Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Posts Tagged ‘biserica’

Cea mai frumoasă învățătură despre familie

Posted by Paxlaur pe 18/08/2017

sot si sotie_mire si mireasa_familieCuvântul Domnului ne poartă spre cea mai frumoasă învățătură despre familie: „Omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup” (Mt 19,5). Bărbat și femeie i-a creat și doar bărbat și femeie vor constitui un singur trup.

Același Domn Cristos este cel care spune: „Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6). Să fim atenți la cuvintele care însoțesc această „poruncă” a Mântuitorului: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter” (Mt 19,8-9). La început nu a fost așa și nici acum nu trebuie să fie altfel. Nu trebuie să lăsăm să fie distrusă familia, cel mai important element al Bisericii și al societății, de „împietrirea inimii”.

Să luăm aminte: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. Ce poate fi neclar aici? Nu, Cristos nu arată cu degetul, nu condamnă și nici noi nu trebuie să condamnăm familiile care au trecut prin drama falimentului căsătoriei. Problema ridicată aici este cea a divorțaților recăsătoriți. Este un teren foarte sensibil și de aceea nimeni nu are dreptul să judece fără să cunoască situația în toată complexitatea ei. Însă după ce sunt cunoscute toate elementele, Biserica trebuie să arate linia de urmat și să spună cu claritate care este adevărul despre familie, despre căsătorie, despre cei divorțați și recăsătoriți. Biserica trebuie să ajute oamenii, trebuie să facă lumină și diferență între cazurile de concubinaj și căsătorie, între căsătoriile falimentare și căsătoriile nule. Avem nevoie de lumină și de claritate în viața noastră. Nu putem trăi în întuneric.

Lumina și claritatea asupra vieții și asupra statutului unei persoane fac parte din misiunea evangheliei și a Bisericii. Evanghelia a fost mereu clară și clară este și în această zi. Cristos nu a spus da și nu în același timp: „Credincios este Dumnezeu: cuvântul nostru față de voi nu este da și nu. Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a fost predicat între voi, prin noi, nu este da și nu, ci în el este numai da” (cf. 2Cor 1,18-19 ). Cât de clar și hotărât Cristos spune și astăzi lucrurilor pe nume: „Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”! De ce trebuie noi să interpretăm și să răstălmăcim și să găsim scuze pentru a păcătui?! De ce trebuie să spunem că „Isus are dreptate, doar că se mai poate și altfel”? Să nu inventăm scuze păcatului în încercarea disperată de a ne motiva propriile slăbiciuni sau greșeli. Să ne privim viața cu sinceritate, încrezători în mila Domnului. Cristos a murit pentru toți, dar de harul său se bucură doar cei care se apropie de el cu smerenie și sinceritate.


„Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” (Mt 19,6).


18 august 2017 

Vineri din săptămâna a 19-a de peste an
Fer. Paula Montaldi, fc.
Ios 24,1-13; Ps 135; Mt 19,3-12

LECTURA I
L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu; v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţară.
Citire din cartea lui Iosue 24,1-13
În zilele acelea, Iosue a adunat toate triburile lui Israel la Sihem şi i-a chemat pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui şi pe scribii lui şi au stat înaintea lui Dumnezeu. 2 Iosue a zis întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: «Părinţii voştri, Terah, tatăl lui Abraham şi tatăl lui Nahor au locuit dintotdeauna de cealaltă parte a Râului şi au slujit altor dumnezei. 3 L-am luat pe tatăl vostru Abraham de dincolo de Râu şi l-am purtat prin toată ţara Canaan; i-am înmulţit descendenţa şi i l-am dat pe Isaac. 4 Lui Isaac i i-am dat pe Iacob şi pe Esau; lui Esau i-am dat în stăpânire muntele Seir, iar Iacob şi fiii lui au coborât în Egipt. 5 I-am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu ceea ce am făcut în mijlocul lui şi apoi v-am scos de acolo. 6 I-am scos pe părinţii voştri din Egipt şi aţi ajuns la mare. Egiptenii i-au urmărit pe părinţii voştri până la Marea Roşie cu care şi călăreţi. 7 Au strigat către Domnul şi Domnul a pus întuneric între voi şi egipteni, a făcut să vină marea peste ei şi i-a acoperit. Ochii voştri au văzut ceea ce am făcut în Egipt. Voi aţi locuit în pustiu timp de multe zile. 8 V-am adus în ţara amoreilor care locuiau dincolo de Iordan; ei au luptat împotriva voastră, iar eu i-am dat în mâna voastră; voi aţi luat în stăpânire ţara lor şi i-am nimicit dinaintea voastră. 9 Balac, fiul lui Ţipor, regele din Moab, s-a ridicat şi a luptat împotriva lui Israel. L-a chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme. 10Dar eu nu am vrut să-l ascult pe Balaam: el v-a binecuvântat şi eu v-am salvat din mâna lui. 11 Aţi trecut Iordanul şi aţi ajuns la Ierihon. Stăpânii Ierihonului au luptat împotriva voastră: amoreii, ferezeii, canaaneenii, heteii, ghergheseii, heveii şi iebuseii: i-am dat în mâinile voastre, 12 am trimis înaintea voastră viespi şi i-au alungat dinaintea voastră pe cei doi regi ai amoreilor: acest lucru nu a fost nici cu sabia, nici cu arcul tău. 13 V-am dat o ţară în care nu aţi muncit şi cetăţi pe care nu le-aţi zidit şi aţi locuit în ele: aţi mâncat din viile şi din măslinii pe care nu i-aţi plantat»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 135(136),1-3.16-18.21-22 şi 24 (R.: 1)
R.: Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun, pentru că veşnică este îndurarea lui!

1 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
2 Lăudaţi-l pe Dumnezeul dumnezeilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
3 Lăudaţi-l pe Domnul domnilor,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

16 El a făcut pe poporul său să meargă prin pustiu,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
17 El a lovit regi mari,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
18 El a dat la moarte regi puternici,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

21 El a dat ţara lor ca moştenire,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
22 Ca moştenire slujitorului său Israel,
pentru că veşnică este îndurarea lui!
24 El ne-a mântuit de asupritorii noştri,
pentru că veşnică este îndurarea lui! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. 1Tes 2,13bcd
(Aleluia) Primiţi cuvântul lui Dumnezeu nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci aşa cum este într-adevăr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu! (Aleluia)

EVANGHELIA
Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 19,3-12
În acel timp, apropiindu-se unii farisei de Isus, ca să-l pună la încercare, i-au zis: „Îi este permis unui bărbat să-şi lase femeia pentru orice motiv?” 4 Răspunzând, Isus le-a zis: „Nu aţi citit că, de la început, Creatorul «i-a făcut bărbat şi femeie?” 5 Şi a zis: «De aceea omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup», 6 astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” 7 Ei i-au zis: „Atunci, de ce Moise a poruncit «să i se dea act de despărţire şi s-o lase?»” 8 El le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. 9Dar eu vă spun: cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta comite adulter”. 10 Discipolii i-au zis: „Dacă aşa este situaţia cu bărbatul şi femeia, este mai bine să nu se căsătorească”. 11 Dar el le-a zis: „Nu toţi înţeleg cuvântul acesta, ci numai acei cărora le-a fost dat. 12 Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor; există eunuci care au fost făcuţi astfel de oameni şi există eunuci care s-au făcut ei înşişi astfel pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă!”

Cuvântul Domnului

Posted in Familia, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Zece fraze pentru o nouă „primăvară” în Biserică… (pentru tineri, dar nu numai!)

Posted by Paxlaur pe 17/08/2017

Ziua Mondiala a TineretuluiAnul 2018 va fi anul Sinodului tinerilor. „A întâlni, a însoţi, a avea grijă de fiecare tânăr, niciunul exclus”, perspectiva documentului pregătitor al celui de-al doilea Sinod convocat de papa Francisc după cel despre familie, care începe în octombrie 2018 şi se poate baza deja pe un sit propriu. Asta a amintit la 12 august chiar papa, cu un tweet, invitând la participare: „Dragi tineri, voi sunteţi speranţa Bisericii. Cum visaţi viitorul vostru? Participaţi la #sinodo18! http://goo.gl/WghUvl„.

Într-un timp marcat de incertitudine, de precaritate, de nesiguranţă, Francisc – ca în urmă cu un an la Cracovia – caută încontinuu îmbrăţişarea cu tinerii, cu care dialoghează adesea liber. Iată câteva din intervenţiile mai recente, adunate în „zece fraze”.

Ochii, oglinda şi fotoliul

„Însă a avea o frumoasă istorie în urmă nu foloseşte pentru a merge cu ochii îndreptaţi în spate, nu foloseşte pentru a se privi în oglindă, nu foloseşte pentru a se aşeza comozi în fotoliu! Nu uitaţi asta: să nu mergeţi cu ochii îndreptaţi în spate, vă veţi izbi de ceva! Să nu priviţi în oglindă! Atâţia suntem urâţi, mai bine să nu ne privim în oglindă! Şi să nu vă puneţi comozi în fotoliu, asta îngraşă şi face rău la colesterol!” (30 aprilie 2017, Discurs adresat Acţiunii Catolice Italiene).

Bunicii, parohia şi oratoriul

„A vorbi cu bunicii, a te juca împreună cu prietenii şi a merge la parohie şi la oratoriu. Deoarece, cu aceste trei lucruri, tu te vei ruga mai mult” (25 martie 2017, Vizita pastorală la Milano).

„Marea” politică

„Simţiţi puternic înlăuntrul vostru responsabilitatea de a arunca sămânţa bună a Evangheliei în viaţa lumii, prin slujirea carităţii, angajarea politică – intraţi în politică, dar vă rog în marea politică, în Politica scrisă cu majusculă!” (30 aprilie 2017, Discurs adresat Acţiunii Catolice Italiene).

O baie de popor

„Este bine de primit o baie de popor. A împărtăşi viaţa oamenilor şi a învăţa să se descopere care sunt interesele lor şi căutările lor, care sunt dorinţele lor şi rănile lor cele mai profunde; şi de ce anume au nevoie de la noi. Acest lucru este fundamental pentru a nu cădea în sterilitatea de a da răspunsuri la întrebări pe care nimeni nu şi le pune” (27 aprilie 2017, Discurs la Congresul Forumului Acţiunii Catolice).

Curajul de a risca…

„Noi suntem pe drum, spre Sinod şi spre Panama. Şi acest drum este riscant. Dar dacă un tânăr nu riscă, este îmbătrânit. Şi noi trebuie să riscăm. Voi tinerilor trebuie să riscaţi în viaţă. Astăzi trebuie să pregătiţi viitorul. Viitorul este în mâinile voastre. În Sinod, Biserica, toată, vrea să-i asculte pe tineri: ce gândesc, ce simt, ce vor, ce critică şi de care lucruri se căiesc. Totul. Biserica are nevoie de şi mai multă primăvară, iar primăvara este anotimpul tinerilor” (8 aprilie 2017, Discurs la Veghea de rugăciune pentru ZMT).

… şi acela de a căuta adevărul

„Dar una dintre primele forme de curaj pe care voi trebuie s-o aveţi este să vă întrebaţi: «Dar acest lucru este normal sau acest lucru nu este normal?». Curajul de a căuta adevărul. Este normal ca în fiecare zi să crească acel sentiment de indiferenţă? Nu-mi pasă ce li se întâmplă altora; indiferenţa cu prietenii, vecinii, în cartier, la locul de muncă, în şcoală… Este normal ca mulţi dintre cei de vârsta noastră, migranţi sau care provin din ţări îndepărtate, dificile, însângerate de egoisme care conduc la moarte, trăiesc în oraşele noastre în condiţii cu adevărat dificile? Este normal acest lucru? Este normal că Mediterana a devenit un cimitir? Este normal acest lucru? Este normal ca atâtea, atâtea ţări – şi nu o spun despre Italia, pentru că Italia este atât de generoasă – atâtea ţări închid porţile în faţa acestor oameni care sunt răniţi şi fug de foamete, de război, aceşti oameni exploataţi, care vin să caute un pic de siguranţă… este normal? Dacă nu este normal eu trebuie să mă implic pentru ca asta să nu se întâmple” (27 mai 2017, Vizita pastorală la Genova).

Nu există viitor fără sacrificii

„Noile generaţii au dreptul de a putea merge spre ţinte importante şi la îndemâna destinului lor în aşa fel încât, stimulaţi de idealuri nobile, să găsească forţa şi curajul de a face la rândul lor sacrificiile necesare pentru a ajunge la ţintă, pentru a construi un viitor demn de om, în relaţii, la locul de muncă, în familie şi în societate” (10 iunie 2017, Discurs la Quirinale).

Adolescenţa nu este o patologie

„Adolescenţa nu este o patologie pe care trebuie s-o combatem. Face parte din creşterea normală, naturală a vieţii copiilor noştri. Unde este viaţă este mişcare, unde este mişcare sunt schimbări, căutare, incertitudini, este speranţă, bucurie precum şi angoasă şi dezolare” (19 iunie 2017, Discurs la Întâlnirea diecezei de Roma).

În misiune în periferii

„Mergeţi, ajungeţi la toate periferiile! Mergeţi şi acolo fiţi Biserică, având forţa Duhului Sfânt” (30 aprilie 2017, Discurs la Acţiunea Catolică Italiană).

A lăsa o amprentă

„Ca tânăra din Nazaret, puteţi îmbunătăţi lumea, pentru a lăsa o amprentă care să marcheze istoria, cea a voastră şi a multor altora. Biserica şi societate au nevoie de voi. Cu apropierea voastră, cu curajul pe care-l aveţi, cu visele şi idealurile voastre, cad zidurile imobilismului şi se deschid drumuri care ne duc la o lume mai bună, mai dreaptă, mai puţin crude şi mai umane” (21 martie 2017, Videomesaj pentru următoarele ZMT).

(Papa Francisc şi tinerii: zece fraze pentru o nouă „primăvară” în Biserică
de M. Michela Nicolais
după agenţia SIR, 14 august 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

http://www.ercis.ro

Posted in Lecturi, Papa Francisc, tineri | Etichetat: , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

„Această generație”: „nebunia” lui Dumnezeu și bisericile frumoase și goale!

Posted by Paxlaur pe 09/07/2017

Basilica din Lateran7Cât de frumoase sunt bisericile și câtă măreție au în ele catedralele în care de veacuri „îl preamărim pe Tatăl, Domnul cerului şi al pământului” (cf. Mt 11,25). Însă admirația și entuziasmul nostru în fața frumoaselor lăcașuri de cult sunt puse greu la încercare atunci când, în timpul celebrării Sfintei Liturghii, le găsim aproape goale. „Această generație” (cf. Mt 11,16), ar spune și astăzi Isus, „nu-l (re)cunoaște pe Tatăl” și nu mai vrea să învețe de la Domnul, nu vrea să aibă o „inimă blândă și smerită”. „Această generație” nu mai iubește umilința, blândețea, înțelepciunea. De fapt, „această generație” nu-l mai iubește pe Dumnezeu, astfel încât Isus, privindu-ne, poate spune: „Eu vă cunosc: nu aveți iubirea lui Dumnezeu în voi” (cf. In 5,42). Am pierdut iubirea lui Dumnezeu în ziua în care nu am mai vrut să ne regăsim printre cei „mici” și ne-am considerat „înţelepţi şi pricepuţi” (cf. Mt 11,25).

Să ne amintim că „Dumnezeu a ales cele nebune ale lumii ca să-i facă de rușine pe cei înțelepți. Dumnezeu a ales cele nesemnificative ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele puternice. Dumnezeu a ales cele de jos ale lumii și disprețuite, ba chiar cele ce nu sunt, ca să le distrugă pe cele ce sunt, așa încât nimeni să nu se poată mândri înaintea lui Dumnezeu! (cf. 1Cor 1,27-29). Pentru a fi aleși de Dumnezeu, pentru a ajunge la cunoașterea Tatălui și mai ales pentru a trăi iubirea sa, trebuie să ne îmbrăcăm în umilință. Oare noi suntem printre cei aleși?

Deseori ne dă târcoale ispita descurajării în fața bisericilor goale. Oare nu ar trebui să plecăm și noi? Nu ar trebui să rămânem doar cu Dumnezeu și să renunțăm la Biserică? Este atât de actuală imaginea lui Cristos neînțeles, neiubit, greu de urmat, acel Cristos exigent, dar plin de iubire, gata să moară pentru noi. Acest Isus din Nazaret privește spre noi acum și ne întreabă: „Nu cumva vreți să plecați și voi?”. Cine este astăzi cel care răspunde asemenea lui Petru: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice, iar noi am crezut și am cunoscut că tu ești sfântul lui Dumnezeu” (cf. In 6,67). Tu? Tu ce-i zici lui Cristos? Tu vrei să rămâi în această Biserică și să te îmbraci în umilință, să fii mic, disprețuit în ochii lumii? Sau vrei să pleci? Care este locul tău în această Biserică a celor mici și puțini?

Dacă vrem să înțelegem taina Biserici și să o iubim, atunci să împlinim cuvântul Tatălui: „Fiule, cu cât ești mai mare, cu atât mai mult să te umilești și vei afla har înaintea Domnului! Mulți sunt cei semeți și preamăriți, însă celor modești le revelează tainele sale. Căci mare este puterea Domnului și el este glorificat de către cei umili” (Sir 4,18-20).


Dacă facem parte din Biserica celor mici,
a celor „puțini și umili”
înseamnă că „iubirea lui Dumnezeu
a fost revărsată în inimile noastre” (cf. Rom 5,5).
Plini de umilință, să răspundem la iubire cu iubire.


9 iulie 2017 

† DUMINICA a 14-a de peste an
Ss. Augustin Zhao Rong, pr. şi 119 îns., m.; Veronica Giuliani, fc.
Zah 9,9-10; Ps 144; Rom 8,9.11-13; Mt 11,25-30

LECTURA I
Iată, regele tău vine la tine!
Citire din cartea profetului Zaharia 9,9-10
Aşa spune Domnul: „Veseleşte-te mult, fiică a Sionului! Strigă de bucurie, fiică a Ierusalimului! Iată, regele tău vine la tine: el este drept şi mântuit, umil şi călare pe un măgar, pe un mânz, puiul unei măgăriţe! 10 Voi nimici carele din Efraim şi caii din Ierusalim; voi nimici arcul de război şi voi vorbi de pace neamurilor. Domnia lui va fi de la mare la mare, de la Râu până la marginile pământului”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 144(145),1-2.8-9.10-11.13cd-14 (R.: cf. 1)
R.: Te preamărim pe tine, Doamne, Dumnezeul şi regele nostru!
sau:
Aleluia.

1 O, Dumnezeule, regele meu, vreau să te preamăresc
şi să binecuvântez numele tău în veac şi pentru totdeauna!
2 Te voi binecuvânta în toate zilele
şi voi lăuda numele tău în veac şi pentru totdeauna. R.

8 Domnul este îndurător şi plin de dragoste,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare;
9 Domnul este bun faţă de toţi,
el îşi arată dragostea faţă de orice făptură. R.

10 Să te laude pe tine, Doamne, toate lucrările tale
şi credincioşii tăi să te binecuvânteze;
11 să facă cunoscută gloria domniei tale
şi să vorbească despre puterea ta! R.

13cd Domnul este fidel în toate cuvintele sale
şi sfânt în toate lucrările sale.
14 Domnul îi sprijină pe toţi cei care dau să cadă
şi îi ridică pe toţi cei căzuţi. R.

LECTURA A II-A
Dacă, prin Duh, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,9.11-13
Fraţilor, voi nu sunteţi în trup, ci în Duh, din moment ce Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, acesta nu este al lui. 11 Dacă Duhul celui care l-a înviat pe Isus Cristos din morţi locuieşte în voi, cel care l-a înviat pe Cristos din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, prin Duhul lui care locuieşte în voi. 12 Aşadar, fraţilor, noi nu suntem datori trupului ca să trăim după trup. 13 Dacă trăiţi după trup, aveţi să muriţi. Dar dacă, prin Duh, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi!

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Mt 11,25
(Aleluia) Te preamăresc pe tine, Părinte, stăpânul cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici, misterele împărăţiei tale. (Aleluia)

EVANGHELIA
Învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,25-30
În acel timp, Isus a luat cuvântul şi a zis: „Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai revelat celor mici. 26 Da, Tată, pentru că aceasta a fost dorinţa ta. 27 Toate mi-au fost date de Tatăl meu şi nimeni nu-l cunoaşte pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi acela căruia Fiul vrea să-i reveleze. 28 Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă! 29 Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! 30 Căci jugul meu este plăcut, iar povara mea este uşoară”.

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: