Idealul omului…

Maica Tereza_omul si slujirea

Maica Tereza de Calcutta, vorbind odata despre idealul omului si despre piedicile care se opun atingerii acestui ideal, spunea urmatoarele cuvinte:
„Omul este irational, ilogic, egocentric.
Nu conteaza, tu iubeste-l.
Daca faci binele, vor spune ca ai scopuri ascunse, egoiste.
Nu conteaza, tu fa acel bine.
Daca-ti atingi propriile teluri, vei gasi prieteni falsi si dusmani adevarati.
Nu conteaza, tu realizeaza-le.
Binele pe care-l faci, mâine va fi uitat.
Nu conteaza, tu sa-l faci.
Onestitatea si sinceritatea te fac vulnerabil.
Nu conteaza, tu fii deschis si cinstit.
Ceea ce ai construit ani de-a rândul poate fi distrus într-o clipa.
Nu conteaza, tu construieste.
Daca-i ajuti pe oameni, ei se vor ridica împotriva ta.
Nu conteaza, tu ajuta-i.
Daca dai ce ai mai bun în tine, lumea te va lua în râs, sau chiar la bataie.
Nu conteaza, tu da ce ai mai bun în tine”.
(www.ercis.ro)
Reclame

Să-ți fie rușine!

 

frumusetea lumii si bunul simt

Am primit această veste tristă: „A mai murit cineva. A murit și nu-l bocește nimeni… A murit Bunul-Simț. Locuia peste tot și era tare bătrân. Acum a murit!” (L. Avramescu).

Am ajuns să trăim într-o lume în care bunul-simț a fost declarat mort. Iar noi, lipsiți de această prezență aducătoare de armonie și respect, trebuie să învățăm cum să supraviețuim și să trăim decent într-o lume lipsită de rușine.

Dacă se întâmplă să-ți pierzi credința și începi să te comporți ca unul lipsit de Dumnezeu, îți negi botezul, negi creștinul din tine, credința părinților tăi și a Bisericii. Dacă ajungi să îți calci credința în picioare, negi multe valori și realități, ba chiar oamenii și Persoanele divine. Cu toate acestea rămâi fiu al lui Dumnezeu pentru totdeauna, pentru că Tatăl nu-i reneagă niciodată pe fiii săi (cf. Papa Francisc, Cateheza, 9 mai 2018).

Însă nu tot așa este cu pierderea bunului-simț care aduce cu sine pierderea oricărei urme de omenie și de rușine. Lipsiți de bunul-simț nu ne mai interesează nimeni și nimic. Când pierdem bunul-simț devenim aroganți și autosuficienți, egoiști și oprtuniști până la ultimul grad de nesimțire și indiferență, ajungând să distrugem ceea ce e cel mai stabil și vizibil în noi și în cel de lângă noi: omul, umanitatea și umanismul.

Fără bun-simț te dezici ca specie umană. Te comporți ca animalele care nu au simțul rușinii. Te faci subspecie!

Bunul-simț este cel care ne ajută să ne respectăm, să căutăm mereu ceea ce este bun, frumos, adevărat, atât pentru binele nostru, cât și pentru aproapele. Bunul-simț te smulge din indiferență: accepți criticile și te corectezi. Bunul-simț te „împinge” să-l ridici pe cel căzut: nu calci peste cadavre, nu jignești, nu scuipi. Bunul-simț te ajută să fii spontan și recunoscător. Bunul-simț strălucește în seninătatea cu care spui: „Mulțumesc” și „Săru’mâna”. El este avântul spre pace și puterea de a spune: „Te iert”. Unde locuiește bunul-simț acolo este armonie.

Astăzi este un mare har să-ți fie rușine, să te rușinezi de tot ceea ce nu corespunde demnității de a fi om și creștin! Cine se rușinează și regretă momentele în care a acționat fără bun-simț sau împotriva bunului-simț, acela este pe drumul spre omul de caracter, spre a fi om cu bun-simț, spre a fi OM!

Înainte de a mă judeca, înțelege-mă

O fetiţă ţinea în mâinile sale două mere. Mama sa a venit la ea şi a întrebat-o blând pe mica ei fiică, afişând un zâmbet:

– Scumpa mea, poţi să îi dai mamei tale unul din cele două mere?

Fata s-a uitat la mama sa pentru câteva secunde, apoi brusc a luat o muşcătură dintr-un măr şi apoi repede o altă îmbucătură din celălalt. Mama a simţit că îi îngheaţă zâmbetul pe faţă. Se străduia din greu să nu îşi dezvăluie dezamăgirea.

Apoi fetiţa i-a înmânat mamei sale unul din merele muscate şi i-a spus:

– Mămico, uite. Mărul acesta este mai dulce.

Indiferent cine eşti, de cât de multă experienţă ai şi de câte cunoştinţe crezi că deţii, evită să judeci. Oferă-le celorlalţi privilegiul de a se explica. Ceea ce vezi poate că nu este realitatea. Nu trage niciodată concluzii pentru alţii. Prin urmare, niciodată să nu ne concentrăm doar pe ceea ce se vede la suprafaţă şi să nu îi judecăm pe ceilalţi fără să îi înţelegem mai întâi. De exemplu:

Cei cărora le place să achite ei nota de plată… nu fac asta fiindcă sunt prea bogaţi, ci fiindcă pun prietenia deasupra banilor.

Cei care iau iniţiativa la muncă… nu fac asta fiindcă sunt proşti, ci fiindcă înţeleg concepul de responsabilitate.

Cei care îşi cer primii scuze după o ceartă… nu fac acest lucru deoarece ei sunt cei care au greşit, ci fiindcă îi preţuiesc pe oamenii de lângă ei.

Cei care sunt dispuşi să te ajute fac asta nu fiindcă îţi datorează ceva, ci fiindcă te văd că pe un prieten adevărat.

Cei care îţi trimit adesea mesaj pe telefon, nu fac asta fiindcă nu au nimic mai bun de făcut, ci fiindcă tu eşti în inimile lor.

Într-o zi, ne vom separa unii de alţii şi vom duce dorul conversaţiilor noastre despre tot şi nimic, despre visurile pe care le-am avut. Vor trece zile, luni, ani, vom păstra legătura din ce în ce mai puţin.

Într-o zi, copiii noştri vor vedea fotografiile cu noi şi vor întreba: „Cine sunt aceşti oameni?”. Iar noi vom zâmbi cu lacrimi invizibile fiindcă inima este atinsă de un cuvânt puternic şi vom spune: „Cei alături de care am avut cele mai bune zile din viaţa mea.”

via Înainte de a mă judeca, înțelege-mă — Prieten de vreme rea

Am aflat pe internet o povestioară care , cu siguranță , te va emoționa până la lacrimi și pe care vei dori să o împărtășești cu cei dragi. Aceasta povestioară plină de înțeles circulă în lumea internetului, fiind inspirată de înțelepciunea uneia din învățăturile lui Stephen Covey : “Mai întâi încearcă să înțelegi, apoi sa fii înțeles.”…

via Înainte de a mă judeca, înțelege-mă — Prieten de vreme rea

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: