Uimitor. Trist. Gânduri în timp de criză. Bețivii prin morgă

Această prezentare necesită JavaScript.

 

 

 

 

 

 

Reclame

„De ce să citesc? Nu, eu nu citesc!” …

cartea papusar

  • Un studiu al cercetătorilor americani: lectura chiar antrenează mușcii creierului: La studiu au luat parte 21 de voluntari care au citit, în fiecare seară, timp de 19 zile, fragmente dintr-un roman, pentru ca apoi, în fiecare dimineață, să li se facă un RMN. Schimbările neuronale au continuat, la toți participanții, chiar și după cinci zile de la terminarea romanului, dovedindu-se astfel că lectura are o influență de durată.

    “Participanții la studiu au păstrat conectivitatea neuronală sporită chiar și după terminarea cărții. Este un fenomen asemănător memoriei musculare în cazul culturiștilor”, a mai declarat Gregory Berns.

    “Memoria musculară” este o denumire folosită în lumea culturiștilor și se referă la faptul că odată antrenați, mușchii își amintesc acest fapt și revin în scurt timp la deplină capacitate chiar și după ce antrenamentul a fost întrerupt pentru o perioadă mai lungă de timp… Mai multe despre acest studiu, aici: Un studiu al cercetătorilor americani: lectura chiar antrenează mușcii creierului;

  • Lectura este, pentru omul modern, un viciu sau o osândă”: “La ce sunt bune cărțile? Îmi vine să răspund: la totul și la nimic. Poți trăi foarte bine fără să citești. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumusețea muzicii lui Mozart. În ce mă privește, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută.” (Nicolae Manolescu);
  • Câteva gânduri despre dragoste, cărți și viață;
  • Ce melancolie: O bucurie pentru toți iubitorii de poezie.

 

Și tu va trebui să dai cont despre lipsa educației care ne desfigurează viitorul!

Educatie_Nelson MandelaÎn contextul societății noastre care deformează grav și devalorizează sensul educației, revine obligația fiecărei persoane de a atrage atenția asupra unui pericol iminent: lipsa educației ne desfigurează viitorul.

Viitorul se construiește educându-ne unii pe alții.
Vom plânge mâine, dacă astăzi nu investim mai mult în educația noastră și a celor mai mici.
Fiecare trebuie să facă mai mult pentru a fi înconjurat de oameni educați, de oameni de caracter, de oameni cu bun-simț.
Toți trebuie să muncim mai mult pentru a arăta celor „mai mici” și a aminti celor „mari și responsabili” că educația este o valoare şi o îndatorire a tuturor persoanelor, a întregii societăți, începând cu propria persoană.
Educația este o „obligație” personală fundamentală, iar fiecare gest educă sau deformează persoanele din jur.

Educația începea cu „cei șapte ani de acasă”, cu exemplul și prezența părinților, cu sfaturile și dragostea bunicilor, cu primele hârtii mâzgâlite sau colorate, cu desenele făcute prin colțurile casei, cu primele cărți cu povești citite de cei „mari”, cu primele poezii și cântece memorate.
Cândva grija celor „mai mari” era îndreptată spre creșterea celor „mai mici” în „înțelepciune, statură și har, înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor” (Lc 2,52).
Acum toți vom da cont pentru copiii care mult prea devreme stau cu celularul în mână, înconjurați de părinți care butonează tablete sau laptopuri!
Toți vom da cont de mult prea multele ore petrecute în fața calculatorului sau a televizorului de cei care ar fi trebuit să țină în mână creioane colorate sau stiloul.
Toți vom da cont de tăcerea sau nepăsarea în fața celor care refuză, deformează sau neglizează educația, școala, lectura.

Tinerii și copiii sunt și vor fi mereu în căutare de modele: vor să devină ca „x” sau ca „y”. Fericiți vor fi cei care atunci când își aleg modelul vieții, privesc spre „vedetele” care au „cei șapte ani de acasă”. Fericiți copiii și tinerii care în construirea viitorului nu neglijează sfaturile părinților și prezența lui Dumnezeu. Fericiți sunt cei care – tineri sau bătrâni – oferă celor mici, celor care vin în urma lor, un exemplu bun: exemplul unui om educat, al unui om de caracter, al unui om fericit atunci când citește o carte bună.

Fericiți sunt cei care citesc și se lasă educați de cuvântul Domnului (cf. Ap 1,3).

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: