Locul Bisericii și locul nostru este cât mai aproape de crucea Domnului. Fără a fi înspăimântați de ea, de suferință, de moarte, pentru că noi știm că „istoria este deja mântuită”. Chiar și atunci când privim în noi înșine, la viața noastră plină de păcate și rele, chiar și atunci trebuie să găsim forța de a repeta cu Apostolul: „Unde s-a înmulţit păcatul, s-a revărsat cu prisosinţă harul, pentru ca, după cum păcatul a domnit prin moarte, la fel, harul să domnească prin justificarea ce duce la viaţa veşnică prin Isus Cristos, Domnul nostru” (Rom 5,20-21).

În viața noastră s-a revărsat cu prisosință harul lui Cristos tocmai pentru ca să fim servitori fericiți. Suntem fericiți tocmai pentru că veghem, pentru că stăm în rugăciune și cu sufletul curat așteptăm întoarcerea „Stăpânului”.

Cine veghează este fericit, trăiește liniștit chiar lângă cruce, chiar pe cruce, pentru că speră și crede în înviere. Tu ești un om fericit? Fericit cu adevărat?

Când cineva ne întreabă dacă suntem fericiți poate suna banal, dar este o întrebare existențială: „Ești fericit”? Ești fericit cu viața ta, cu alegerile tale, cu felul în care ai colaborat cu harul lui Dumnezeu, cu modul în care ai folosi talanții tăi? Ești fericit cu felul în care te pregătești pentru întâlnirea cu Domnul, pentru felul în care îți trăiești viața, singura viață pe care o ai? Ești un om fericit?

„Fericiţi acei servitori pe care stăpânul, când va veni, îi găseşte veghind” (Lc 12,37). Fericiți suntem dacă ne așezăm la picioarele crucii și punem viața noastră în mâinile Celui răstignit, mort și înviat pentru noi.


Viitorul spre care mergem este deja plin de Dumnezeu,
Cristos înviat este deja acolo și ne așteaptă.
Fii smerit în fața Domnului și el te va înălța,
pune viitorul în mâna Domnului
și el îl va face luminos.


24 octombrie 2017 

Marţi din săptămâna a 29-a de peste an
Ss. Anton M. Claret, ep. *; Alois Guanella, pr.
Rom 5,12.15b.17-19.20b-21; Ps 39; Lc 12,35-38

LECTURA I
Dacă moartea a domnit din cauza unuia singur, cu atât mai mult vor domni în viaţă.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 5,12.15b.17-19.20b-21
Fraţilor, după cum, printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi, prin păcat, moartea şi, astfel, moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit… 15b Căci dacă prin greşeala unuia singur au murit cei mulţi, cu atât mai mult harul lui Dumnezeu şi darul harului unui singur om, Isus Cristos, a fost revărsat cu prisosinţă asupra celor mulţi. 17 Într-adevăr, dacă moartea prin greşeala unuia singur a domnit din cauza unuia singur, cu atât mai mult cei ce primesc cu prisosinţă harul şi darul justificării vor domni în viaţă prin unul singur, Isus Cristos. 18 Aşadar, după cum prin greşeala unuia singur condamnarea a ajuns la toţi oamenii, tot la fel, prin actul de dreptate al unuia singur, a ajuns la toţi oamenii justificarea care dă viaţă. 19 Într-adevăr, după cum, prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot la fel, prin ascultarea unuia singur, cei mulţi vor fi făcuţi drepţi. 20b Unde s-a înmulţit păcatul, s-a revărsat cu prisosinţă harul, 21 pentru ca, după cum păcatul a domnit prin moarte, la fel, harul să domnească prin justificarea ce duce la viaţa veşnică prin Isus Cristos, Domnul nostru.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 39(40),7-8a.8b-9.10.17 (R.: 8a şi 9a)
R.: Iată, vin, Doamne, ca să fac voinţa ta!

7 Jertfă şi ofrandă tu nu doreşti,
tu mi-ai deschis urechile;
nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă pentru păcat.
8a Atunci, am zis: „Iată, vin!” R.

8b În sulul cărţii este scris despre mine,
9 „ca să fac voinţa ta!”
Dumnezeul meu, aceasta o doresc.
Legea ta este în adâncul inimii mele. R.

10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare;
nu-mi închid buzele,
tu ştii lucrul acesta, Doamne! R.

17 Să se bucure şi să se veselească în tine
toţi cei care te caută;
cei care iubesc mântuirea ta să zică fără încetare:
„Preamărit să fie Domnul!” R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 21,36ac
(Aleluia) Vegheaţi în orice moment şi rugaţi-vă, ca să staţi în picioare în faţa Fiului Omului! (Aleluia)

EVANGHELIA
Fericiţi acei servitori pe care stăpânul îi găseşte veghind atunci când se întoarce!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,35-38
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Să fie coapsele voastre încinse şi luminile aprinse, 36iar voi fiţi asemenea oamenilor care-şi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă de îndată ce vine şi bate la uşă! 37 Fericiţi acei servitori pe care stăpânul, când va veni, îi găseşte veghind! Adevăr vă spun, se va încinge, îi va aşeza la masă şi, venind, îi va servi. 38 Fie că va veni la miezul nopţii, fie că va veni spre dimineaţă şi-i va găsi astfel, fericiţi vor fi!”

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Posted in Benedict al XVI-lea, Biserica, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Oameni care au iubit Biserica

Posted by Paxlaur pe 16/09/2017

Cornel si CiprianDespre „păstorii plini de râvnă și martirii nebiruiți” sărbătoriți astăzi se spune că „în vremuri de mare restriște, au păstorit foarte bine Biserica prin scrieri și fapte bune”. Adesându-se sfântului Cornelui printr-o scrisoare, sfântul Ciprian a spus: „Frate preaiubit, Domnul, în providența sa, ne avertizează că este iminentă ora încercării. Dumnezeu, în bunătatea sa și în grija sa față de mântuirea noastră, ne dă sugestiile sale benefice în vederea apropiatei noastre bătălii. Ei bine, în numele acelei iubiri, care ne leagă reciproc, să ne ajutăm, perseverând împreună cu tot poporul în posturi, în vegheri și în rugăciune. Acestea sunt pentru noi acele arme cerești care ne fac să fim statornici, puternici și perseverenți. Acestea sunt armele spirituale și săgețile divine care ne ocrotesc”.

Și astăzi Biserica și lumea întreagă trec prin vremuri de cumpănă, de încercări grele, însă care sunt armele cu care noi încercăm să rămânem statornici? De fapt, încercăm să rămânem statornici? Ne preocupă acest gând al statorniciei până la sfârșit? Să ne amintim cuvântul Domnului: „Cine va rămâne statornic până la sfârşit, acela va fi mântuit” (Mt 10,22).

Acești oameni nu doar că și-au dat viața pentru Cristos, ci și-au trăit întreaga viață pentru Cristos și pentru binele Bisericii, în special au luptat pentru unitatea Bisericii, combătând ereziile și schismele de la începutul creștinismului. Astăzi sunt alte erezii care iau cu asalt Biserica și viața noastră de credință. Noi ce facem concret pentru apărarea Bisericii? Ei, Corneliu și Ciprian, au păstorit și apărat Biserica „prin scrieri și fapte bune”. Noi? Când vorbim despre Biserică, despre păstorii ei, ce anume evidențiem? Când suntem față în față cu cei care vor să distrugă Biserica, ce atitudine avem?

Biserica suferă în fiecare zi în membri ei. Este lovită și mulți încearcă să distrugă și fărâma de unitate rămasă. În munca ei pentru unitate, în misiunea ei ecumenică, este descurajată, insultată. Însă noi suntem îndemnați zilnic de apostolul Petru ca, asemenea sfinților Ciprian și Corneliu, să-l „sfinţim pe Domnul Cristos în inimile noastre, gata oricând să dăm răspuns oricui vă cere cont de speranţa voastră, dar cu blândeţe şi bună cuviinţă, având o conştiinţă curată” (cf. 1Pt 3,14-15).

Să nu stăm indiferenți în fața atacului dezlănțuit împotriva lui Dumnezeu, împotriva Bisericii, împotriva creștinismului. Să facem ceea ce ne spune Domnul: să ne construim casa pe stâncă! Să stăruim și noi, asemenea sfinților, „în posturi, în vegheri și în rugăciune”. Însuși Cristos ne cere această „consolidare a vieții”, această construcție pe stânca. Altfel, suntem noi cei cărora Isus le spune astăzi? De ce mă numiţi „Doamne, Doamne!” şi nu faceţi ce vă spun? (Lc 6,46).


Biserica trebuie iubită, slujită, apărată.
Ea este mama noastră și mireasa lui Cristos!
Ce ai făcut pentru Biserică?


16 septembrie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 23-a de peste an
Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. **; Ludmila, m.
1Tim 1,15-17; Ps 112; Lc 6,43-49

LECTURA I
Cristos Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoşi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Timotei 1,15-17
Preaiubitule, vrednic de crezut şi de primit cu toată încrederea este cuvântul: „Cristos Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoşi”, între care eu sunt primul; 16 însă de aceea am aflat îndurare, pentru ca Cristos Isus să-şi arate mai întâi în mine toată îndelunga lui răbdare, făcând din mine un model pentru cei care aveau să creadă în el spre viaţa veşnică. 17 Regelui veacurilor, Celui Nepieritor, Celui Nevăzut şi unicului Dumnezeu să-i fie cinste şi glorie în vecii vecilor! Amin.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 112(113),1-2.3-4.5a şi 6-7 (R.: 2)
R.: Fie numele Domnului binecuvântat, de acum şi până în veac!
sau:
Aleluia.

1 Lăudaţi, slujitori ai Domnului,
lăudaţi numele Domnului!
2 Fie numele Domnului binecuvântat,
de acum şi până în veac! R.

3 De la răsăritul şi până la apusul soarelui,
fie numele Domnului lăudat!
4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate neamurile,
gloria lui este mai presus de ceruri. R.

5a Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru,
6 care îşi pleacă privirea să vadă
ce se petrece în cer şi pe pământ?
7 El ridică pe cel slab din ţărână,
înalţă din mizerie pe cel sărman. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 14,23
(Aleluia) Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu, spune Domnul; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el. (Aleluia)

EVANGHELIA
De ce mă numiţi „Doamne, Doamne” şi nu faceţi ce vă spun?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 6,43-49
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Nu este niciun pom bun care să facă fructe rele şi, iarăşi, niciun pom rău care să facă fructe bune, 44 pentru că orice pom se cunoaşte după fructele proprii: doar nu se culeg smochine din spini şi nici struguri din mărăcini. 45 Omul bun scoate binele din tezaurul bun al inimii sale, iar cel rău scoate răul din tezaurul rău al inimii sale. Căci gura lui vorbeşte din prisosul inimii. 46 De ce mă numiţi «Doamne, Doamne!” şi nu faceţi ce vă spun? 47Oricine vine la mine şi ascultă cuvintele mele şi le îndeplineşte, vă voi arăta cu cine se aseamănă: 48 este asemenea cu omul care, construind o casă, a săpat adânc şi a pus temelia pe stâncă. Venind inundaţia, şuvoiul s-a năpustit în casa aceea, dar nu a putut să o clatine, pentru că fusese construită bine. 49 Însă cine ascultă şi nu îndeplineşte este asemenea cu omul care construieşte o casă pe pământ, fără temelie. Şuvoiul s-a năpustit asupra ei şi îndată s-a năruit. Iar prăbuşirea ei a fost mare”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii, Sfântul zilei | Etichetat: , , , , , , | Leave a Comment »

Cea mai frumoasă învățătură despre familie

Posted by Paxlaur pe 18/08/2017

sot si sotie_mire si mireasa_familieCuvântul Domnului ne poartă spre cea mai frumoasă învățătură despre familie: „Omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup” (Mt 19,5). Bărbat și femeie i-a creat și doar bărbat și femeie vor constitui un singur trup.

Același Domn Cristos este cel care spune: „Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6). Să fim atenți la cuvintele care însoțesc această „poruncă” a Mântuitorului: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter” (Mt 19,8-9). La început nu a fost așa și nici acum nu trebuie să fie altfel. Nu trebuie să lăsăm să fie distrusă familia, cel mai important element al Bisericii și al societății, de „împietrirea inimii”.

Să luăm aminte: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. Ce poate fi neclar aici? Nu, Cristos nu arată cu degetul, nu condamnă și nici noi nu trebuie să condamnăm familiile care au trecut prin drama falimentului căsătoriei. Problema ridicată aici este cea a divorțaților recăsătoriți. Este un teren foarte sensibil și de aceea nimeni nu are dreptul să judece fără să cunoască situația în toată complexitatea ei. Însă după ce sunt cunoscute toate elementele, Biserica trebuie să arate linia de urmat și să spună cu claritate care este adevărul despre familie, despre căsătorie, despre cei divorțați și recăsătoriți. Biserica trebuie să ajute oamenii, trebuie să facă lumină și diferență între cazurile de concubinaj și căsătorie, între căsătoriile falimentare și căsătoriile nule. Avem nevoie de lumină și de claritate în viața noastră. Nu putem trăi în întuneric.

Lumina și claritatea asupra vieții și asupra statutului unei persoane fac parte din misiunea evangheliei și a Bisericii. Evanghelia a fost mereu clară și clară este și în această zi. Cristos nu a spus da și nu în același timp: „Credincios este Dumnezeu: cuvântul nostru față de voi nu este da și nu. Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a fost predicat între voi, prin noi, nu este da și nu, ci în el este numai da” (cf. 2Cor 1,18-19 ). Cât de clar și hotărât Cristos spune și astăzi lucrurilor pe nume: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”! De ce trebuie noi să interpretăm și să răstălmăcim și să găsim scuze pentru a păcătui?! De ce trebuie să spunem că „Isus are dreptate, doar că se mai poate și altfel”? Să nu inventăm scuze păcatului în încercarea disperată de a ne motiva propriile slăbiciuni sau greșeli. Să ne privim viața cu sinceritate, încrezători în mila Domnului. Cristos a murit pentru toți, dar de harul său se bucură doar cei care se apropie de el cu smerenie și sinceritate.


„Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6).


18 august 2017 

Vineri din săptămâna a 19-a de peste an
Fer. Paula Montaldi, fc.
Ios 24,1-13; Ps 135; Mt 19,3-12

LECTURA I
L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu; v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţară.
Citire din cartea lui Iosue 24,1-13
În zilele acelea, Iosue a adunat toate triburile lui Israel la Sihem şi i-a chemat pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui şi pe scribii lui şi au stat înaintea lui Dumnezeu. 2 Iosue a zis întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Părinţii voştri, Terah, tatăl lui Abraham şi tatăl lui Nahor au locuit dintotdeauna de cealaltă parte a Râului şi au slujit altor dumnezei. 3 L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu şi l-am purtat prin toată ţara Canaan; i-am înmulţit descendenţa şi i l-am dat pe Isaac. 4 Lui Isaac i i-am dat pe Iacob şi pe Esau; lui Esau i-am dat în stăpânire muntele Seir, iar Iacob şi fiii lui au coborât în Egipt. 5 I-am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu ceea ce am făcut în mijlocul lui şi apoi v-am scos de acolo. 6 I-am scos pe părinţii voştri din Egipt şi aţi ajuns la mare. Egiptenii i-au urmărit pe părinţii voştri până la Marea Roşie cu care şi călăreţi. 7 Au strigat către Domnul şi Domnul a pus întuneric între voi şi egipteni, a făcut să vină marea peste ei şi i-a acoperit. Ochii voştri au văzut ceea ce am făcut în Egipt. Voi aţi locuit în pustiu timp de multe zile. 8 V-am adus în ţara amoreilor care locuiau dincolo de Iordan; ei au luptat împotriva voastră, iar eu i-am dat în mâna voastră; voi aţi luat în stăpânire ţara lor şi i-am nimicit dinaintea voastră. 9 Balac, fiul lui Ţipor, regele din Moab, s-a ridicat şi a luptat împotriva lui Israel. L-a chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme. 10Dar eu nu am vrut să-l ascult pe Balaam: el v-a binecuvântat şi eu v-am salvat din mâna lui. 11 Aţi trecut Iordanul şi aţi ajuns la Ierihon. Stăpânii Ierihonului au luptat împotriva voastră: amoreii, ferezeii, canaaneenii, heteii, ghergheseii, heveii şi iebuseii: i-am dat în mâinile voastre, 12 am trimis înaintea voastră viespi şi i-au alungat dinaintea voastră pe cei doi regi ai amoreilor: acest lucru nu a fost nici cu sabia, nici cu arcul tău. 13 V-am dat o ţară în care nu aţi muncit şi cetăţi pe care nu le-aţi zidit şi aţi locuit în ele: aţi mâncat din viile şi din măslinii pe care nu i-aţi plantat»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 135(136),1-3.16-18.21-22 şi 24 (R.: 1)
R.: Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun, pentru că veşnică este îndurarea lui!

1 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
2 Lăudaţi-l pe Dumnezeul dumnezeilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
3 Lăudaţi-l pe Domnul domnilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

16 El a făcut pe poporul său să meargă prin pustiu,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
17 El a lovit regi mari,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
18 El a dat la moarte regi puternici,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

21 El a dat ţara lor ca moştenire,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
22 Ca moştenire slujitorului său Israel,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
24 El ne-a mântuit de asupritorii noştri,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. 1Tes 2,13bcd
(Aleluia) Primiţi cuvântul lui Dumnezeu nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci aşa cum este într-adevăr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu! (Aleluia)

EVANGHELIA
Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 19,3-12
În acel timp, apropiindu-se unii farisei de Isus, ca să-l pună la încercare, i-au zis: „Îi este permis unui bărbat să-şi lase femeia pentru orice motiv?” 4 Răspunzând, Isus le-a zis: „Nu aţi citit că, de la început, Creatorul «i-a făcut bărbat şi femeie?” 5 Şi a zis: «De aceea omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup», 6 astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” 7 Ei i-au zis: „Atunci, de ce Moise a poruncit «să i se dea act de despărţire şi s-o lase?»” 8 El le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. 9Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. 10 Discipolii i-au zis: „Dacă aşa este situaţia cu bărbatul şi femeia, este mai bine să nu se căsătorească”. 11 Dar el le-a zis: „Nu toţi înţeleg cuvântul acesta, ci numai acei cărora le-a fost dat. 12 Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor; există eunuci care au fost făcuţi astfel de oameni şi există eunuci care s-au făcut ei înşişi astfel pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă!”

Cuvântul Domnului

Posted in Familia, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: